13,247 matches
-
ce vroia, vorbea cinci minute la telefon numai ca să-și ceară scuze. Era un om de modă veche. Nu ți-ar fi greșit cu ceva... Întâi se justifica că abuzează de amabilitatea ta: "Dumneata ai atâta treabă și uite că umbli după mine..." apoi zicea că mă roagă frumos să trag o fugă până la el. Întotdeauna mergeam cu metroul la Universitate, sunam de la un telefon public, băgam o monedă de 25 de bani și-i ziceam: "Blagosloviți, părinte!" "Domnul și Maica
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
să apelez la el oricând. Odată am vorbit la telefon cu Paleologu pentru că Steinhardt îmi spusese că el mă poate ajuta să aflu cărțile care apăruseră. După aceea n-am mai apelat la el pentru că îmi plăcea și mie să umblu prin librării și știam și eu ce apărea. Cunoșteam și directoarele de librării. După revoluție nu mai treceam pe acolo decât să zic sărut mâna pentru că apăreau așa multe cărți încât nu mai aveam bani pentru toate. Înainte se spărgeau
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
sale sacrificiale - o mașină cu patru roți, motor și volan, din cât mai puțin făcută - consumul de benzină nu conta - fusese în vederile conducătorului. El supraveghease fazele construcției, cerând mereu și mereu alte economii, încât obiectul rezultat pretindea a se umbla cu dânsul precum cu un ou moale și se deosebea de automobilele pentru copii prin faptul că nu folosea la mers pedalele. Dispariției de pe piață a mult mediatizatului Lăstun nu i-a succedat vreun model îmbunătățit. Presupun că fabrica timișoreană
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
sinucidă. Însă îi lipsește. Mai trăiește, un an-doi, din credite fără acoperire, iar apoi, încă o vreme, din pomeni. Iar între timp, vertiginos, decade. Pînă dincolo de fundurile abisului. În momentul cînd începe povestirea, personajul e o bestie subumană, care, gol, umblînd în patru labe, se ascunde prin boschete, veșnic hăituit, mereu simțindu-se amenințat. Nu pierde numai Paradisul, ci se pierde și pe sine. E sortit să renunțe la însăși condiția de om. Dacă drumul către iad e, uneori, pavat și
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
prin podea și prin plafon, absolut orice pas și orice vorbă a vecinilor. Izolația fonică e inexistentă. Pentru a preîntîmpina situațiile neplăcute, singura soluție ar fi ca, la cazare, fiecare invitat să fie instruit să vorbească în șoaptă și să umble în vîrful picioarelor - ceea ce ar putea fi și o bună terapie pentru o lume prin definiție destul de zgomotoasă, cum e lumea filmului. Vineri Două filme dimineața, două după-masa. Noaptea, în afară de concurs, "Coffee and cigarettes", de Jim Jarmusch, care a făcut
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
de nici unele și nici putere să dreagă ce le-au stricat apele. Mi se strânge inima când îi văd și mă simt vinovat. Toți îi jumulim pe țărani. Și ei au ajuns să creadă că asta li se cuvine. Să umble cârpiți, să mănânce pe sponci și să se uite la domnii de la oraș cu ochii condamnaților pe viață. Și mai aud câte un dobitoc, cam la a doua generație încălțată la barieră, cât sunt țăranii noștri de puturoși, de primitivi
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
Avem vreo nouă servicii de informații, începând cu SRI-ul. Astea despre ce informează? Că băieții de la SPP au ajuns să se creadă bătăușii nației, de l-au învinețit și pe un secretar de stat care a făcut greșeala să umble în Trabant, ca orice sărăntoc, pe drumurile patriei? Informațiile astea le-a produs presa, nu cine a plătit pentru asta. E nevoie ca tot presa să spună cine chelește pădurile din România, încât se trezesc amărâții luați de ape când
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
marele combinat-ruină "Siderca" de la Călărași și-i pe-acolo și el să facă-un ban pe fier vechi pentru a se vindeca de nepăsarea față de leliță la o clinică din străinătate, medicul său de familie fiind recalificat funcționar public - după cum umblă zvonul prin mass-media, bazat pe realitate... -Hei! Heeeei!, te impacientezi brusc. Ce naiba faceți acolo ? Ce e cu imaginea asta neclară ? Iar vă faceți de cap, măi, ăștia de la "cablu" ?... A, mă scuzați: e domnul Stolojan, spune ceva despre Viorel Cataramă
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
și l-am rugat pe croitorul teatrului să ne facă niște pantaloni. Tot cam atunci am avut și prima revelație. L-am văzut repetînd și apoi jucînd în Bunbury. Ce înseamnă să fi onest a lui Oscar Wilde. Pe stradă umbla zgribulit în pantalonii lui de doc albastru, dar la teatru era tînărul englez sofisticat, manierat (și manierist), snob, stilizat, cu o impunătoare arhitectură a comportamentului. M-am întrebat (și l-am întrebat) de unde știe toate astea, că, doar, ca experiență
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
vecinătatea Curții Morții, în care, în ultimii ani, își petrecuse cel mai mult timp. Atît de bine s-a ascuns pictorul în lume, încît nici măcar negustorii de șerpi sosiți din partea cealaltă a Zidului nu știau unde se află, pe unde umblă. Din acel moment, la palat s-a înstăpînit liniștea, s-a interzis vorbitul, muritul, născutul și amintitul. împăratul Sang zăcea abătut pe perna lui așternută cu petale de trandafiri. Să se fi speriat Liu de însărcinarea primită și acum se
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
crezând? Dar ce-ar fi putut să creadă în legătură cu asta răposata tanti Emma, soră bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
lui domoală și inconfundabilă ce se întâmpla în ceaun, în cratiță, în tavă... Știa pe de rost ce-știu-câte rețete, avea harul dumnezeiesc de a dărui celor din jur și nouă, telespectatorilor, un tip de dragoste specială pentru locurile pe unde umbla și pentru mâncăruri. Și unde nu a fost, și câte preparate nu ne-a oferit prin ,ferestruica" televizorului? Nenumărate. Și-acum?... Pro Tv-ul a rămas fără unul dintre cei mai importanți colaboratori ai săi, iar noi, telespectatorii, fără desfătarea de
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
aceasta constă bogăția lui, care duce la o situație destul de dificilă în a-i pune exact diagnosticul. Și, probabil că de acest ,zid" se lovesc mulți dintre aceia care-l refuză pe Enescu, deși sunt mulți și cei care-l umblă dincolo de orice limită, pentru că, oricine încearcă un drum ca al lui e imposibil să nu aibă și eșecuri. Un compozitor fără eșecuri mi se pare un compozitor suspect de mediocritate. La Enescu există, pe de o parte, o arhitectură extraordinar
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
am pus în tașcă. Sper să-mi ajute ca să-mi fac ciraci Cu pipa mea, pe toți care respiră trăgându-mi fumul în plămâni, buimaci, mi-i fac lachei, cu fiecare spiră. Aceasta-nseamnă că, oricât ar fi de vanitoși, umblând cu nasu-n stele, de-acum nainte ei se vor simți trăind în sfera fumurilor mele. Acesta era marele, prodigiosul, chinuitul poet Șt. Augustin Doinaș.
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
ochii mei corbilor. Nu-mi cere seamă să dau de mâniile mele împotriva ta, nu știu să mă rog plângând. Când e îngheț nu ies lacrimile, voi plânge la primăvară. Dintr-o pagină din ,Bercrap Rabba" Zgomotul a trei lucruri umblă prin lume peste oceane, zăpezi, pământuri de secetă și orezării: și nici o membrană-a auzului nu prinde zgomotul celor trei lucruri. Zgomotul soarelui care merge prin cer zgomotul ploii când vântu-o desprinde de nori și zgomotul sufletului dintr-un trup
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
preferații mei, par a nu fi afectați de dogoarea verii, scriind cu o vervă de zile mari. Îi înțeleg pe cei care și-au luat un răgaz de meditație, pentru că, într-adevăr,despre ce să scrii? Țara cască plictisită, românii umblă buimaci dintr-un loc în altul, neînțelegînd nici ce se întâmplă în lume, nici ce se întâmplă cu ei. Un banal "eveniment rutier" în care am fost implicat ( un camion a "șters" aripa și-a smuls radiatorul unui automobil în
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
-l cunoșteam. În 1963, cînd eram la închisoarea Lefortovo și încă nu aflasem că voi fi declarat nebun, am avut într-o noapte un vis. Eram, cu un prieten, într-o fortăreață veche și nu mai găseam drumul spre ieșire. Umblam prin coridoare și printre turnuri și nu găseam ieșirea. Disperat, i-am spus prietenului meu: „O să rămînem aici pentru întotdeauna”. Dar el mi-a spus” „Ba nu. O să dureze mai puțin de doi ani.” Și într-adevăr, s-a întîmplat
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
Cît despre momentele de veselie, se întîmpla să rîdem cu lacrimi. Umorul este o soluție tipică de evadare din atmosfera închisorii. Am și povestit cîteva dintre acele ocazii de rîs în cărțile mele. Î. Citind povestea puștilor din Moscova care umblau din casă-n casă și adunau, cerșind, bani „pentru copiii din Vietnam”, eu i-am găsit simpatici și chiar îndreptățiți: adulții îi mințeau și ei făceau același lucru. Dar mai mult decît atît, m-am gîndit la aforismul lui Valéry
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
Constanța Buzea Schimbați dactilograful agramat, ori mai bine umblați în urma lui și faceți corecturi acolo unde el vă mutilează textele, umbrind bucuria unor versuri izbutite, ca "plânsul învinsului/ cu fiara alături", din varianta cea mai bună a poemului Despre mine. Pentru dumirire, iată cîteva din greșeli: "guși de privighetorii
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
române»,/ încă nu-s izgonite, domnule Eminescu,/ cărțile Dumitale,// Atenție:/ vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin ienicerii/ care-l vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
-și pună cenușă-n cap. Să se facă mic, modest, de treabă, ca ei... Dar să se mai roage, pe la adunările respective, - fraților etc., etc. - asta e culmea! Românului îi plac oamenii politici care nu se dau mari. Care nu umblă să-și facă o imagine, - fir-ar ea să fie! - cum se întâmplă cu ceilalți, cu alde Roman..., alde Meleșcanu, al căror procentaj scade rapid într-un raport invers proporțional cu laudele de sine. Nu. Isărescu, din contră, stă, se
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
unu sau doi, măcar că și cu aceștia trebuie să fii cu băgare de seamă... Pe unul să-l pui să vadă de celălalt și viceversa... Că omul nici cînd se uită în oglindă, sigur n-ar fi niceodată că nu umblă în ziua aceea cu gînd rău, împotriva lui însuși deseori, ia seama! Cinșpe mii! Dacă vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la înscăunare. Se cuvenea să-i pui domnia ta pe jar sau în lanț încă din primele zile, nu să te vaieți la sfîrșit
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
unu sau doi, măcar că și cu aceștia trebuie să fii cu băgare de seamă... Pe unul să-l pui să vadă de celălalt și viceversa... Că omul nici cînd se uită în oglindă, sigur n-ar fi niceodată că nu umblă în ziua aceea cu gînd rău, împotriva lui însuși deseori, ia seama! Cinșpe mii! Dacă vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la înscăunare. Se cuvenea să-i pui domnia ta pe jar sau în lanț încă din primele zile, nu să te vaieți la sfîrșit
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]