13,547 matches
-
regiune locuită din timpuri străvechi de om, la est de Vorgebirge pe terasa de loess de pe malul stâng al Rinului, între Bornheim și Sechtem este o zonă care atesteză acest lucru prin numeroasele urme arheologice. Aceste urme constau din morminte, unelte de piatră, ca și obiecte din epoca bronzului sau fierului. De asemenea în apropire se află două cetăți Fliehburg, aceste sunt fortificații simple din timpul celților și germanilor. Prezența romanilor este documentată de apeducte care leagă Kölnul (Colonia) de regiunea
Bornheim (Rheinland) () [Corola-website/Science/309360_a_310689]
-
se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe an (2017), Moldova importă petrol
Economia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/309357_a_310686]
-
schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de membrii CETM Albă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
și albastre atribuită "culturii Coțofeni", un fier și un cuțit de plug din epoca romană precum și o așezare din epoca medievală. De pe teritoriul satului Lisnău provin mai multe materiale arheologice; o piatră de râșniță, un topor de trahit și diverse unelte de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
de 3 iulie 1967 în orașul București, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer de geodezie, iar mama sa inginer în îmbunătățiri funciare. A urmat între anii 1987-1992 cursurile Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) - secția Mașini unelte - din cadrul Universității Politehnice București, obținând diplomă de inginer mecanic. Ulterior a absolvit studii postuniversitare în Managementul firmei la A.S.E. București (1999) și cursurile de Master în Business Administration (MBA) - Programul MBA Româno-Canadian, specializarea Finanțe (2000). După absolvirea facultății, a lucrat
Bogdan Pascu () [Corola-website/Science/304946_a_306275]
-
dintre ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul. În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
instituție culturală austriacă bazată pe existența locală a unei cariere de Sandstein-gresie a cărei vechime stiințific atestată depășește 3.000 de ani. Muzeul găzduiește exponate de o deosebită valoare documentara și artistică, inclusiv o largă paletă de scule originale și unelte specifice folosite de-a lungul vremurilor pentru prelucrarea gresiei. Exploatarea carierei din Zogelsdorf, considerată una dintre cele mai importante ale Dunării, a atras de-a lungul istoriei atenția unor mari personalități politice și artistice cum ar fi Franz Josef, Prințul
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice. Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de la început își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești, dar în aceeași vreme ofereau la rândul lor și grecilor și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ales cu grecii. Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din nisipul aurifer al râurilor de munte. O mare dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a început pe teritoriul României către
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cele mai mari ateliere de metalurgie din întregul teritoriu al Europei, rămas în afara Imperiului roman. În aceste ateliere se confecționau, mai întâi, ustensilele: nicovale masive, ciocane de diferite forme și dimensiuni, baroase și ciocane de forjă, pile, clești, dălți. Apoi, unelte și obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau în construcții: ferăstraie cu pânză lată sau îngustă, cuie și piroane, topoare, scoabe, cuțitoaie, burghii, tesle, ținte, zăvoare și balamale pentru uși. În atelierele geto-dacilor se fabricau și marile cantități de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de la Auschwitz și memorialul Păcii din Normandia. Muzeul Maramureșului din Sighet are mai multe secții care cuprind valori inestimabile adunate din spațiul Maramureșului istoric. Ceea mai importantă este secția etnografică în aer liber unde sunt prezentate zeci de case și unelte țărănești. Gospodăriile prezentate aici permit vizitatorului sa își facă o imagine reală asupra modului de viață a țăranilor care au trăit pe aceste meleaguri cu sute de ani în urmă. Pe lângă obiectivele turistice antropice în care omul își etalează măiestria
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
și numeroase centre comerciale. Specialiștii în arhiologie au depistat aici doua statiuni umane apărute cu mai bine de 12.000 ani.în.Hr (Ion Hîncu "Vetrele Strămoșești") pe locurile lor fiind colectate oase de animale, carbune de lemn,așchii și unelte din cremene toate acestea datînd din perioada tîrzie a paleoliticului. Prima atestare documentară a satului Gura Căinarului apare la 20 august 1588, cînd voievodul Moldovei, Petru Șchiopul, îi făcuse danie lui Andrei hatman și pîrcălab de Suceava un rînd de
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
Ciulucul de Mijloc, la o distanță de 12 km de Sângerei, 36 km de Bălți și 105 km față de Chișinău. Primele așezări umane, descoperite pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în acea epocă constituie unelte din cremene datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
malul drept al unui pîrîiaș, care se varsă în r. Vilia. Așezarea s-a aflat pe coasta unui deal, pe care se văd bine pete cenușii de cenușă. S-au depistat aici cioburi de vase de lut, case de animale, unelte de piatră ș. a. obiecte. Siliștea ține, după E. Sava, de Cultura Nouă a epocii tîrzii a bronzului (sec. XIII î. Hr.). Cam acelaș lucru constată și savantul arheolog Ion Hîncu. Dar vatra aceasta a fost părăsită, afirmă el, probabil de răul
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Chirca este localitatea de reședință a comunei Chirca, raionul Anenii Noi, Republica Moldova. Există două etimologii ale acestei localități, se presupune că denumirea ar proveni de la o unealtă, care se numește târnăcop, zicându-i-se și chircă. Dar versiunea e foarte puțin probabilă, deoarece pe aici chirca sau târnăcopul se folosesc foarte rar. Al doilea nume se spune că poate să vină de la numele unuia din primii proprietari
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședința în Bălti. E știut că în martie 1849 boierii Maria și Chiriac Leonard aveau în supușenie aici și la Funduri 15 familii de țigani șerbi, care puteau oricînd fi vînduți că unelte de muncă. Recensămîntul din 1859, publicat în 1861 la Sankt-Petersburg, a fixat în Leonardovca, zisă și Limbenii Noi, 71 de case, fără școală și biserica. Suportînd cîteva epidemii de holeră, așezarea nouă de pe pîrîul Suvet continuă să crească furtunos. În
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie. Cercetările efectuate aici au scos la iveală cioburi de ceramică, bogat ornată, prâsnele și greutăți pentru războaie de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și os. Au mai fost găsite oase de animale domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți transformată
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări umane (denumite Răuțel I și Răuțel II), aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea Răuțel I se află în partea de sud
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat pe valea rîului Căinar. Existența unei vieți sedentare omenești în acest loc cu mult înainte de era noastră o probează vestigiile arheologice, descoperite în cuprinsul și în preajma localității: străvechile unelte de lucru și obiecte de uz casnic, fragmentele unor vase de lut și de arama, produsele de meșteșugărit, cenușarele pe locul cuptoarelor de altă dată. Urmele trecutului îndepărtat le păstrează movilele din hotarul satului: Movila Săpata, Movila Tătarului. Denumirea localității
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost descoperite unelte primitive din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "...1613 (7121) Martie 8 - Noi
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
strămoșii noștri îndepărtați. Arheologii au efectuat săpături în peșteră și au depistat oase de animale, obiecte confecționate din cremene, cărbune de lemn etc. Unele oase de animale au pe suprafața lor zgârieturi și părți șlefuite, care indică întrebuințarea lor ca unelte de muncă. Aproape de peșteră, tot pe malul Racovăț, a fost depistată o vatră de stațiune umană cu o vechime de peste 12 mii de ani î Hr.. Aici s-au găsit obiecte de cremene, oase de animale tipice pentru epoca paleoliticului
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]