128,667 matches
-
un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior și obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) și strategic (constituind un obstacol în calea piraților care urmăreau și prădau corabiile negustorești). Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală. Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri marfă, în valoare de 154.515 ruble și 736 vite mari și mici. În 1918, are
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri marfă, în valoare de 154.515 ruble și 736 vite mari și mici. În 1918, are loc unirea Basarabiei cu România, iar Ungheniul este inclus în Județul Iași. În 1924 populația localității constituia 2.400 locuitori. În anii 30 ai secolului
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
rețea de drumuri de importanță națională și locală bine dezvoltată, fiind un important nod feroviar și punct de frontieră vamal ce conectează rețeaua internă cu exteriorul. Stația de cale ferată Ungheni este punct internațional de trecere; se efectuează transport de mărfuri și de pasageri. Reprezintă cel mai mare nod de cale ferată din centrul țării. Se preconizează construcția autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș, conectându-se cu Autostrada Transilvania. Orașul dispune și de un port fluvial pe Prut care se află în gestiunea Întreprinderii
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
transport feroviar a României. CFR, ca instituție, a fost fondată în 1880, după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854. După divizarea companiei, CFR S.A. a rămas administratorul infrastructurii pentru transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară și au fost înființate alte companii deținute integral de stat pentru asigurarea transportului de călători și marfă. Sediul central al CFR este în București, în Palatul CFR, situat în apropierea Gării de Nord. Compania are sucursale regionale
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
fost deschisă în 1854. După divizarea companiei, CFR S.A. a rămas administratorul infrastructurii pentru transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară și au fost înființate alte companii deținute integral de stat pentru asigurarea transportului de călători și marfă. Sediul central al CFR este în București, în Palatul CFR, situat în apropierea Gării de Nord. Compania are sucursale regionale în orașele Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Galați, Iași și Timișoara. Codul internațional UIC este 53-CFR. Rețeaua feroviară este integrată semnificativ cu alte
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
în apropierea Gării de Nord. Compania are sucursale regionale în orașele Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Galați, Iași și Timișoara. Codul internațional UIC este 53-CFR. Rețeaua feroviară este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri și marfă. CFR SA a intrat în anul 2010 cu datorii totale de 2,85 miliarde lei, din care la bugetul de stat de 750 milioane lei și la furnizori de 2,1 miliarde lei (din care 1,4 miliarde lei către
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
lei, din care la bugetul de stat de 750 milioane lei și la furnizori de 2,1 miliarde lei (din care 1,4 miliarde lei către furnizorii de energie electrică). În același timp, CFR SA avea de încasat de la CFR Marfă o datorie de peste 180 milioane lei, iar de la CFR Călători peste 240 milioane lei. La sfârșitul anului 2010, CFR SA avea pierderi de 1,04 miliarde de lei și datorii de 5,36 miliarde lei. În aprilie 2009, CFR SA
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
15 septembrie 1830 se dădea în funcțiune, între Liverpool și Manchester, prima cale ferată din lume, prima linie de cale ferată pe actualul teritoriu românesc, care este și cea mai veche de pe rețeaua C.F.R., a fost deschisă pentru traficul de mărfuri la data de 20 august 1854 între portul dunărean Baziaș și Oravița. Linia, având o lungime de 62,5 km, a fost folosită inițial doar pentru transportul cărbunelui. Traseul de 62,5 km trecea prin localitățile: Răcășdia, Iam, Jassenova (Jasenovo
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Vârciorova - Pitești pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremitățile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători și marfă între orașe importante ale Țării Românești și ale Moldovei. Prima linie din Moldova a fost deschisă la 3/15 decembrie 1869 pe traseul Suceava (Burdujeni) - Roman, în lungime de 102,5 km. La 10 septembrie 1868 a fost finalizată Gara de Nord
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
lui Nicolae Ceaușescu. Pe lângă creșterea traficului feroviar și al construcției de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un loc important. Prima linie electrificată a fost București - Brașov, pe care volumul de pasageri și marfă era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor porțiuni din această linie a fost realizat în 1913 de către I. S. Gheorghiu, iar pentru demararea lucrărilor guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 și 1942, urmând ca
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat. Anumite linii de cale ferată, așa-numitele „secții neinteroperabile”, pe care compania națională de căi ferate înregistra pierderi, au fost închiriate către operatori privați, transportul de călători și/sau de marfă fiind făcut de aceștia, folosind material rulant propriu sau închiriat. Ulterior au mai fost înființate filiale ale companiilor societăților naționale din domeniul transportului feroviar care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. În anul 1999 s-a înființat CFR SIRV Brașov, ca societate
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
și ducând la nemulțumirea călătorilor. În anul 2013 CFR a demarat un proiect amplu de modernizare a tronsonului Sighișoara - Simeria pentru creșterea vitezei de deplasare la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă. În februarie 2013 s-a semnat un contract în valoare de 1,13 miliarde de euro pentru reabilitarea tronsonului Coșlariu - Sighișoara pe o lungime de 89,5 km. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană cu 740 milioane de euro. Consorțiul Alstom
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
CFR, operează 2 tipuri de trenuri: Trenurile InterCity (IC) au fost retrase datorită imposibilității companiei de a asigura viteza minimă de 60 km/h cerută de Uniunea Europeană pentru această categorie de trenuri. Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
tipuri de trenuri: Trenurile InterCity (IC) au fost retrase datorită imposibilității companiei de a asigura viteza minimă de 60 km/h cerută de Uniunea Europeană pentru această categorie de trenuri. Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
IC) au fost retrase datorită imposibilității companiei de a asigura viteza minimă de 60 km/h cerută de Uniunea Europeană pentru această categorie de trenuri. Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezență importantă
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
de Uniunea Europeană pentru această categorie de trenuri. Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezență importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficiență, a dus la îmbunătățirea rezultatelor economice ale companiei CFR
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezență importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficiență, a dus la îmbunătățirea rezultatelor economice ale companiei CFR Marfă în ultimii ani, deși diviziunea încă nu a devenit profitabilă. În 2003 pierderile nete
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezență importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficiență, a dus la îmbunătățirea rezultatelor economice ale companiei CFR Marfă în ultimii ani, deși diviziunea încă nu a devenit profitabilă. În 2003 pierderile nete ale CFR Marfă au fost de 8,8 milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de lei noi în 2002. Trenurile de marfă au
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
căile ferate are o prezență importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficiență, a dus la îmbunătățirea rezultatelor economice ale companiei CFR Marfă în ultimii ani, deși diviziunea încă nu a devenit profitabilă. În 2003 pierderile nete ale CFR Marfă au fost de 8,8 milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de lei noi în 2002. Trenurile de marfă au aceleași limite de viteză ca trenurile de călători, dar cele care transportă materiale explozive, nucleare, chimice sau
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
CFR Marfă în ultimii ani, deși diviziunea încă nu a devenit profitabilă. În 2003 pierderile nete ale CFR Marfă au fost de 8,8 milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de lei noi în 2002. Trenurile de marfă au aceleași limite de viteză ca trenurile de călători, dar cele care transportă materiale explozive, nucleare, chimice sau periculoase au un regim de viteză special. Majoritatea locomotivelor au o limită fizică de viteză de 120 km/h pentru cele electrice
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
100 km/h pentru cele diesel (unele pot atinge ), deși trenurile nu merg la viteze mai mari decât . Majoritatea locomotivelor din dotarea companiilor desprinse din fostul CFR datează din deceniile 7-8 ale secolului al XX-lea. CFR Călători și CFR Marfă folosesc o serie de locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) și diesel-mecanice (LDM/LDMM). Societatea Feroviară de Turism folosește locomotive de aburi (cu ecartament standard și îngust) și locomotive diesel-mecanice. Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR are parcul
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Societatea Feroviară de Turism folosește locomotive de aburi (cu ecartament standard și îngust) și locomotive diesel-mecanice. Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR are parcul său de locomotive și în general își folosește numai locomotivele proprii. De exemplu o locomotivă CFR Marfă nu este în general folosită să tragă un tren CFR Călători. În practică această convenție nu este întotdeauna respectată și companiile își închiriază frecvent una alteia locomotivele prin înțelegeri neoficiale. Chiar și parcul de locomotive aparținând companiilor private de căi
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
feroviară și condițiile grevei nu au fost respectate. Potrivit CFR, greva a contribuit semnificativ la scăderea numărului de călători (circa 10% în minus) și a creat pierderi de peste 10 miliarde lei vechi pentru CFR Călători și 80 mld. pentru CFR Marfă.
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
lalelelor în grădinile publice și private, modă reflectată și în artă.Moda vestimentară a încorporat la rândul ei pasiunea pentru lalele. Lalelele au devenit omniprezențe în piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce in ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității unei stăpâniri despotice.Perioada Lalelei a
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]