12,821 matches
-
împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica regula aceasta și la „cursul apelor, care reprezentau o folosință și se aflau în interiorul hotarelor”. Astfel că „satul Torcești din ținutul Tecuciului” menționat într-un act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și o moșie cu mori, anume Torceștii, la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare prin licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu diferența până la 25.000 lei. Nu apare în acest context, la numele răposatului, moșia sa Țigăneii, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe apa Bârladului, cari moșii - se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de bani până la 25 mii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o anume rubrică, ci doar o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut, dar din satul Măxineni (?), este arătat Gheorghe Vlad. Un Gheorghe Druță este considerat că a venit „din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut, dar din satul Măxineni (?), este arătat Gheorghe Vlad. Un Gheorghe Druță este considerat că a venit „din satul Ochișăști”, actualul sat Ungureni, de la nord de Tecuci, dar după numele Druță, frecvent în onomastica umbrăreșteană, credem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut, dar din satul Măxineni (?), este arătat Gheorghe Vlad. Un Gheorghe Druță este considerat că a venit „din satul Ochișăști”, actualul sat Ungureni, de la nord de Tecuci, dar după numele Druță, frecvent în onomastica umbrăreșteană, credem că este originar din localitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Un document mai concludent în privința stării economice înfloritoare provine tot din vremea lui Vasile Lupu. Este cartea domnească din 4 aprilie 1649 prin care domnitorul face danie lui Iorga (Iordache) vistiernicul „un sat anume Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului, cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu heleșteie și cu toate cele ce i se vin acelui sat”, adică dispune de toate structurile economice necesare satisfacerii vieții și a altor venituri pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la est spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz 5; secară 2; dijmă strânsă pe 1799. În 1800: grâu 20 mierțe; orz 7 mierțe și 3 dimirlii, secară 2 mierțe. Moșia Drăgușeni din document se localizează în ținutul Dorohoiului, deci în partea de nord a Moldovei. Transformând în unități de măsură moderne, cantitățile de cereale mai sus arătate, după criteriul valorii unităților de măsură pentru această parte a Moldovei, am obține următoarele cantități de dijmă strânsă: 1.075
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în funcțiune. Cum vecinii noștri de la răsărit ne vizitau nepoftiți destul de frecvent, vedem că fenomenul mai sus arătat, înregistrarea morilor, se repetă în 1853 (poate va fi fost și altă dată). Acum, comandamentul rus cere o situație a morilor din ținutul Tecuci, în care să se arate: satul; „ce soi de mori și câte suntu vaporisâte”; de apă; de cai sau de boi; de vânt; „câte cetferte obștești să macină pe la mori într-o zi”. La ocolul Bârladului sunt înregistrate mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pietre. Pentru moara de la Torcești, la rubrica „nr. cetverturilor ce macină pe zi” se indică cifra 9. Nu știm cum se echivalează această unitate de măsură rusească, cetvert, cu unitățile moderne, poate chintal = 100 kg. În orice caz, reținem că ținutul Tecuci este înregistrat cu un număr destul de mare de mori, dar nici una cu vapori. Se poate observa și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie 27, domnitorul Moldovei, Nicolae Mavrocordat, emite o carte domnească prin care împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului să dijmuiască pe toți oamenii șezători pe moșia satului Piscu din ținutul Tecuci, indiferent de situația socială și de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață și din grădini și din cânepă și din prisăci [...] după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specificată prin expresia spiculație, fără a îmbrăca sensul pernicios din epoca contemporană, termenul însemna a face comerț pur și simplu. Pentru edificarea cititorilor asupra sensului acesta, venim cu câteva probe documentare avute mai la îndemână. În 1841, răzeșii din Țepu, ținutul Tecuciului, se plâng autorităților că li s-a încălcat dreptul de stăpânire asupra părților de moșie răscumpărate anterior de ei de la boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică la Sfântul Teodor, săptămâna întâia a Postului Mare, și cel de-al doilea, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate și moșii, în calitate de organizatori și încasatori de vămi în produse și bani, pe de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului, vechea practică de a trece râul prin vad nemaifiind convenabilă în noile condiții impuse de intensificarea traficului și a dezvoltării economice. Prin 1839, șeful Departamentului din Lăuntru al Moldovei (Ministrul de Interne), stolnicul Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și trăsura”, poruncind „pentru acest predmet (pricină) dregerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]