17,219 matches
-
copleșit. Liftul care urcă descoperă zidul. Zidul Casei Scânteii, imaginea simbol a ideologiei, propagandei și cenzurii comuniste. Dar, în același timp, ne putem gândi și la zidurile care se tot dărâmă, cerând jertfă. Iar jertfa există în ambele versiuni. Bărbatul aleargă pe lângă coloanele edificiului comunist, așa cum Meșterul Manole cercetează înfrigurat să înțeleagă de ce cad stâlpii mănăstirii. Din nou liftul, un unghi subiectiv din care vedem, la fiecare etaj, grilajul de fier al ușilor. Ca niște zăbrele. Mai târziu, expresia acestor simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum înșelător, martor al dramei ce avea să pecetluiască un destin. Apa, ca un drum curgător, primordial, depozitar al bunelor și relelor pământului. Apa... în care se scaldă, în care aleargă, în care se cufundă... Tot apa îngăduie și pontonul pe care renasc amintirile cuplului odioasei echipe interpretate de Mircea Albulescu și Dorel Vișan. Este impresionantă economia de mijloace cu care Mircea Albulescu joacă senectutea personajului, altădată feroce, păstrându-i însă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scenaristul întîlnește o tînără fostă prostituată în Italia. Împreună cu aceasta și cu un adolescent handicapat, hălăduiește pe drumuri de țară, pe maluri de apă spunîndu-le povestea lui și visul lui de a-și realiza filmul. Umblă toți trei pe biciclete,aleargă pe cîmp, se scaldă în apele lacului și vorbesc despre ei. Fata își spune povestea ei tristă, el și-o spune pe a lui (în flash-uri), numai adolescentul tace. Filmul e însă dincolo de acest nivel de semnificații și e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realizat de Anca IONIȚĂ 2014 Jocul bucuriei sau bucuria jocului Când am ajuns în sala mare a Teatrului Național "Radu Stanca", începuse repetiția... Regizorul Alexa Visarion era pe scenă alături de actorii Ilie Gheorghe și Marian Râlea. Repeta, ridica mâinile, zâmbea, alerga și se oprea, umplând cu ființa lui spațiul de joc. Am simțit că sunt la spectacol, public plătitor, într-o sală plină; cu trei actori pe scenă, un repertoriu de reacții și stări... Simțeam că și eu aș putea șă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. - rima îmbrățișată (abba/14, 23): Stelelen cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor, / Până ce pier. - rima înlănțuită (aba, bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul Miron, care la lăudat că sa purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbăn vorbă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp, verbe precum se retrase, vru, dădu, i se păru, se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
registre stilistice, limbajul persona jelor etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema romanului studiat în evoluția relației dintre cele două personaje. - VARIANTA 9 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Verbele nebune aleargă după tine, și respirația ninsorii le scrie în aer. Verbele nebune ajung din urmă tăcerea, îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta. Verbele nebune au o auroră a lor boreală [................................................] și te pândesc să te apropii de ora pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soaren soare, În largul vieții revarsă un trecut. 3. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc vestmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg, subtil fior, - Prin săli orgolioase ori umede caverne. 4. Și astfel, în Pământuri croindumi vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea, bogată Deatâtea existențe și tot atâtea morți. (Ion Barbu, Elan) Redactează, pe foaia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot ce există, concret sau imaterial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu sînt răi. Omul cu părul roșu e răutăcios. Să nu aruncați părul în foc, că pierdeți puterea. Nu-i bine să dai părul în foc să ardă, căci Maica Domnului aleargă plîngînd ca să-l scoată, iar dracul rîde. Dacă dai părul în foc cînd te lai, se repede Maica Domnului să-l ieie. Părul ce-ți cade din cap să nu-l dai la gunoi, că l iau vrăbiile de-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dăruiește dracului. Splină Bărbații să nu mănînce splină, că nu pot merge călare. Oamenii care mănîncă splină de la animale se însplinează [se îm bolnăvesc de splină]. Să nu mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pișat de-al lor pe la ochi. Se crede că dacă are cineva urcior la ochi și voiește să se vindece curînd, apoi trebuie să fure de undeva cîteva fire de orz și apoi să le arunce în foc, și să alerge afară împrejurul casei, ca să nu audă cum pocnește orzul în foc. Să nu te uiți la cel ce „se duce afară“, că faci urcior. Dacă dai ori iei ceva de la cineva pe fereastră, faci urcior. Urcioarele de la ochi sînt cauzate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd zburdă oile. Cînd stau multe vrăbii pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amintirilor actorului, precum adevărata cauză a bolii lui Davila, directoratul final al Luciei Sturdza-Bulandra și verticalitatea ei de boieroaică ("ce păcat că teatrul românesc a avut o singură doamnă Bulandra!") sau cel, uitat azi, al lui Zaharia Stancu (care nu alerga, cu limba scoasă, după texte pornografice precum managerii zilelor noastre ci comanda traduceri din clasicii universali marilor scriitori români care mureau de foame, din cauza persecuțiilor politice); nu știam, spre exemplu, că marele Ion Manolescu a fost 20 de ani... primar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
două echipe ca să fugărească mingea, se amuza teribil dacă uneia din fete îi trecea prin cap s-o facă pe băiatul și se băga și ea în joc, cot la cot și genunchi la genunchi cu băieții. În ce fel alerga pe teren! În ce fel dădea cu șutul în minge! Sigur corpul lor are o altă structură internă decît al băieților. De asta preferă să sară în urmărirea cretei prin pătrățelele din șotron desenate pe astfalt și coarda. Ceva în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Alin a țipat, frecîndu-și partea vătămată. Radu n-a fost mulțumit. Nu-i adevărat. I-o imitație. Dar tot doare. Nu contează. Se confiscă. Cît poate lua băiatu' pe el? Ai idee? Nu-l dau. E-al meu. Alin a alergat roșu la față înspre el. Radu a aruncat pumnalul lui Marcu, pe care l-a văzut liber și care, surprins, l-a prins cu siguranță înainte să-i alunece printre degete. Alin s-a repezit la el strigînd, în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ar fi vrut să se prindă sau să apuce ceva, înainte să-i fi crescut la loc penele de pe aripi. Poate nu a avut un alt papagal cu care să-și comunice vorbele încă neumane și cu care să se alerge. Mama i-a spus că poate din pricină că nu-i dăduse suficientă mîncare, dar ea nu știa că prea multă mîncare i-ar fi îngreunat zborul, iar aripile i-ar fi crescut mai greu în siestele prelungite. Pasărea cu aripi și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
împărțită răspunderea copilul agresiv, părinții sau școala. Radu a adus o zgardă și a atașat-o de gîtul lui Cornel. Zgarda puțea a cîine, era roasă pe alocuri și lăsa blană. S-au jucat cum au văzut în filmuleț. Cornel alerga în patru labe după coapsele lui Radu, făcîndu-se că-l mușcă. Cînd se apropia prea tare, Radu îl croia cu o vărguță, lăsîndu-i dungi usturătoare sub haine. Mama era mereu supărată că trebuia să-i spele aproape zilnic hainele de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Fără să-i spună nimic, fără să-și ia ghiozdanul. A simțit doar brațul lui Radu, care-și lua avînt în direcția opusă. Cînd s-a întors, Radu era deja departe, fugind ca apucatul. Apoi a înțeles de ce. Niște băieți alergau în direcția lui. Băieți mai mari. Doi și-au continuat fuga, urmărindu-l pe Radu. Ceilalți s-au oprit, înconjurîndu-l pe Cornel. Cornel a fost puțin neliniștit, dar nu i-a fost frică. Ești tovarășu' lu' Radu? i-a gîfîit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Pentru restul timpului cît mai stăm pe-aici, mă gîndeam să mă prefac bolnav, ca să nu mă mai pună să merg în excursii. Dacă te prind că te prefaci, te pun să faci și mai multe chestii, ca pedeapsă. Să alergi dimineața devreme, să faci curățenie în toate camerele, să cureți cartofi, chestii din astea. Ca la armată, doar că fără arme. Așa am auzit că spunea proful de religie. Serios? Pe cuvînt. Crezi că te-aș minți cu așa ceva?! Și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]