13,069 matches
-
falange. Primul și al doilea mușchi lombrical sunt inervați de nervul median (neuromer C-Th). Al treilea și al patrulea mușchi lombrical sunt inervați ramură profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer C-Th). Vascularizația este asigurată de arcul palmar superficial ("Arcuș palmaris superficialis"), arcul palmar profund ("Arcuș palmaris profundus"), arterele digitale dorsale ("Arteria digitalis dorsalis"), arterele metacarpiene dorsale ("Arteria metacarpalis dorsalis") și arterele digitale palmare comune ("Arteria digitalis palmaris communis").
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
lombrical sunt inervați de nervul median (neuromer C-Th). Al treilea și al patrulea mușchi lombrical sunt inervați ramură profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer C-Th). Vascularizația este asigurată de arcul palmar superficial ("Arcuș palmaris superficialis"), arcul palmar profund ("Arcuș palmaris profundus"), arterele digitale dorsale ("Arteria digitalis dorsalis"), arterele metacarpiene dorsale ("Arteria metacarpalis dorsalis") și arterele digitale palmare comune ("Arteria digitalis palmaris communis").
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
adducție, apropiind degetele de axul mâinii care trece centrul degetul mijlociu (adică apropie degetele II, IV și V spre degetul mijlociu). Sunt inervați de ramura profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer C-Th). Vascularizația este asigurată de arcul palmar profund ("Arcus palmaris profundus"), arterele metacarpiene palmare ("Arteriae metacarpales palmares"), arterele digitale palmare comune ("Arteriae digitales palmares communes"), arterele digitale palmare proprii ("Arteriae digitales palmares propriae").
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
încercare a germanilor de organizare a unei ultime rezistență în Munții Alpi din sudul Germaniei și Austria de vest. Pentru îndeplinirea celor două obiective, Armata a 7-a comandată de generalul Alexander Patch a trebui să atace sub formă de arc, mai întâi spre nord-est, de-a lungul flancului trupelor lui Bradley, după care să vireze spre sud alături de Armata a 3-a pentru cucerirea orașelor Nürnberg și München și, în cele din urmă, să intre în Austria. Armata I franceză
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
este relativ gol în comparație cu bisericile catolice obișnuite. Tavanul este din lemn, ca în epoca bizantină, și este luminat de două rânduri de ferestre ale claristoriului. Acest etaj se sprijină pe un rând de coloane albe cu capiteluri corintice, legate prin arcuri. Pavimentul este acoperit de mozaicuri.În partea stângă se afla geamuri de sticlă prin care se văd temeliile unuia din zidurile primei biserici. Altarul este situat deasupra pietrei pe care, după tradiție, Isus ar fi înfăptuit miracolul, iar deasupra altarului
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
s-a dezvoltat ca activitate de agrement și ca sport. Prima competiție de scrimă cunoscută datează din a V-a Dinastie Egipteană: un relief din piramida lui Sahure (cca. 2496-2484 î.Hr.) reprezintă un concurs sportiv cu probe de tir cu arcul, lupte și scrimă cu bastoane lungi. Scene din același tip pot fi regăsite și pe mormântul lui Kheruef la Luxor (cca. 1390-1352 î.Hr) și pe pereții sculptați ai templului lui Ramses al III-lea (cca. 1186-1155 î.Hr.) de la Medinet
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
bratele, și cu atât mai puțin să folosească lancea sau spada. Cetățeanul obișnuit primesc probabil doar o pregătire de bază. Potrivit Aristotel, efebii la Atena sunt pregătiți timp de un an „la luptă cu arme de hoplit, la tir cu arcul, la aruncare suliței și la descărcare catapultei.” Totuși, acesta descriere se referă probabil la secolul al IV-lea î.Hr., când efebia nu mai este un serviciu militar în masă, ci un colegiu pentru tineri bogați. De asemenea, antrenorii de scrimă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus viridis prasostictes" această formulă este 44 [4-5½ /12-13] 47. Vezica înotătoare este prezentă. Aparatul opercular cu 5-6 radii branhiostegale și o pseudobranhie bine dezvoltată. Pe primul arc branhial se află 20-22 branhiospini (spini branhiali). Apendicele pilorice lipsesc. Osul maxilar superior este absent. Coloana vertebrală are 38-39 vertebre. Toate coastele sunt articulate la parapofize. Terra typica: litoralul Crimeei. Este răspândit pe coastele europene și africane ale Oceanului Atlantic, din
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
nebuniei (Kronike ne gur. Ceshtje te marrezise) române, Ed. Humanitas, București 2012 ● Spirituș (Spirituș), român, Ed. Humanitas, București 2012 ● Cină blestemata (Darka e gabuar), român, Ed. Humanitas, București 2013 ● Umbră (Hija), român (reeditare), Ed. Humanitas, București 2015 ● Podul cu trei arce (Ură me tri harqe), român, Ed. Humanitas, București 2015 ● Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek, (Jeta, lojă dhe vdekja e Lul Mazrekut), român, Ed. Univers, București 2015 ● Firida rușinii (Kamarja e Turpit), român, Ed. Humanitas, București 2016 ● Firmanul orb
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
În anul 1858, Lenbach devenit elev al lui Karl von Piloty s-a stabilit în Italia. Din anii care au urmat, au rămas lucrările "Un țăran caută adăpost de vreme rea", "Păstorul de capre" (1860, în Galeria Schack, München) și "Arcul lui Titus" (în colecția Palfy, Budapesta). Întorcându-se la München, Lenbach a fost chemat la Weimar pentru a fi nominalizat ca profesor al Academiei de Arte Frumoase de la München. După puțin timp după ce a preluat funcția de profesor la academie
Franz von Lenbach () [Corola-website/Science/335763_a_337092]
-
Moscova. În timp ce stilurile cocoșnicurilor au variat foarte mult în trecut, cocoșnicul este asociat în prezent cu o diademă în formă de nimb sau creastă care este prinsă la partea din spate a capului cu panglici lungi și groase într-un arc mare. Creasta poate fi brodată cu perle și fir de aur sau este mai simplă, folosind de obicei motive florale. Partea din față este frecvent decorată cu o plasă de perle. În timp ce poartă un cocoșnic femeile au de obicei părul
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
kokosh", care înseamnă "găină" sau "cocoșel". Cu toate acestea, cele mai vechi piese vestimentare pentru acoperirea capului (pălărie cilindrică rigidă care acoperea complet părul) au fost descoperite în morminte din secolele XII-XIV din Veliki Novgorod. "Cocoșnicul" își datorează numele de la arcul decorativ, care a devenit un element distinctiv al arhitecturii tradiționale rusești începând din secolul al XVI-lea. În timpul perioadei de reînnoire a culturii naționale ruse de la începutul secolului al XIX-lea, coronițele în formă de diademă au devenit o parte
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
controversat, a fost realizat nu departe de podul Scalzi: podul Calatrava. Clădirile de pe malurile Canal Grande au fost construite în diverse stiluri arhitectonice, în funcție de perioada în care au fost ridicate. Astfel, sunt clădiri construite în stil bizantin (secolele XII-XIII) cu arce alungite și "loggii" de dimensiuni mari sau în stilul gotic-venețian (secolul XV) cu fațade din ipsos colorate strălucitor, cu arce ascuțite și coloane înguste, precum "Ca d’Oro" (Casa Aurului). Casele și construcțiile din secolul al XVI-lea sunt realizate
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
diverse stiluri arhitectonice, în funcție de perioada în care au fost ridicate. Astfel, sunt clădiri construite în stil bizantin (secolele XII-XIII) cu arce alungite și "loggii" de dimensiuni mari sau în stilul gotic-venețian (secolul XV) cu fațade din ipsos colorate strălucitor, cu arce ascuțite și coloane înguste, precum "Ca d’Oro" (Casa Aurului). Casele și construcțiile din secolul al XVI-lea sunt realizate în stil renascentist și clasic, acestea fiind caracterizate de fațade albe și ferestre înalte precum Palazzo Dario și Palazzo Grimani
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
Chidea, Gherla, Boteni. Cel mai înalt element volumetric al bisericii este turnul, nava este mai înaltă decât corul și porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava este deschisă spre cor prin arcul de triumf semicircular, compus din blocuri fațetate de piatră. În timpul lucrărilor conduse de Debreczeni, în 1935, pe intradosul arcului de triumf a fost dezvelit un decor de pictură murală. Nava este acoperită de un tavan casetat, din secolul XVII, care
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava este deschisă spre cor prin arcul de triumf semicircular, compus din blocuri fațetate de piatră. În timpul lucrărilor conduse de Debreczeni, în 1935, pe intradosul arcului de triumf a fost dezvelit un decor de pictură murală. Nava este acoperită de un tavan casetat, din secolul XVII, care face parte din seria celor mai vechi tavane casetate ale Transilvaniei. Tavanul este format din 7 rânduri, a câte
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
construită în secolul XIII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Din punct de vedere arhitectonic biserica se împarte în două părți: nava bisericii, precum și o fereastră a bisericii, care reprezintă elemente ale stilului romanic. Arcul de triumf și sanctuarul sunt construite în stilul gotic din perioade ale goticului transilvan. Inițial biserica a fost romano-catolică. În perioada apariției curentului reformator în Transilvania, biserica, împreună cu credincioșii parohiei, au devenit reformați. Data exactă nu se cunoaște, dar având
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
struguri. Interiorul sanctuarului este construit în stil gotic. Nervurile pornite din cheile de boltă ale sanctuarului sunt așezate în două puncte de sprijin simetrice, sub formă de stea. Din cele două geamuri ale sanctuarului, unul este ornamentat cu figuri geometrice. Arcul de triumf dintre navă și sanctuar este construit în stil gotic. Balcoanele din navă și sanctuar sunt construite în anul 1763. Ornamentația pictată a balcoanelor are la bază motive populare maghiare stilizate. Amvonul este construit din piatră și cărămidă. Inscripții
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
militară "„contra moldovanos”". Odată cu începerea anului 1395, Sigismund a declanșat pe direcția Cristuru Secuiesc - Pasul Oituz invazia, printr-o avangardă comandată de comitele secuilor Ștefan de Kanizsa. Aceasta care a reușit să treacă de apărătorii moldoveni înarmați în principal cu arcuri și fortificați în prisăci. Corpul principal al oastei maghiare - comandat chiar de către rege, a trecut în Moldova prin altă pas - cel mai probabil prin cel de la Bicaz cu intenția de a ajunge la Hârlău, reședința domnitorului. Hărțuită de oștenii lui
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
oraș, iar din 1974, a trecut în administrarea Combinatului Siderurgic Galați. În 1999, conacul a fost trecut în proprietatea SC Dunasi SA Galați, societate desprinsă din Sidex. Poarta conacului poetului Costache Conachi este de asemenea monument istoric, cu codul . Ruinele arcului de triumf care se văd astăzi reprezintă un fel de poartă domnească este concepută în stil gotic. În prezent se păstrează arcada principală care are la partea superioară un arc ogival. Ca ornamente de stil gotic se găsesc rozete în
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
Costache Conachi este de asemenea monument istoric, cu codul . Ruinele arcului de triumf care se văd astăzi reprezintă un fel de poartă domnească este concepută în stil gotic. În prezent se păstrează arcada principală care are la partea superioară un arc ogival. Ca ornamente de stil gotic se găsesc rozete în stare fragmentară precum și diferite profile specifice acestui stil.
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
laterale și una de închidere în care este săpată pisania Ferestrele, fără ancadramente, sunt înguste, câte una pe zidurile de nord și sud.Naosul,este acoperit de o boltă semicilindrică longitudinală întreruptă de o calotă sferică așezată pe pandantivi și arce. Pridvorul deschis, construit din cărămidă.are laturile de nord și sud boltite cu câte un semicilindru iar latura vestică are planșeu din lemn deasupra căruia se ridică un turn clopotniță, de mici dimensiuni, tot din lemn.La exterior biserica este
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
proscomidiei și aproximativ la același nivel cu aceasta, se află o altă nișă plată, semicirculară și care servește păstrării obiectelor de cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
1909 a fost inchisă latura liberă printr-o nouă în stil neoromânesc de unde a rezultat o curte interioară. Post 1909 a fost adosată laturii de sud o altă aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina este dispusă pe grinzi apoarente.Traveea curentă se repetă și este formată din
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]