12,858 matches
-
îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe atribute. Acestea pot fi adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză este complexă chestiunea locului atributului adjectival față de substantiv. De cele mai multe ori, locul atibutului adjectival este după substantiv, unele putând stă numai după acesta. Acestea sunt așa-numitele „adjective de categorizare”: "un horăire ferroviaire" „mers al trenurilor”. Sunt multe adjective al căror loc este în general
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mare”, "un haut bâtiment" „o cladire înaltă”, "un long discours" „un discurs lung”, "un vieux monsieur" „un domn bătrân”, "de nombreuses observations" „numeroase observații”. De notat însă că și aceste adjective ajung după substantiv dacă au la rândul lor un atribut: "un bâtiment haut de 100 mètres" „o cladire înaltă de 100 de metri”. Dacă un asemenea adjectiv are complement exprimat prin adverb, atunci în cazul unor adverbe, adjectivul se plasează tot după substantiv ("une maison suffisamment grande" „o casă suficient
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
îl y avait un énorme tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice. În același timp, fiecare caz are excepții. 1. Cu nume proprii Mai multe categorii de nume proprii se folosesc fără articol dacă n-au atribut. Prenumele se folosesc fără articol în limba standard dacă n-au atribut ("Thomas était très surpris" „Thomas era foarte surprins”), dar cu atribut au articol hotărât: "Și tu avais vu la tête du pauvre Thomas...!" „De-ai fi văzut figură
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sau caracterizează construcții arhaice. În același timp, fiecare caz are excepții. 1. Cu nume proprii Mai multe categorii de nume proprii se folosesc fără articol dacă n-au atribut. Prenumele se folosesc fără articol în limba standard dacă n-au atribut ("Thomas était très surpris" „Thomas era foarte surprins”), dar cu atribut au articol hotărât: "Și tu avais vu la tête du pauvre Thomas...!" „De-ai fi văzut figură bietului Thomas...!” Numele de familie nu au în general articol, decât la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
1. Cu nume proprii Mai multe categorii de nume proprii se folosesc fără articol dacă n-au atribut. Prenumele se folosesc fără articol în limba standard dacă n-au atribut ("Thomas était très surpris" „Thomas era foarte surprins”), dar cu atribut au articol hotărât: "Și tu avais vu la tête du pauvre Thomas...!" „De-ai fi văzut figură bietului Thomas...!” Numele de familie nu au în general articol, decât la plural, daca desemnează o întreagă familie, ca în română (de exemplu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ni le vin ni la bière" „Nu-i place nici vinul, nici berea”. 5. Numele de ocupație în funcție de nume predicativ se folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e un ziarist renumit” (numele are atribut). 6. [Apoziție|Apoziția
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e un ziarist renumit” (numele are atribut). 6. [Apoziție|Apoziția]] poate fi de asemenea fără articol: "Nous avons mangé de la polenta, plat traditionnel roumain" „Am mâncat mămăligă, mâncare tradițională românească”. 7. În limba scrisă, în enumerări lipsesc frecvent articolele: "Financiers, urbanistes, économistes, juristes et autres chercheurs s
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
poate subordonă un adverb care îl face aproximativ, îl precizează sau îl limitează: presque vingt" „aproape douăzeci”, "trențe environ sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Atribuită lui Immanuel Kant, filozofia critică sau idealismul critic reprezintă o mișcare care vede în criticism drept principalul atribut al filozofiei; acesta considera criticismul drept considera analiza riguroasă a valorii și a limitelor capacității de cunoaștere drept condiție prealabilă a oricărei cercetări filosofice. Etimologia termenului provine din "kritikos-krinein" (techne), „arta judecarii”. Kant argumenta că, deși rațiunea poate fi un
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
să o aplicăm corect experienței senzoriale și să observăm dacă poate fi aplicată tuturor obiectelor metafizice. Tema centrală a Criticii Rațiunii Pure este determinarea posibilității, întinderii și limitelor cunoașterii cu valabilitate obiectivă (cunoașterea obiectivă sau științifică are enunțuri ce posedă atributele universalității și necesității - temeiurile ei trebuie căutate în structuri date a priori și nu în obiecte).
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are originea în κατηγορία ("katēgoria"), tradus cu sensul de „ceea ce poate fi spus, predicat, declarat sau asociat cu ceva”. O categorie este un atribut, o proprietate, calitate sau caracteristică care poate fi predicată despre un obiect. „[...] Remarc privitor la categorii[...] utilitatea lor logică în calitate de predicate pentru obiecte”. Kant le numește apredicate ontologice”. În filozofia aristotelică era un termen tehnic folosit cu referire la
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
categorii ar putea, în anumite condiții și din pricina apartenenței sale categoriale, să fie socotit inaplicabil unui subiect dintr-o altă categorie. Cele zece categorii sunt: substanță, cantitatea, calitatea, relația, acțiunea, afecțiunea, spațiul, timpul, poziția și starea. Acestea sunt calitățile sau atributele care pot fi predicate despre tot ce ține de experiență. Oricărui obiect particular care există ca idee trebuie să-i fie atribuite categoriile, deoarece ele reprezintă proprietățile, calitățile sau caracteristicile oricărui obiect posibil în genere. Categoriile lui Artistotel și Kant
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
aceea de a afirma ceva verbal sau în scris despre un obiect. Conform spuselor sale, „abilitatea noastră de a judeca este echivalentă cu cea de a gandi”. O judecată reprezintă ideea că un lucru este cunoscut după anumite calități sau atribute. De exemplu, propoziția „ Trandafirul este rosu” este o judecată. Kant a creat un tabel al acestor judecăți în relația lor cu obiectele în genere. Acest tabel al judecăților a fost utilizat de Kant în calitate de paradigmă pentru tabelul categoriilor. Împreună, cele
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
cu Moise pe Muntele Sinai considerând că nu putem gândi că Dumnezeu ar avea voce, mai ales că în Coran este scris în partea 25, Sura 42, Sfatul, că „Nimic nu este asemenea lui". Se presupune că Ghaylăn a negat atributele lui Allah. Ghaylăn a negat ideea că ar fi Coranul la fel de vechi ca Dumnezeu. Unele surse spun că Ghaylăn a trăit în Damasc în apropierea porții de la est. Ghaylăn a mai fost numit și ibn Yuns. Ghaylăn a fost servitor
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
Nu s-au păstrat scrieri ale lui Jahm bin Safwan. Jahm bin Safwan este un "inovator care a fondat propria sa secta numită al jahmiyyah (secta jahmită), a cărei doctrină are câteva puncte comune cu aceea a mu’taziliților în ceea ce privește Atributele Divine și crearea Coranului și cu jabriții în ceea ce privește fatalismul". Jahmismul a susținut că Allah este peste tot prin Esența Lui, ceea ce presupune că esența nobilă a Creatorului se găsește chiar și în impuritățile sale. În cartea „The Construction of Orthodoxy
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
a fost creat. Jahm bin Safwan a citit multe cărți de filosofie greacă. S-a stabilit în Khurasan în orașul Tirmidh unde a predat doctrina sa adepților. Jahm bin Safwan a fost de acord cu mu’tazilismul prin negarea existenței Atributelor eterne ale lui Allah. A murit după ce a fost condamnat la moarte în 128 AH (anul Hagirei) pentru necredință și tulburări. A fost declarat necredincios prin consens. Mai multe comunități au declarat că este necredincios, de exemplu Ash’ari și
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
Damasc (d. 743) și Jahm ibn Safwan (d. 745)." Conform lui Imadalin Al Jubouri, acești gânditori au negat existența fatalismului și considerat că omul este responsabil pentru actele sale întrucât are liber arbitru. De asemenea, acești gânditori au considerat că atributele lui Allah nu pot fi cunoscute de către creaturile sale și în concepția lor Coranul a fost creat și nu este Cuvântul necreat al lui Allah. Imadaldin Al-Jubouri a inclus acest grup de gânditori în perioada timpurie a raționalismului islamic. Toți
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
găzduit Primul conciliu de la Constantinopol din anul 381, și a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol până la construirea uriașei Hagia Sofia din secolul al VI-lea. Această biserică a fost una dintre cele trei biserici din Imperiul Bizantin ce erau închinate atributelor lui Dumnezeu: Hagia Sofia ("Sfânta Înțelepciune"), Hagia Irene ("Sfânta Pace") și Hagia Dynamis ("Sfânta Putere"). Ea a ars în timpul Răscoalei Nika din anul 532, fiind restaurată în anul 548 de către împăratul Iustinian I. În secolul al VIII-lea, în timpul Crizei
Hagia Irene () [Corola-website/Science/333075_a_334404]
-
recentul proclamat domn, Petru, să iasă din zona bătăliei, el fiind deja învingător. Folosindu-se de această stratagema, Ștefan l-a capturat pe Hronoda și i-a tăiat capul. Cele două cazuri arată solidaritatea dintre domn și boierime, aceasta cumulând atributele de clasa politică și de înalt comandament militar. Situația se schimbase mult, cu mai puțin de două decenii în urmă Ștefan fiind nevoit să-și asigure cu sabia fidelitatea marilor boieri. În perioada următoare, mai ales după încheierea păcii dintre
Bătălia de la Șcheia () [Corola-website/Science/333225_a_334554]