13,465 matches
-
ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a fost publicat în 1894 de profesorul Petre Dulfu, lucrarea fiind premiată de Academia Română și
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
albe de curcan / Ieși afară...căpitan". Adică acest copil, dintre cei așezați în cerc și arătat cu degetul, după rostirea onomatopeică, la ultimul cuvânt, este scutit de servituțile jocului, eliminat, sau devine conducător, "căpitan". Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o "frământare de limbă" din propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit iese din
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Apollodor, ""Epitome"") Printre prizonierii luați din aceste orașe se numără Briseis, o văduvă troiană, pe care Ahile o păstrează pentru sine și Chryseis pe care o dă lui Agamemnon. Ahile l-a capturat pe Lycaon, fiul lui Priam, în timp ce tăia crengile în livada tatălui său. Patrocles l-a trimis ca sclav în Lemnos, unde a fost cumpărat de Eetion din Imbros și adus înapoi în Troia. Doar 12 zile după aceea, Ahile l-a ucis (după moartea lui Patrocles). Marele Aiax
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Marin, Carol Olteanu, Costică Purcaru, Totu Victor a sindicatului "Libertatea", dar, din cauza presiunilor Securității, demersul nu a reușit să se extindă în rândul populației. În martie 1989, după arestarea ziariștilor de la cotidianul ' România Liberă " Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creangă și a linotipistului Alexandru Chivoiu , doctorul Zorel Filipescu a reușit să ia legătura cu familile lor , să adune mai multe detalii despre arestare și să transmită în occident informații despre starea lor, printre care și o scrisoare pentru susținerea lor
Radu Filipescu () [Corola-website/Science/304291_a_305620]
-
grăuncioarele de polen trebuie să fie foarte ușoare, pentru ca și cel mai mic curent de aer să le poată ridica, de aceea, grăuncioarele de polen sunt foarte fine, ca un fir de praf. Dacă scuturăm bine amentul trestiei de alune, creanga înflorită a unui brad sau un mănunchi de ierburi înflorite, atunci adesea se ridică un nor de polen. Polenul unor plante polenizate prin vânt au mici saci aeriferi care facilitează răspândirea cu ajutorul curenților de aer. Florile plantelor polenizate de insecte
Polenizare () [Corola-website/Science/304425_a_305754]
-
sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos. Dudul este o plantă dioică, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se plantează un mascul. Există și posibilitatea de a se altoi o creangă masculină pe o coroană feminină. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
Haralamb H. (Bubi) Georgescu (n. 1908 - d. 1977), cunoscut și sub numele de Harlan Georgesco, a fost un arhitect modernist român din perioada interbelică, discipolul și apoi partenerul lui Horia Creangă. Până în 1947 a activat în România, iar după ocuparea sovietică și instaurarea regimului comunist, a emigrat în Statele Unite, fiind la început profesor asociat la Școala de Arhitectură a Universității din Nebraska, urmând ca din anul 1951 să se mute în
Haralamb Georgescu () [Corola-website/Science/312580_a_313909]
-
Mihai Eminescu” din Chișinău (1983-1986). Combină activitatea teatrală cu cea de interpret de muzică folk. Astfel, după ce între anii 1986-1989 a activat în cadrul formației „Legendă”, revine din nou ca actor la Teatrul Actorului de cinema (1989-1991), la Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă” din Chișinău (1992-1996) și apoi la Teatrul municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
Moldova și din România. În 1989 a ținut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate și orașe ale R. Moldova, precum și din Nordul Bucovinei (reg. Cernăuți). Predă cursuri de lb. română la Universitatea de Stat Ion Creangă (1995-1997), de stilistică și cultivarea limbii - la ULIM (2004-2005). Activitatea lui Vl. Pohilă este apreciată la justa-i valoare în cercurile intelectuale, și nu numai. Este semnificativă nota pe care i-a dat-o Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
imigrației a determinat creșterea calității predării. Instituția, cunoscută în limba latină ca "Seminaria Veniamina", a dobândit prestigiu prin prezența unor profesori renumiți ca Melchisedec Ștefănescu, Neofit Scriban și Filaret Scriban). Ea a fost de asemenea "alma mater" a lui Ion Creangă (1837-1889), cunoscut mai târziu ca un scriitor important al literaturii române. Școala a fost ocupată de către oștile rusești în timpul Războiului Ruso-Otoman din 1828-1829 și, câteva luni mai târziu, a ars în mod accidental. Clădirea a fost restaurată și, în aprilie
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
asemănării lor atît prin formă cât și prin materiale. Ciocănitoarele sapă scorburi în trunchiul copacilor cu ajutorul ciocurilor bine ascuțite, acțiune care le ia în jur de două săptămâni de muncă. Scorburile sunt construite pe partea care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
fi cazul berzelor. Cuiburile sunt alcătuite dintr-o aglomerare de elemente vegetale, paie, fân, ramuri. Cuiburile agățate sunt cuiburile care au forma unor pungi împletite din materiale flexibile (ierburi, bețișoare, paie și chiar ațe sau sârmulițe) care sunt suspendate de crengile copacilor. Păsările din familiile Psarocolius, Cacicus, Oriolidae, Ploceidae sau Nectariniidae sunt cele care împletesc cuiburile agățate. Cuiburile sferice sunt construcții din noroi, de formă rotunjită, pe care le construiesc unele păsări precum rândunicile în ungherele caselor sau altor construcții sau
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
data de 26 ianuarie 1947, în municipiul București. A urmat studii la Liceul "Gh. Lazăr" din București (1961-1965) și apoi la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București (1965-1970). După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor de fizică la Liceele Ion Creangă și Spiru Haret din București, fiind definitivat pe post în anul 1975. A obținut gradul didactic II (1980) și gradul I (1988). Între anii 1985-1996, a fost membru în Consiliul de Administrație al celor două licee. După ce între anii 1995-1996
Mircea Gheordunescu () [Corola-website/Science/312046_a_313375]
-
culturale și spiritul civic. În anul 2000 editează, alături de Cătălin Teniță și alți câțiva prieteni, primele cărți electronice din România și, ulterior, primele enciclopedii multimedia consacrate unor repere culturale românești. Editează și enciclopediile multimedia dedicate lui Nichita Stănescu și Ion Creangă. Realizează în 2005, în parteneriat cu Siveco Romania, primele lecții multimedia de limba română pentru liceu și gimnaziu, introduse în liceele din România în cadrul proiectului Asistent Educațional pentru Licee - AEL. A colaborat, în regim de parteneriat, în perioada 2001 - 2004
Remus Cernea () [Corola-website/Science/312044_a_313373]
-
gen separat, acum se consideră că aceste plante reprezintă două subgenuri ale genului rododendronilor - subgenul "Pentanthera" (plante decidue) și subgenul "Tsutsuji" (plante sempervirescente). O diferență majoră între azalee și restul familiei rododendronilor este mărimea. O alta este poziția florilor pe crengi. le au flori pe vârful crengilor, dar datorită numărului mare de crengi, în perioada de înflorire arbustul este compact. Aceste plante sunt recunoscute pentru faptul că toate florile înfloresc deodată, pentru o perioadă de o lună sau două. Un vin
Azalee () [Corola-website/Science/312160_a_313489]
-
aceste plante reprezintă două subgenuri ale genului rododendronilor - subgenul "Pentanthera" (plante decidue) și subgenul "Tsutsuji" (plante sempervirescente). O diferență majoră între azalee și restul familiei rododendronilor este mărimea. O alta este poziția florilor pe crengi. le au flori pe vârful crengilor, dar datorită numărului mare de crengi, în perioada de înflorire arbustul este compact. Aceste plante sunt recunoscute pentru faptul că toate florile înfloresc deodată, pentru o perioadă de o lună sau două. Un vin coreean este preparat din flori de
Azalee () [Corola-website/Science/312160_a_313489]
-
genului rododendronilor - subgenul "Pentanthera" (plante decidue) și subgenul "Tsutsuji" (plante sempervirescente). O diferență majoră între azalee și restul familiei rododendronilor este mărimea. O alta este poziția florilor pe crengi. le au flori pe vârful crengilor, dar datorită numărului mare de crengi, în perioada de înflorire arbustul este compact. Aceste plante sunt recunoscute pentru faptul că toate florile înfloresc deodată, pentru o perioadă de o lună sau două. Un vin coreean este preparat din flori de azalee. Băutura alcoolică de numește "dugyeonju
Azalee () [Corola-website/Science/312160_a_313489]
-
țintea cu pietre cuiburile rândunelelor, ațâța câinii pe la garduri, păstrând cicatrici adânci al mușcăturilor pe corp, încăleca fără șa caii altora de la pășune, fiind uneori dus acasă accidentat în ultimul hal după ce era trântit la pământ de aceștia. Asemeni lui Creangă fura din poamele vecinilor, deși nu ducea lipsă de ele acasă, și îi plăcea să înoate unde era apa mai primejdioasă. Dispărea, fără veste, asemeni lui Eminescu, zile întregi de acasă pe la rude sau petrecea nopți întregi la foc, ascultând
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
spital finalizează nuvela "Popa Tanda". În toamna anului 1874 pleacă la Iași, fiind găzduit de Samson Bodnărescu la școala normală Trei Ierarhi, iar aici se reîntâlnește cu Eminescu și Miron Pompiliu, cu care împarte odaia, și se împrietenește cu Ion Creangă. Frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler, citește la "Junimea" și i se publică nuvela " Popa Tanda", scrie comedia "Toane sau vorbe de clacă". Pentru scurtă vreme a fost redactor la "Curierul din Iași" înlocuindu-l pe Eminescu. În decembrie
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
sale sunt traduse de Mite Kremnitz într-o colecție de proză românească, iar astfel Slavici devine cel dintâi dintre marii scriitori ai "Junimii" care se afirma în deplinătatea valorii sale, precum afirma Titu Maiorescu în articolul "Literatura română și străinătatea". Creangă, inspirat de nuvela "Budulea Taichii", se apucă să-și scrie "Amintirile". În anul 1880 Slavici a obținut catedra de limba română și geografie la "Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român". În primăvară a întreprins o călătorie lungă prin
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică pe Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, deși semnase o declarație, înaintea înființării ziarului, că nu va sprijini junimismul la Sibiu. În paralel cu activitatea de la "Tribuna" își face timp și predă limba română la școala română de fete. În noiembrie 1885 divorțează de Ecaterina, iar în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
„” (sau „Povestea pulei”) este o poveste erotică scrisă de Ion Creangă în 1877-1878. A fost citită de autor la o ședință a societății literare Junimea și nu a mai fost publicată decât în 1939, la mult timp după moartea scriitorului, într-o ediție de lux la Editura pentru Literatură și Artă
Povestea poveștilor () [Corola-website/Science/311660_a_312989]
-
Orientation vers l’Occident et modernisation (I. Heliade Rădulescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, V. Alecsandri) 10. Moments et personalités importantes de la litterature roumaine (IV). L’Epoque de «Junimea». La critique radicale de Titu Maiorescu. Leș grands auteurs: M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale 11. Moments et personalités importantes de la litterature roumaine (V). L’Epoque d’entre deux Guerres Mondiales. Tradiționalism et “sinchronisme”: N. Iorga et E. Lovinescu. Le român. La poésie. 12. Moments et personalités importantes de la litterature roumaine (V). Le
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
prezentată în cadrul Seminarului de Lingvistică al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 6 decembrie 1989. 13. Pentru o tipologie a calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]