14,928 matches
-
pentru anul următor. Articolul 8 (1) Statul Major General, prin Direcția instrucție și doctrină, coordonează și monitorizează participarea forțelor Armatei României la exerciții/antrenamente multinaționale. (2) Anual, în ultima decadă a lunii octombrie, structurile TAI transmit la Direcția instrucție și doctrină situația cu exercițiile/antrenamentele multinaționale ce urmează a fi incluse în proiectul Planului cu activitățile internaționale ale Ministerului Apărării Naționale, înainte de a le introduce în aplicația informatică de gestionare a planului. Articolul 9 (1) Direcția instrucție și doctrină este structura
ORDIN nr. M.2 din 6 ianuarie 2012 privind participarea forţelor Armatei României la exerciţii sau antrenamente multinaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238169_a_239498]
-
instrucție și doctrină situația cu exercițiile/antrenamentele multinaționale ce urmează a fi incluse în proiectul Planului cu activitățile internaționale ale Ministerului Apărării Naționale, înainte de a le introduce în aplicația informatică de gestionare a planului. Articolul 9 (1) Direcția instrucție și doctrină este structura responsabilă cu efectuarea demersurilor necesare obținerii aprobării legale pentru participarea forțelor armate la exerciții/antrenamente multinaționale în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român și
ORDIN nr. M.2 din 6 ianuarie 2012 privind participarea forţelor Armatei României la exerciţii sau antrenamente multinaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238169_a_239498]
-
statului român și ale art. 5 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. ... (2) Propunerile structurilor TAI privind participarea la exerciții/antrenamente multinaționale se înaintează Direcției instrucție și doctrină, trimestrial, cu 45 de zile înaintea începerii trimestrului pentru care se fac propunerile, centralizate conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2. ... (3) După obținerea aprobării legale, tabelul centralizator cu exercițiile/antrenamentele multinaționale planificate a se desfășura pe teritoriul
ORDIN nr. M.2 din 6 ianuarie 2012 privind participarea forţelor Armatei României la exerciţii sau antrenamente multinaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238169_a_239498]
-
trimestrului pentru care se fac propunerile, centralizate conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2. ... (3) După obținerea aprobării legale, tabelul centralizator cu exercițiile/antrenamentele multinaționale planificate a se desfășura pe teritoriul național se transmite de către Direcția instrucție și doctrină la Centrul de coordonare a mișcării. ... Articolul 10 Forțele Armatei României pot participa la exerciții/antrenamente multinaționale care nu au fost incluse în Planul cu activitățile internaționale ale Ministerului Apărării Naționale, în condițiile fundamentării costurilor de participare și precizării sursei
ORDIN nr. M.2 din 6 ianuarie 2012 privind participarea forţelor Armatei României la exerciţii sau antrenamente multinaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238169_a_239498]
-
activitățile internaționale ale Ministerului Apărării Naționale, în condițiile fundamentării costurilor de participare și precizării sursei de finanțare. Articolul 11 Anual, până la data de 15 ianuarie, structurile TAI care au participat la exerciții/antrenamente multinaționale întocmesc și înaintează Direcției instrucție și doctrină și Direcției cooperare internațională în domeniul apărării o analiză a participării la exercițiile/antrenamentele din anul precedent, care să vizeze, fără a se limita la acestea, aspecte referitoare la scopuri și obiective urmărite, concluzii și propuneri de îmbunătățire a activității
ORDIN nr. M.2 din 6 ianuarie 2012 privind participarea forţelor Armatei României la exerciţii sau antrenamente multinaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238169_a_239498]
-
considerând că sunt incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 , iar altele au incriminat-o ca fiind infracțiunea de trafic internațional de droguri, prevăzută și pedepsită de art. 3 din legea amintită". În practica judiciară majoritară și în doctrină s-a statuat că, în cazul în care se dovedește că introducerea drogurilor în țară a fost efectuată exclusiv pentru consum propriu, nu se poate vorbi de trafic internațional de droguri, ci despre infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea
DECIZIE nr. 64 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229774_a_231103]
-
România se bucură de protecția generală a persoanelor și averilor, garantată de Constituție și de alte legi, art. 7 instituie o reglementare specifică aplicabilă în ceea ce privește românii din străinătate care sunt cetățeni ai altor state. Astfel, cum s-a precizat în doctrină*1), fără a crea o legătură politică separată între stat și minoritatea română de peste granițe, statul român sprijină întărirea legăturilor dintre populația sa și românii de pretutindeni*2). Prin urmare, asumarea de către statul român, în mod unilateral, prin lege, a
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
drepturilor omului și al libertăților fundamentale - în special interdicția discriminării. Potrivit documentului, statele trebuie să se abțină să adopte măsuri unilaterale, care ar risca să compromită climatul de cooperare cu celelalte state. Este adevărat că, așa cum s-a subliniat în doctrină*3), regimul juridic al străinilor este determinat, în primul rând, de competența statelor, normele elaborate și promovate în această materie la nivel internațional având un caracter complementar. Cu toate acestea, stabilirea regulilor aplicabile regimului juridic al străinilor nu poate fi
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
depășește maximul special prevăzut în legea nouă. În același context, în acest proces de stabilire a maximului special prevăzut de noua reglementare prezintă relevanță inclusiv tratamentul sancționator incident în raport cu diversele instituții juridice reținute în cauza examinată. Această opinie, consacrată de doctrină*1), a fost împărtășită și de Înalta Curte de Casație și Justiție. *1) F. Streteanu, Aspecte privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în vigoare a Noului Cod penal, Caiete de drept penal nr. 3/2013, p.
DECIZIE nr. 4 din 12 mai 2014 privind dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire la art. 129 alin. (2) lit. b) din noul Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262427_a_263756]
-
Consiliului Concurenței, contractele de achiziție publică, precum și alte acte juridice pentru care legislația prevede obligația avizării de legalitate; ... i) colaborează cu celelalte compartimente de specialitate la redactarea actelor emise de Consiliul Concurenței și de președintele acestuia; ... j) efectuează cercetări de doctrină și jurisprudență în domeniul concurenței în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată în care Consiliul Concurenței este parte; ... k) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenței, în colaborare cu direcțiile de specialitate și direcțiile și compartimentele
REGULAMENT din 2 septembrie 2015 (*actualizat*) pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264565_a_265894]
-
12. Cererea a făcut obiectul a două dosare diferite, primul privind executarea Sentinței din 31 mai 1999 și al doilea referindu-se la Sentința din 1 februarie 2000. Reclamanta a depus la al doilea dosar concluzii din care rezultă că doctrina și practica, cea mai veche decizie datând din 1981, susțineau în unanimitate concluzia că dobânzile sunt datorate pentru fiecare zi de întârziere. 13. În cazul primului dosar, printr-o Decizie definitivă din 24 octombrie 2006, Secția comercială a Înaltei Curți
HOTĂRÂRE nr. 31 din 31 martie 2015 în Cauza S.C. Uzinexport - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264591_a_265920]
-
acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită." 16. Răspunzând unei cereri de informare trimise de Guvern, președintele Secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție arată, într-o scrisoare din 14 septembrie 2011, că doctrina și jurisprudența sunt unanime în a considera că dobânzile de întârziere constituie "prestații succesive" cărora li se aplică termenul de prescripție prevăzut la art. 12 din Decretul nr. 167/1958 , distinct de cel aplicabil creanței principale. Cu titlu de exemplu
HOTĂRÂRE nr. 31 din 31 martie 2015 în Cauza S.C. Uzinexport - S.A. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264591_a_265920]
-
indiviziune, deoarece, în principiu, nu se poate pronunța o hotărâre judecătorească condițională, astfel încât o parte dintre efectele acesteia să depindă de voința promitentului-vânzător. 2.4. În sensul aceleiași soluții, alte instanțe au respins aceste acțiuni cu motivarea că practica și doctrina în materie s-au pronunțat constant în sensul că instanța suplinește exclusiv refuzul nejustificat al uneia dintre părți de a mai contracta, celelalte condiții pentru validitatea încheierii contractului trebuind să fie îndeplinite. Prin urmare, promitentul-vânzător trebuie să fie proprietarul exclusiv
DECIZIE nr. 12 din 8 iunie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava referitor la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264586_a_265915]
-
Decretului nr. 144/1958 prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a generat numeroase controverse cu privire la temeiul de drept al promovării în continuare a unor astfel de acțiuni. În final, doctrina majoritară și practica judiciară au recunoscut posibilitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, dacă se face dovada încheierii unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare, invocându-se ca fundament juridic dispozițiile art. 1073, art. 1077 și art.
DECIZIE nr. 12 din 8 iunie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava referitor la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264586_a_265915]
-
Consiliului Concurenței, contractele de achiziție publică, precum și alte acte juridice pentru care legislația prevede obligația avizării de legalitate; ... i) colaborează cu celelalte compartimente de specialitate la redactarea actelor emise de Consiliul Concurenței și de președintele acestuia; ... j) efectuează cercetări de doctrină și jurisprudență în domeniul concurenței în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată în care Consiliul Concurenței este parte; ... k) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenței, în colaborare cu direcțiile de specialitate și direcțiile și compartimentele
REGULAMENT din 2 februarie 2012 (*actualizat*) de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264597_a_265926]
-
prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaților stagiari prin organizarea conferințelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A. ... (2) Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe. ... (3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A. ... (4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011 (*actualizat*) (actualizată la data de 27 august 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264418_a_265747]
-
reprezentativ suprem al poporului român [art. 61 alin. (1) din Constituția României] este un act obligatoriu, pe care Președintele nu l-ar putea refuza decât prin săvârșirea unor fapte grave de încălcare a Constituției.» 11. După cum s-a subliniat în doctrină, această competență constituțională a șefului statului este «o competență legată, pe care el este obligat să o exercite, cu respectarea întocmai a votului de încredere acordat. Privită exclusiv din acest punct de vedere, numirea are un caracter îndeosebi solemn, ea
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260809_a_262138]
-
Codul civil și art. 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil nu fac decât să instituie derogări de la principiul aplicării imediate a legii civile noi pentru facta pendentia. 6. Doctrina în materie Este de menționat astfel că, atât cu prilejul analizei dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cât și a aceleia vizând soluțiile legislative oferite de art.
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
tranzitorii ale Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cât și a aceleia vizând soluțiile legislative oferite de art. 6 din Codul civil materiei relative la aplicarea legii civile în timp, doctrina recentă a menționat, între exemplele de ultraactivitate (supraviețuire) a legii vechi, ca excepții de la principiul aplicării imediate a legii civile noi, consacrat prin dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (5) și (6) din Codul
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
cât și Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale utilizează sintagma de "conflict juridic de natură constituțională". Prin urmare, pentru stabilirea trăsăturilor conținutului conflictului juridic de natură constituțională, principialul reper l-a constituit jurisprudența Curții Constituționale și doctrina în materie. Astfel, aceste conflicte au următoarele trăsături: - sunt conflicte juridice; - sunt conflicte juridice de natură constituțională; - creează blocaje instituționale; - vizează nu numai conflictele de competență (pozitive sau negative) născute între autoritățile publice, ci și orice situații conflictuale a căror
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
direct din textul Constituției; - se referă numai la anumite autorități care pot apărea ca subiecte ale acestuia. Toate aceste trăsături au caracter cumulativ și nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării. 1. Doctrina în materie, a relevat că un conflict juridic de natură constituțională "privește «competențele» sau «atribuțiile» autorităților publice; aceste «competențe» sau «atribuții» pentru a fi de «natură constituțională» trebuie să derive din Legea fundamentală, nu exclusiv dintr-un act normativ subsecvent
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
cel politic, și bineînțeles numai conflictul care să privească competențe constituționale" (a se vedea, în acest sens, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României, Comentariu pe articole, Ed. C. H. Beck, București, 2008, p. 1.405). 2. Aceste opinii exprimate în doctrină se reflectă și în jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional. Astfel, Curtea a stabilit că un conflict juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe își arogă puteri, atribuții sau
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260808_a_262137]