14,680 matches
-
de a găsi soluții mai bune pentru a înlocui anumite elemente ale sistemului de certificare adoptat de prezenta directivă, se poate decide organizarea unor experimente temporare în condiții specifice la nivel comunitar, în conformitate cu procedura prevăzută în art. 21. În cadrul acestor experimente, statele membre pot fi scutite de anumite obligații prevăzute în prezenta directivă. Obiectul acestor excepții se definește în funcție de condițiile în care se aplică excepțiile. Durata unui astfel de experiment nu trebuie să depășească șapte ani." 10) La art. 13 alin
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
la nivel comunitar, în conformitate cu procedura prevăzută în art. 21. În cadrul acestor experimente, statele membre pot fi scutite de anumite obligații prevăzute în prezenta directivă. Obiectul acestor excepții se definește în funcție de condițiile în care se aplică excepțiile. Durata unui astfel de experiment nu trebuie să depășească șapte ani." 10) La art. 13 alin. (3) lit. c), a cincea și a șasea liniuță se înlocuiesc cu următorul text: - "specia, indicată cel puțin sub denumirea sa botanică, care poate figura sub formă prescurtată și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
cuantice (de exemplu fotoni) în care multe din proprietățile lor fizice sunt puternic corelate. Particulele legate nu pot fi descrise specificând stările individuale ale particulelor, deoarece acestea pot să conțină informație într-un mod care nu poate fi accesat prin experimente făcute asupra vreuneia dintre ele în particular. Acest fenomen se produce indiferent de distanță dintre particule. Pe baza acestor două proprietăți neintuitive ale mecanicii cuantice (incertitudinea și legătura), au fost inventate două tipuri de protocoale de criptare cuantică. Primul folosește
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
le cauzează, mecanismele prin care ele exercită aceste forțe, și sursele acelor forțe în sensul structurilor interne ale acestor fenomene și entități. Chiar și în tradiția empirică, trebuie să fim atenți asupra faptului că predicția se referă la rezultatul unui experiment sau studiu, mai degrabă decât a prezice viitorul. De exemplu, afirmația "un paleontolog poate face predicții în legătură cu descoperirea unui anume tip de dinozaur" corespunde folosirii empirice a predicției. Pe de altă parte, științe ca geologia și meteorologia nu trebuie neapărat
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
fizică" au în știință alte înțelesuri decât în limbajul uzual. Oamenii de știință folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicții care pot fi testate prin experiment sau observație. O ipoteză este o afirmație care ori (încă) nu a fost nici confirmată nici infirmată prin experiment. O "lege fizică" sau o "lege a naturii" este o generalizare științifică bazată pe observații empirice. Cuvântul "teorie" este înțeles greșit
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
exprima descrierea a ceva, în mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicții care pot fi testate prin experiment sau observație. O ipoteză este o afirmație care ori (încă) nu a fost nici confirmată nici infirmată prin experiment. O "lege fizică" sau o "lege a naturii" este o generalizare științifică bazată pe observații empirice. Cuvântul "teorie" este înțeles greșit mai ales de către laici. În limbaj comun înseamnă idei care nu se bazează pe nici o dovadă solidă; în contrast cu aceasta
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
fi falsificată dacă apar noi dovezi. Chiar și cele mai de bază și fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observațiile noi sunt inconsistente cu ele. Mecanica newtoniană este un exemplu faimos de lege care nu a supraviețuit experimentelor care implică viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere față de câmpuri gravitaționale puternice. În afara acestor condiții, Legea lui Newton rămâne un model excelent de mișcare și gravitație. Pentru că relativitatea generală oferă explicații pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
De cele mai multe ori aceste descoperiri/falsificări nu sunt intenționate și au loc în cursul proceselor științifice obișnuite. Un exemplu în acest sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
au loc în cursul proceselor științifice obișnuite. Un exemplu în acest sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a evoluției științei în etape constituite din acumulări cantitative urmate de revoluții
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
alunece din sănătoasa neutralitate sau indiferență morală în imoralitate-pur-și-simplu. Matematica este esențială pentru multe științe. Cea mai importantă funcție a matematicii în știință este rolul pe care îl joacă în exprimarea modelelor științifice. Procesele de observație și grupare a rezultatelor experimentelor, crearea de ipoteze și previziuni de cele mai multe ori au nevoie de modele matematice. Ramurile matematice cel mai des folosite în știință includ calculul și statistica, deși aproape orice ramură a matematicii are aplicații, chiar și domenii "pure" cum ar fi
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
are aplicații, chiar și domenii "pure" cum ar fi teoria numerelor și topologie. Matematică se întâlnește cel mai des în fizică, mai puțin în chimie, biologie și unele științe sociale. Unii gânditori consideră matematicienii ca fiind oameni de știință, iar experimentele fizice ca neimportante iar dovezile matematice ca echivalente cu experimentele. Alții nu privesc matematica drept știință, întrucât nu necesită teste experimentale ale teoriilor și ipotezelor sale. În fiecare caz, faptul că matematica este o unealtă așa de utilă pentru descrierea
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
numerelor și topologie. Matematică se întâlnește cel mai des în fizică, mai puțin în chimie, biologie și unele științe sociale. Unii gânditori consideră matematicienii ca fiind oameni de știință, iar experimentele fizice ca neimportante iar dovezile matematice ca echivalente cu experimentele. Alții nu privesc matematica drept știință, întrucât nu necesită teste experimentale ale teoriilor și ipotezelor sale. În fiecare caz, faptul că matematica este o unealtă așa de utilă pentru descrierea universului este un aspect central al filozofiei matematicii. Vezi: Eugene
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
concluzii; implicațiile metodei științifice și a modelelor pentru societate în general și pentru științe însele. Știința trage concluzii privitor la modul în care este realitatea și la modul în care teoria științifică este legată de realitate. Știința se bazează pe experiment, deducție logică și gândire rațională cu scopul de a examina realitatea și indivizii din care este constituită societatea. Făcând observații privitoare la natura indivizilor și a mediului care îi înconjoară, știința urmărește să explice conceptele care apar în viața de
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
care descriu proprietățile câmpurilor electromagnetice. Eterul a fost respins, dar ecuațiile sunt valabile și astăzi. Vezi și Structuralism (filozofia științei). Reprezentanți: Ian Hacking, Nancy Cartwright Realismul entităților respinge entitățile postulate de teorie, acceptând doar cele care joacă un rol în cadrul experimentelor. O entitate este reală dacă prin manipularea acesteia pot fi create noi fenomene. Pozitivismul este o filozofie, care obligă cunoașterea să interpreteze "descoperirile pozitive" (în sensul științelor naturii). O cercetare poate să aducă o descoperire pozitivă, dacă definește în prealabil
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
dacă prin manipularea acesteia pot fi create noi fenomene. Pozitivismul este o filozofie, care obligă cunoașterea să interpreteze "descoperirile pozitive" (în sensul științelor naturii). O cercetare poate să aducă o descoperire pozitivă, dacă definește în prealabil (înainte de rezultatul obținut în urma experimentului) condițiile în care are loc cercetarea, prin urmare și cele necesare unei dovezi reușite. Vezi: Empiriocriticism Vezi: Neopozitivism (Rudolf Carnap, Cercul vienez) Probabil poziția cea mai populară în rândul savanților este cea a raționalismului critic. Ca mod de a distinge
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
util (sau chiar numai științific), un postulat științific (fapt, teorie, lege, principiu), trebuie să fie falsificabil, adică să poată fi verificat și infirmat. Deci ceea ce contează nu este confirmarea (cum ar crede realistul naiv, ci infirmarea, adică falsificarea ipotezelor prin intermediul experimentelor respectiv a observațiilor. Ipotezele și teoriile sunt doar atât timp considerate adevărate, până când sunt infirmate. Popper a descris falsificabilitatea cu ajutorul observațiilor următoare, parafrazate dintr-un eseu din 1963 numit "Speculație și infirmare": Imre Lakatos a respins perspectiva falficaționismului naiv, conform
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
De cele mai multe ori aceste descoperiri/falsificări nu sunt intenționate și au loc în cursul proceselor științifice obișnuite. Un exemplu în acest sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
au loc în cursul proceselor științifice obișnuite. Un exemplu în acest sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a evoluției științei în etape constituite din acumulări cantitative urmate de revoluții
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
cunoașterea decurge din experiența pe care o acumulăm în decursul vieții. În acest sens, afirmațiile științifice sunt condiționate și derivă din experiențele și observațiile noastre. Ipotezele științifice se dezvoltă și testează prin metode empirice, care sunt formate din observații și experimente. Odată ce a fost testată de nenumărate ori, informația care rezultă din observațiile și experimentele noastre este considerată a fi dovada pe baza căreia comunitatea științifică dezvoltă teorii care pretind a explica aspecte ale lumii. Observațiile presupun percepție, prin urmare sunt
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
afirmațiile științifice sunt condiționate și derivă din experiențele și observațiile noastre. Ipotezele științifice se dezvoltă și testează prin metode empirice, care sunt formate din observații și experimente. Odată ce a fost testată de nenumărate ori, informația care rezultă din observațiile și experimentele noastre este considerată a fi dovada pe baza căreia comunitatea științifică dezvoltă teorii care pretind a explica aspecte ale lumii. Observațiile presupun percepție, prin urmare sunt activități cognitive. Cu alte cuvinte, observațiile fac parte de la început din felul în care
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
alte cuvinte, observațiile fac parte de la început din felul în care noi înțelegem cum funcționează lumea; pe măsură ce această înțelegere suferă modificări, observațiile însele se pot modifica aparent. Mai exact, interpretarea pe care noi o dăm observațiilor se poate schimba. Un experiment bine gândit va duce la rezultate identice dacă se desfășoară într-o manieră identică. De fiecare dată când contextul social al observatorului constituie un factor într-o observație, se pierde obiectivitatea, și observația nu mai este utilă în sens științific
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
validă? O soluție la această problemă este să ne bazăm pe inducție. Raționamentul inductiv pornește de la premisa că dacă o situație este valabilă în "toate" cazurile observate, atunci aceasta este valabilă în "toate" cazurile. Astfel, după încheierea unei serii de experimente care vin în sprijinul celei de-a treia legi a lui Newton, putem să considerăm că "legea" este valabilă în toate cazurile. Explicarea motivului pentru care inducția funcționează a fost oarecum problematică. Nu se poate folosi deducția, procesul bine cunoscut
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
afirmat Albert Einstein: Scopul ultim al oricărei teorii este de a asigura ca elementele de bază ireductibile să fie cât mai simple posibil și reduse ca număr, fără să trebuiască să renunțe la reprezentarea adecvată chiar și a unui singur experiment". O problemă critică în știință este în ce măsură corpul actual de cunoștințe științifice poate fi considerat drept indicator a ceea ce este de fapt "adevărat" despre lumea fizică în care trăim. Acceptarea cunoașterii ca și cum ar fi absolut "adevărată" și dincolo de orice dubiu
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]