13,614 matches
-
Olanda (20 ianuarie 1954), Belgia (12 martie 1954), Luxemburg (27 aprilie 1954), Italia (examinare de text în iulie 1954). În Franța, "scandalul C.E.A." a oprit ratificarea tratatului și a fost abandonat definitiv la 30 august 1954. Întregul proces de ratificare a tratatului a fost precedat de dezbateri furtunoase: în fosta Germanie federală era evidentă opoziția socialiștilor germani; în Belgia, Guvernul social-creștin a cedat la presiunea partenerilor și a S.U.A.; în Italia, s-a anunțat amânarea ratificării tratatului. Astfel, Tratatul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Întregul proces de ratificare a tratatului a fost precedat de dezbateri furtunoase: în fosta Germanie federală era evidentă opoziția socialiștilor germani; în Belgia, Guvernul social-creștin a cedat la presiunea partenerilor și a S.U.A.; în Italia, s-a anunțat amânarea ratificării tratatului. Astfel, Tratatul C.E.A. a fost ratificat de fosta Germanie federală, atât prin votul Bundestagului cu 224 de voturi pentru (creștin-democrați și liberali) și 165 împotriva (socialiștii ostili reînarmării) și în Bundesrat, cu 23 voturi pentru și 15 contra
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
voturi pentru și 40 contra (comuniști și jumătate socialiști). Camera de Luxemburg a ratificat cu 46 de voturi pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor, socialiștilor, neo-fasciștilor și monarhiștilor, dar ratificarea a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta tratatului depindea acum de ratificarea de către Franța. Procedura de ratificare a culminat cu "scandalul C.E.A.", care inflamase spiritele liderilor politici francezi. Guvernele franceze succesive nu au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ratificat cu 46 de voturi pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor, socialiștilor, neo-fasciștilor și monarhiștilor, dar ratificarea a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta tratatului depindea acum de ratificarea de către Franța. Procedura de ratificare a culminat cu "scandalul C.E.A.", care inflamase spiritele liderilor politici francezi. Guvernele franceze succesive nu au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru ratificare, pe fondul situației politicii naționale franceze tensionate din anul 1953 și a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
pentru și 4 contra (comuniști). În Italia, tratatul a fost aprobat de către comisiile parlamentare, în ciuda opoziției comuniștilor, socialiștilor, neo-fasciștilor și monarhiștilor, dar ratificarea a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta tratatului depindea acum de ratificarea de către Franța. Procedura de ratificare a culminat cu "scandalul C.E.A.", care inflamase spiritele liderilor politici francezi. Guvernele franceze succesive nu au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru ratificare, pe fondul situației politicii naționale franceze tensionate din anul 1953 și a criticilor virulente venite din partea gaulliștilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a fost întârziată pentru reglementarea problemei Trieste. Soarta tratatului depindea acum de ratificarea de către Franța. Procedura de ratificare a culminat cu "scandalul C.E.A.", care inflamase spiritele liderilor politici francezi. Guvernele franceze succesive nu au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru ratificare, pe fondul situației politicii naționale franceze tensionate din anul 1953 și a criticilor virulente venite din partea gaulliștilor care aveau majoritate guvernamentală și se opuneau tratatului, comuniștilor și a unei părți din socialiști și radicali, realitate la care diplomații europeni priveau
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și adversarii tratatului au devenit din ce în ce mai pasionante, iar sciziunile au apărut chiar în cadrul partidelor politice. Comuniștii și gaulliștii care fuseseră ostili C.E.C.O., în aceeași manieră, ei au fost și împotriva C.E.A.; partidele care au fost de acord cu ratificarea Tratatului C.E.C.O. erau și ele împărțite cu privire la C.E.A.: o parte a socialiștilor și dreapta moderată erau ostili reînarmării Germaniei, din cauza naționalismului și neîncrederii în supranaționalism. Doar partidul lui Robert Schuman rămăsese aproape în unanimitate favorabil integrării europene. Ceea ce
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și vest a Germaniei. Reînarmarea Germaniei devenise o necesitate, unde guvernele occidentale, inclusiv cel de la Bonn (fosta capitală a Germaniei federale), susțineau acest demers. Adunarea Națională, unde deja multe comisii emisese mai multe rapoarte defavorabile tratatului, a deschis dezbaterea de ratificare la 29 august 1953. Președintele Consiliului, al cărui guvern era divizat, nu a pus problema de încredere. Susținătorii tratatului, îngrijorați, au încercat să întârzie dezbaterea printr-o moțiune, cu scopul de conciliere cu partenerii Franței. Dar adversarii tratatului au adoptat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
mai 1952, la semnarea Tratatului de creare a Comunității Europene de Apărare (C.E.A.), dată care fixează originile politicii de apărare europene. Această comunitate nu a putut intra în vigoare niciodată, deoarece, la 30 august 1954, Parlamentul francez a respins ratificarea acestui tratat, prin jocul combinat a mai multor factori: ostilitatea opiniei publice față de reînarmarea Germaniei; absența Marii Britanii de la negocieri; teama de a pune în pericol independența Franței. Dar eșecul C.E.A. nu a împiedicat reînarmarea Germaniei, fapt care s-a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
luat o turnură esențialmente economică. Acest proiect era însoțit de crearea Comunității Politice Europene (C.P.E.), condusă de o autoritate politică de tip federal, responsabilă de controlul acestei armate. C.E.A. și C.P.E. nu s-au putut crea datorită refuzului de ratificare a tratatului de către Adunarea Națională a Franței, în 1954. În ciuda acestui eșec, începând cu anii 1950, Comunitatea a acționat pentru creșterea influenței sale economice, prin funcționarea uniunii vamale și prin asociere cu țările din fostele colonii. Dar pentru a dezvolta
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a Liberului Schimb A.E.L.S. (Austria, Finlanda, Islanda, Lichtenstein, Norvegia, Suedia, Elveția), în scopul organizării relațiilor între C.E.E. și țările din A.E.L.S. Negocierile au început în 1989 și au condus la 12 iunie 1992 la semnarea Tratatului de la Porto. Ratificările s-au făcut fără dificultăți, cu excepția Elveției unde votul NU a fost dat în decembrie 1992. Dar, destul de rapid, spațiul economic european a pierdut esența de a mai exista, deoarece, în paralel, statele membre ai A.E.L.S.35 au depus
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
acord pentru adeziunea celor zece noi state membre: Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia. Tratatul a fost semnat la Atena la 18 aprilie 2003 și aderarea celor zece noi state membre a devenit efectivă, după ratificare, la 1 mai 2004. În ceea ce privește Bulgaria și România, procesul a fost puțin mai lung. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Strategia Europeană de Securitate trebuie să țină
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
2005, iar intrarea României în Uniunea Europeană s-a realizat la 1 ianuarie 2007. Alegerile parțiale din Parlamentul European (25 noiembrie 2007) au desemnat 35 de eurodeputați români, iar în cele din iunie 2009 au fost aleși 33 de eurodeputați români. Ratificarea Tratatului de la Lisabona de către România s-a făcut la 4 februarie 2008, iar întreaga abordare a problemelor de securitate și apărare națională ale României gravitează în jurul conceptelor Uniunii Europene, cuprinse în acest tratat: P.E.S.C., P.E.S.A., P.S.A.C. Din punct de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Suprem al Forțelor Aliate din Europa SHAPE. Delegația Permanentă a României la N.A.T.O.39 reprezintă interesele militare românești în această organizație internațională, după ce România a devenit în mod oficial membră al Alianței (29 martie 2004), prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al S.U.A., stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice reprezintă garanția securității și apărării naționale, calitate esențială pentru asigurarea dezvoltării țării. România deține un rol activ în cadrul N.A.T.O. prin promovarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
tematică, evaluarea efectelor distructive ale acestui fenomen. Totodată, România participă la efortul comun al celorlalte instituții cu atribuții în combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, cu accent pe gestionarea aspectelor politico-militare naționale și a responsabilităților asumate prin semnarea și ratificarea diferitelor tratate, acorduri și convenții internaționale, precum și participarea la controlul internațional în domeniu. Referitor la cel de-al treilea obiectiv al politicii de apărare care vizează asigurarea securității regionale, România și-a asumat o politică pro-activă bazată pe o angajare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a diminua îngrijorările opiniei publice, fiind aprobat după un al doilea referendum la 2 octombrie 2009. Referendumul irlandez a fost considerat ca un mare obstacol în implementarea tratatului, ceea ce a contribuit la apariția unor incertitudini și la etapele următoare de ratificare a tratatului din partea președinților Poloniei și Cehiei. 85 Stefano Silvestri, "The gradual path to a European Defence Identity", în Alvaro Vasconcelos, What ambitions for European defence in 2020 ?, Institute for Security Studies, Paris, 2009, p. 75, disponibil on-line la adresahttp
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
2003, înainte de finalizarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, Constituția a fost modificată, Legea de revizuire nr. 429/23.10.2003 având nu mai puțin de 79 de articole. Dintre modificările semnificative, reținem: specificarea principiului separației și echilibrului puterilor; ratificarea tratatelor internaționale care contravin unor prevederi constituționale se face doar după modificarea Constituției; prioritatea normelor dreptului comunitar în raport cu prevederile contrare din dreptul intern; drepturi electorale, în colectivitățile locale, pentru cetățenii UE cu domiciliul în România; dreptul de a alege și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
au trecut la elaborarea unei noi Constituții a Americii. În 1787, Constituția a fost adoptată, echilibrând raporturile dintre administrația centrală și cea locală, administrarea puterii între diferitele sale ramuri legislativ, executiv, putere judecătorească fiind ratificată doi ani mai târziu, după ratificarea sa de către nouă state. Trebuie spus că la Convenția de la Philadelphia, ce a început pe 25 mai 1787, odată întrunit cvorumul de 7 state americane membre ale Confederației, s-au înregistrat trei proiecte. Primul proiect supus atenției a fost Planul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de delegați prezenți din 74 de delegați desemnați de state, pe 17 septembrie 1787. 16 delegați nu au semnat-o, printre care Luther Martin, George Mason, Edmund Randolph. În septembrie 1787, s-a întrunit Congresul american care a trimis spre ratificare textul adoptat pe 17 septembrie, împreună cu 10 amendamente care constituie Carta Drepturilor. Convenția va promulga această Constituție după ratificarea ei de către 11 state, la care se va adăuga și Carolina, astfel încât la 21 noiembrie 1789 ea va fi ratificată. George
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
-o, printre care Luther Martin, George Mason, Edmund Randolph. În septembrie 1787, s-a întrunit Congresul american care a trimis spre ratificare textul adoptat pe 17 septembrie, împreună cu 10 amendamente care constituie Carta Drepturilor. Convenția va promulga această Constituție după ratificarea ei de către 11 state, la care se va adăuga și Carolina, astfel încât la 21 noiembrie 1789 ea va fi ratificată. George Washington a devenit primul președinte al Americii, s-a întrunit primul Congres, care a instituit tribunalele federale și a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ale părinților fondatori, care au avut fiecare în biografia lor parcursuri dominate de dileme, întrebări, problematizări, născute din asumarea momentului istoric trăit. 6. Alexander Hamilton 14 (1755-1804) a fost autor, alături de James Madison și John Jay, al unor articole privind ratificarea constituției federale, publicate în The Federalist Papers 15, publicație care este și azi apreciată ca fiind cea mai sintetică și clară expunere a gândirii Părinților Fondatori. Adversar al lui Th. Jefferson față de tema încrederii în judecata și votul popular, adept
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
oamenilor spre bogăție și putere și cei care tânjesc la onoruri și viață publică. Formator și fondator al Constituției, Hamilton a sfârșit prin a o contesta, la alegerea lui Jefferson ca președinte, în 1802. Susținător fervent al Constituției americane, al ratificării acesteia de către state, el a fost eclipsat de reprezentanții statului New York, care se opuneau unui guvern federal puternic, poziția sa fiind periclitată în continuare, în timpul Convenției, de prevederile pe care el însuși le votase. 7. George Washington (1732-1799) a fost
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a amendamentelor constituționale; articolul 6 prevede datoria publică, jurământul de credință sau declarația solemnă a fiecărui membru și funcționar al Congresului, Executivului, Justiției și a celor de la nivelul tuturor statelor membre de a sluji Constituția; articolul 7 prevede modul de ratificare și adoptare a Constituției de către statele membre. De-a lungul a peste două secole, Constituția SUA a fost completată cu douăzeci și șapte de amendamente (dintre care 10 constituie Carta Drepturilor), ultimul fiind propus la 25 septembrie 1789 și ratificat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
mod echilibrat, de către fiecare ramură a puterii. Acest mecanism de autoreglare din sânul sistemului de putere american se regăsește în "teoria controlului reciproc al puterilor statului", sub girul permanent al Constituției. Constituția a dat administrației federale împuterniciri limitate, dar la ratificarea acesteia în convențiile statelor s-a insinuat temerea că ea poate limita libertatea statelor și a cetățenilor. Astfel că, în 1789, Congresul propune douăsprezece amendamente, din care primele zece reprezintă Carta Drepturilor. Aceste amendamente reglementeză libertatea presei, cuvântului, religiei, reglementarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
uneia din Înaltele Părți Contractante vor beneficia, la importul acestora pe teritoriul celeilalte de taxele de vamă cele mai reduse, aplicabile articolelor similare de orice altă origine străină". Tratatul nu a intrat în vigoare, deoarece Japonia s-a abținut de la ratificarea acestuia, invocând motivul că sistemul autorităților de import înființate de guvernul român făcea ca clauza națiunii celei mai favorizate să devină inoperantă față de Japonia. Într-adevăr, în acea perioadă, din cauza deficitului balanței comerciale și pentru a proteja industria națională, Ministerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]