13,967 matches
-
de Aur, la fel de mare, de o serie de dormitoare și mici cabinete de lucru poate părea la început neobișnuit. Cu toate acestea, atunci când sunt se ia în considerare că Salonul Malachit era principala sală de recepție a apartamentului împărătesei în timp ce Salonul de Aur era camera de primire principală a nurorii sale, țarevna, amenajarea camerelor capătă mai mult sens. În mod similar vasta Sală Albă, atât de departe de alte săli mari, era de fapt sala principală a apartamentelor țareviciului și țarevnei
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
Romanovilor erau, de obicei, celebrate aici după o tradiție neschimbată și rigidă și cu un fast cerut de protocol. Chiar și rochia miresei, și modul de îmbrăcare, erau dictate de tradiție. Îmbrăcată de împărăteasă, mireasa și procesiunea ei treceau din salonul de malachit în biserică prin camerele de stat. Membrii familiei imperiale nu au fost singurii locuitori ai palatului; sub cadrul metalic de la mansarde trăia o armată de servitori. Atât de vaste erau încăperile destinate servitorilor că un fost slujitor și
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
mulți dintre răniți au fost aduși pentru a fi tratați în spitalul organizat în Palatul de Iarnă. Spitalul a primit în octombrie 1915 numele țareviciului Alexei Nikolaevici și a fost complet echipat, iar camerele de stat au fost transformate în saloane pentru primirea pacienților. Sala Mareșalilor a devenit salon de tratament, iar Sala Armelor sală de operație. Sala mică a tronului era folosită pe post de cameră a medicilor, în timp ce personalul de rang inferior era cazat în Sala Nicolae și în
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
fi tratați în spitalul organizat în Palatul de Iarnă. Spitalul a primit în octombrie 1915 numele țareviciului Alexei Nikolaevici și a fost complet echipat, iar camerele de stat au fost transformate în saloane pentru primirea pacienților. Sala Mareșalilor a devenit salon de tratament, iar Sala Armelor sală de operație. Sala mică a tronului era folosită pe post de cameră a medicilor, în timp ce personalul de rang inferior era cazat în Sala Nicolae și în anticameră. Asistentele au fost adăpostite în apartamentele private
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a fost jefuit și devastat de sus până jos de către bolșevici... Picturi neprețuite au fost smulse cu baionetele din rame. Cutii cu farfurii de porțelan rare au fost deschise, iar conținutul distrus sau aruncat. Biblioteca... a fost forțată și jefuită... salonul țarinei, la fel ca toate celelalte camere, a fost adus într-o stare de haos. Candelabrul uriaș din cristal, realizat cu măiestrie, a fost spart în bucăți. Birouri, tablouri, ornamente — totul a fost distrus”. Cramele de vinuri ale Palatului de
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
loc idilic, sigur și liniștit. Conform lui A.O. Scott, „mediul suburban, cu copii nesupravegheați și părinți nefericiți, cu jucării stricate și mâncare nesănătoasă de firmă, par a fi ceva ieșit dintr-o poveste de Raymond Carver.” Charles Taylor de la Salon.com a scris că „filmele lui Spielberg, deși sunt des caracterizate astfel, nu sunt idealizări hollywoodiene ale familiilor și ale suburbiilor. Casele de aici abia se încadrează în ceea ce criticul cultural Karal Ann Marling numește «mărcile unei uzuri excesive»." Alți
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
Gardens", cunoscute mai târziu sub numele de Grădinile "Vauxhall". După terminarea lucrărilor (în anul 1732), artistul primește - în semn de recunoaștere - dreptul viager de a intra în "Spring Gardens" fără să plătească, însoțit de un număr de până la șase invitați. Saloanele londoneze se deschid în fața artistului. Realizează portrete de familie și inițiază un nou gen de pictură, cunoscut sub numele de ""conversation piece"", care asociază elemente specifice portretului cu scene de viață și peisaje. Hogarth se angajează în diverse activități, participă
William Hogarth () [Corola-website/Science/304570_a_305899]
-
probabil din cauza diferendelor cu Louis-Antoine Jullien, astfel încât compozitorul s-a văzut deodată lipsit de venituri. Un tânăr muzician german, Friedrich von Flotow (1812-1888) l-a scos până la urmă din încurcătură, oferindu-i posibilitatea să participe alături de el la concertele din saloanele plutocrației pariziene. Datorită virtuozității la violoncel și ușurinței cu care compunea romanțe, Offenbach a devenit un oaspete agreat în salonul contesei Bertin de Vaux. Frecventarea acestui salon, care se bucura de un bun renume în lumea elitelor muzicale, i-a
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
von Flotow (1812-1888) l-a scos până la urmă din încurcătură, oferindu-i posibilitatea să participe alături de el la concertele din saloanele plutocrației pariziene. Datorită virtuozității la violoncel și ușurinței cu care compunea romanțe, Offenbach a devenit un oaspete agreat în salonul contesei Bertin de Vaux. Frecventarea acestui salon, care se bucura de un bun renume în lumea elitelor muzicale, i-a înlesnit lansarea ca violoncelist, la nouăsprezece ani. Primul concert în public l-a susținut alături de Jules, în 1839. Încă din
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
urmă din încurcătură, oferindu-i posibilitatea să participe alături de el la concertele din saloanele plutocrației pariziene. Datorită virtuozității la violoncel și ușurinței cu care compunea romanțe, Offenbach a devenit un oaspete agreat în salonul contesei Bertin de Vaux. Frecventarea acestui salon, care se bucura de un bun renume în lumea elitelor muzicale, i-a înlesnit lansarea ca violoncelist, la nouăsprezece ani. Primul concert în public l-a susținut alături de Jules, în 1839. Încă din aceea perioadă muzicianul a fost atras de
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
1839. Încă din aceea perioadă muzicianul a fost atras de lumea teatrului și a acceptat cu plăcere angajamentul de a scrie câteva melodii pentru vodevilul „Pascal et Chambord”, care au rămas însă lipsite de succes. Prin ascensiunea ca violoncelist al saloanelor pariziene, Offenbach a câștigat în schimb o serie de discipoli. Renumele de curând dobândit i-a permis să apară și pe scena cazinoului din Koln, într-o primă vizită acasă după șase ani petrecuți la Paris. În timpul acestui sejur mai
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
de la "Théâtre français". Noul director al acestei instituții, un bonvivant bogat, îl simpatiza probabil pe glumețul Offenbach și avea nevoie de un aliat pentru reorganizarea teatrului de comedie. Offenbach a acceptat, bucuros să scape de existența nesigură de muzician al saloanelor și s-a străduit cu succes să ridice nivelul foarte scăzut al orchestrei, care avea sarcina de a acompania uneori reprezentațiile și de a întreține între acte publicul. Perseverența sa a fost foarte apreciată de conducerea teatrului, însă actorii s-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
D, pe care o împarte cu Nissan Altima și Nissan Murano. Laguna III este primul autovehicul care a trecut prin centrul de compatibilitate electromagnetică Aubevoye Technical Centre în faza de proiectare. Modelul Laguna Coupe a fost prezentat în premieră la Salonul Auto de la Paris din 2008, fiind dezvoltată pe baza conceptului Renault Fluence prezentat în 2007 la "Frankfurt Motor Show". Modelul se deosebește stilistic și comportamental de variantele deja lansate.
Renault Laguna () [Corola-website/Science/304695_a_306024]
-
Ia-mă acasă!, prezentată de Simona Mihăescu; Ce se-ntâmplă, doctore?/ Doctorul casei, prezentată de Irina Reisler și în prezent de Anca Vereanu; Acasă la... cu Ruxandra Săraru; Spune drept!; Din viață; Autograf pentru mama, toate prezentate de Ruxandra Săraru; Salonul muzical Acasă - Lista lui Sava prezentată de Iosif Sava; Acasă la bunica, găzduită de Monica Ghiuță; Știrile de Acasă prezentate de Corina Dănilă, respectiv Petre Cătălin Fumuru. Cu timpul Acasă TV s-a orientat mai mult către producțiile sudamericane înregistrând
Acasă TV () [Corola-website/Science/303526_a_304855]
-
București are în patrimoniul său una dintre cele mai mari colecții de picturi din România. El a fost înființat în anul 1948, având o colecție importantă a regelui Carol I, aflată inițial la Castelul Peleș de la Sinaia precum și în alte saloane ale reședințelor regale române. O altă parte a exponatelor a fost adusă de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, din alte muzee bucureștene cum a fost Anastase Simu (înființat în anul 1910), Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu (inaugurat în anul 1909) precum și
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
prin valoarea exponatelor, această galerie a devenit din ce în ce mai importantă. Fiecare lucrare este prezentată prin încadrarea sa în cadrul curentului și școlii de care aparține în istoria artei. În anul 2007, Galeria de Artă Europeană a fost renovată integral. Muzeul expune în cadrul saloanelor sale pictură italiană din secolele al XIV - XX-lea, un loc de seamă fiind ocupat de lucrări renanscentiste: „"Răstignirea"” lui Antonello da Mesina, „"Madona cu pruncul"” a lui Domenico Veneziano, „"Sfântul Ieronim în pustiu"” de Lorenzo Lotto, „"Răstignirea"” lui Jacopo
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
Face scenografia la spectacolele "Război și pace" după Lev Tolstoi de Alfred Neumann, Erwin Piseator și Guntram Prüfer și "Portretul" de Al.Voitin. În cursul verii pictează la Tuzla. 1964 - Participa la Bienala de scenografie din București. 1965 - Expune la Salonul de pictură și sculptură al municipiului București și deschide prima expoziție personală de atelier în incinta Muzeului Gheorghe Tattarescu din strada Domnită Anastasia nr.7 - catalog cu texte de Nestor Ignat și de Mișu Weinberg . Vară pictează la Sighișoara. 1966
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
de asemenea, la Tulcea, Mamaia, Eforie, Constantă. 1967 - Face decorurile la piesă "Luceafărul" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, într-o manieră austera și plină de sugestivitate; cu aceeași piesă face un spectacol de sunet și lumina la Palatul Mogoșoaia. Participa la Salonul de Primăvară al Pictorilor Bucureșteni, organizat în Parcul Herăstrău. Pictează în Delta Dunării și la Sibiu. 1968 - Face scenografia pentru piesele "Poetul și Revoluția" (Viața lui Vladimir Maiakovski) în regia lui Valeriu Moisescu și Dinu Negreanu și "Sfârșitul Pământului" de
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
moderne române, regretatul Eugen Iarovici, fost coleg la "Filmul Popular" este unul dintre obișnuiții acestei oaze de creație. În perioada decembrie 1969 - februarie 1970 participa la expoziția de grup "Art roumain contemporain" la Galeria Baccache în orașul Beirut. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Proiectează costumele pentru piesă "Strigoii" de Ibsen. În timpul verii pictează în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Ibsen. În timpul verii pictează în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă "Contrapuncte" de Paul Everac. Deschide o expozitie personală la Galeria Simeza. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București și la expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în regia lui Liviu
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în regia lui Liviu Ciulei. Pictează în Sibiu și Sighișoara. 1971 - Participa la salonul pictorilor și sculptorilor din București organizat la Ateneul Român. 1972 - Face scenografia la spectacolele "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
în Sibiu și Sighișoara. 1971 - Participa la salonul pictorilor și sculptorilor din București organizat la Ateneul Român. 1972 - Face scenografia la spectacolele "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 1973 - Deschide o expozitie personală de pictură la Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
personală de pictură la Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf cu decorurile pentru piesă "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Călătorește în Cehoslovacia. 1975 - Participa cu lucrări la expoziția "12 pictori români", organizată la Hamburg. Pictează la Mediaș și Bazna. 1976 - Deschide o expozitie personală la Galeria "Căminul Artei" . Catalogul expoziției conține texte
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
atelierul scăpa că prin minune (construcția din spatele curții care adăpostea un depozit al pictorului și locuința unor chiriași este complet distrusă) anul 1977 este un an lipsit de evenimente culturale. 1978 Pictează la Bazna, Buziaș și Covasna. 1979 - Participa la Salonul Republican de Pictură și la o expoziție de artă românească organizată la Tokio. Deschide o amplă expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București" - catalog semnat de Dan Grigorescu. 1980 - Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Buziaș și Covasna. 1979 - Participa la Salonul Republican de Pictură și la o expoziție de artă românească organizată la Tokio. Deschide o amplă expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București" - catalog semnat de Dan Grigorescu. 1980 - Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București. Pictează la Covasna. 1981 - 1982 Pictează la Covasna, Azuga și Bistrița-Năsăud. 1983 - Expoziție personală la "Galeriile de Artă ale Municipiului București". Catalogul expoziției are texte de poetul și jurnalistul Radu Cârneci și muzeograful
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]