19,447 matches
-
simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la vederi ce întrec simțurile. (n.s. 90, p. 97) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 97) „Nu credința cea din învățătură eliberează pe om de mândrie și de îndoială, ci cea care vede și răsare din înțelegere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci având puterea crucii și a morții și a înmormântării și a învierii Lui. A crucii, prin nelucrarea păcatului, a morții, prin lepădarea cea mai deplină a răutății, a mormântului, prin renunțarea la închipuirile produse în suflet de lucrurile supuse simțurilor, a învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin natura ei, este prima; simțirea este în noi și în raport cu noi; din simțire și din minte rezultă știința; evidența este comună și minții și simțirii. Simțirea este poarta prin care intră știința; iar credința, după ce s-a slujit de simțuri, lasă în urma ei supoziția, se grăbește spre realitățile cele nemincinoase și poposește în adevăr. Dacă va spune cineva că știința, în unire cu rațiunea, poate demonstra orice, atunci acela să audă că principiile, cauzele primare ale existenței, nu pot fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
urcă, pe treptele ei mai înalte, împreună cu credința. Hotarele ei se înmoaie, devin transparente, elastice. Atunci cunoașterea devine simțire, sau contact direct cu cele mai presus de cunoașterea metodică, dar mai presus de orice simțire, adică de orice contact al simțurilor noastre cu lucrurile, dar și de simțirea sufletească, prin care trăim presiunea unor realități nevăzute. Transcendența lui Dumnezeu se conciliază cu certitudinea unei legături ale noastre cu El. Avem aci cel mai fundamental paradox. Pe aceste trepte superioare credința e
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXVIII, 1, p. 131) „După cum a crede este dovada unui suflet înalt și înțelept, tot astfel cel ce nu crede dă dovadă de un suflet lipsit de bunul simț, irațional și coborât în rândul dobitoacelor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140) „Căci dacă începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție", decât cu o atitudine rațional-argumentativă. În plus, dacă este să fie deplânsă pierderea, de către ideologie, a "simțului critic" referitor la fenomenul dominației, aceasta e foarte probabil să fie efectul faptului că însuși conceptul a evoluat astfel încât să fie capabil de a oferi răspunsuri la ceea ce Mannheim numea "noile dezvoltări socio-istorice". Mai exact, dacă putem accepta că societatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
au rolul de a se tempera reciproc, fiind un indiciu al reflexivității sociale ce ar trebui să caracterizeze condiția umană globală. Într-o prezumtivă lume cosmopolită, definită din perspectiva "glocalismului etic", "(...) omul cosmopolit trebuie să aibă, în primul rând, un simț activ al apartenenței la lumea mai largă, să fie capabil să trăiască experiența unei "identități distanțate": o identitate ce nu se circumscrie total localității imediate ci, în mod crucial, cuprinde conștientizarea a ceea ce ne unește ca ființe umane, a riscurilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Londra:1995, pp. 278-296. 487 Teoreticianul britanic relaționează "securitatea ontologică" și "încrederea", după cum urmează: Expresia se referă la siguranța pe care cele mai multe ființe umane o au în ce privește continuitatea propriei lor identități-de-sine și constanța mediilor social și material ale acțiunii. Un simț al autenticității persoanelor și lucrurilor, atât de esențial pentru noțiunea de încredere, este fundamental pentru construirea sentimentelor de securitate ontologică; prin urmare cele două sunt strâns legate din punct de vedere psihologic" (Anthony Giddens, op. cit., p. 89). 488 Mihaela Constantinescu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ochii celui căruia ne adresăm. Vorbim fără a face gesturi teatrale și fără a face foarte multe gesturi. Vorbim fără a ne lua un aer de superioritate față de cel (cei) cu care vorbim. Chiar dacă suntem convinși de superioritatea noastră, bunul simț cere să nu facem caz de ea. Vorbim fără să ținem mâinile în buzunare. Vorbim fără să mestecăm gumă de mestecat. Nu vorbim cu gura plină. Vorbim politicos, amabil, calm, fără a folosi injurii ori jigniri. Vorbim folosind fără zgârcenie
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
cei din jur. Să nu fim zgârciți la vorbă. Nu răspundem în „doi peri” cu Da! sau Nu! și nici nu lăsăm pe ceilalți să se roage de noi pentru a vorbi. Așadar, trebuie să ne controlăm și să avem simțul măsurii. Pentru a vorbi corect, frumos, fluent, pentru a nu ne face de râs, pentru a putea transmite exact ceea ce vrem, există o singură cale și anume: Să studiem foarte bine limba română, orice greșeală de exprimare, de ortografie este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
naturi moarte, „Spiritul pădurii”, „Omul Cactus”; Maurice Denis - „Muzele”; André Bauchant - pictură naivă; -Impresionismul o s-a manifestat în pictură unde reda impresiile sufletești prin combinații de culoare; important într-o operă de artă era impresia lăsată, realitatea așa cum apare ea simțurilor; o cel mai bine a fost reprezentat în Franța: o a avut ca reprezentanți: Edouard Manet „Dejunul pe iarbă”; Claude Monet „Camille”, „Podul Waterloo”, „Femei în Grădină”; Pierre-Auguste Renoir-„Peisaj cu figuri”, „Portretul actriței Jeanne Samary”; Camille Pissarro „Primăvara”, „Femei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
este acela în care mila prisosise asupra oricărui alt simțământ. Ceea ce însuși Prospero exprimă foarte curând: „nu răzbunarea, / Ci mila-i mai presus. S-au pocăit.“ Ariel, ființă neomenească, este totuși în stare să înțeleagă, în nuanțe și în adânc, simțurile și patimile omenești și să le aducă spre mai nobile porniri. O face cu un pragmatism superior și cu o inteligență mai presus de fire. Iar cunoștințele acestui spirit sunt anterioare oricărei experiențe, sunt a priori, rezidă în esența lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
footnote>. Paul Rorem scrie următoarele despre Teologia mistică a lui Sfântului Dionisie Areopagitul: „Scopul fundamental al călătoriei dionisiene Și al corpusului dionisian este în mod clar Și repetat declarat în acest prim capitol al Teologiei mistice: a trece dincolo de percepția simțurilor Și de concepțiile contemplative pentru a fi unit cu Dumnezeu dincolo de orice cunoaștere”<footnote Paul Rorem, Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York: Oxford University Press, 1993, p. 192. footnote>. Teologia catafatică este probabil
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
este acela în care mila prisosise asupra oricărui alt simțământ. Ceea ce însuși Prospero exprimă foarte curând: „nu răzbunarea, / Ci mila-i mai presus. S-au pocăit.“ Ariel, ființă neomenească, este totuși în stare să înțeleagă, în nuanțe și în adânc, simțurile și patimile omenești și să le aducă spre mai nobile porniri. O face cu un pragmatism superior și cu o inteligență mai presus de fire. Iar cunoștințele acestui spirit sunt anterioare oricărei experiențe, sunt a priori, rezidă în esența lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Toma din Aquino. Pentru a pu tea să-mi delimitez cât mai clar și mai exact aria de investigație, intru direct în subiectul general avut în atenție și precizez din capul locului că, pentru Toma din Aquino, cunoașterea începe cu simțurile externe, trece prin simțurile interne și se desăvârșește la nivelul intelectului, iar accesul la lucrurile extramentale se realizează cu ajutorul unor entități intermediare. Rolul pe care aceste entități intermediare îl joacă în cunoaștere constituie obiectul unui duel contemporan între exegeții lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a pu tea să-mi delimitez cât mai clar și mai exact aria de investigație, intru direct în subiectul general avut în atenție și precizez din capul locului că, pentru Toma din Aquino, cunoașterea începe cu simțurile externe, trece prin simțurile interne și se desăvârșește la nivelul intelectului, iar accesul la lucrurile extramentale se realizează cu ajutorul unor entități intermediare. Rolul pe care aceste entități intermediare îl joacă în cunoaștere constituie obiectul unui duel contemporan între exegeții lui Toma. De o parte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Odată sistematizate condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea vorbi de cunoaștere, în cel de al doilea capitol, care este și cel mai consistent, operez o „disecție“ a procesului cognitiv uman, la toate cele trei niveluri ale sale: cel al simțurilor externe, cel al simțurilor interne și cel al intelectului. La fiecare nivel adresez două tipuri de întrebări: una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
trebuie îndeplinite pentru a putea vorbi de cunoaștere, în cel de al doilea capitol, care este și cel mai consistent, operez o „disecție“ a procesului cognitiv uman, la toate cele trei niveluri ale sale: cel al simțurilor externe, cel al simțurilor interne și cel al intelectului. La fiecare nivel adresez două tipuri de întrebări: una care vizează anatomia procesului cognitiv și una care vizează fiziologia acestuia. În cadrul analizei anatomice, care stă, la fiecare nivel în parte, sub întrebarea „Cum are loc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino pune în joc ceea ce noi astăzi am numi o teorie hibrida a cunoașterii a realistă și reprezentationalista în același timp, doar ca pe segmente diferite ale procesului de cunoaștere. Analizând textele to miște, am observat că, de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este asimilat de agent în acord cu forma și nu în acord cu materia. În acest mod, simțul receptează formă fără materie, pentru că forma are un mod diferit de a fi în simt și în obiectul sensibil. Fiindcă în obiectul sensibil are un mod natural de a fi, iar în simt are un mod intențional și spiritual. Relevante
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensul de mai adecvată, a criteriului cognitiv. În fond, a afirma că formele au un mod intențional de a fi în aer, de exemplu, nu face decât să dea seama de faptul că informația despre obiecte există nu doar în simțurile sau în intelectul unui cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
grade ale acestui mod de a fi imaterial. Căci este un grad în acord cu care lucrurile sunt în suflet fără materia proprie, dar totuși în acord cu singularitatea și condițiile de individuație care țin de materie. Acesta este gradul simțului care este capabil de a primi speciile individuale fără materie, dar totuși într-un organ corporal. Iar intelectul, care receptează fără un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu este separat de materie, întrucât este lipsit cu totul de orice potențialitate, rezultă că este cel care poate cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscut cel mai mult. În urmă lecturii acestor pasaje, pot oferi un raspuns problemei deținerii de același fel și în cazul organelor de simt, care rămăsese deschisă. Așa cum se desprinde din fragmentele (I.11.) și (I.12.), nivelul intermediar aparține simțurilor. Ceea ce are un mod de a fi particular și material în obiectele din natură poate fi tot în mod particular a cu condiții de individuație, însă fără materie a într-un organ de simt, pentru ca, mai apoi, să atingă în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi sensibil și cel inteligibil. Ceea ce se află între acestea sunt forme care există în diferite grade de imaterialitate: în mediu (aer sau apă) formă are un mod de a fi mai imaterial decât în obiectul sensibil, în simțuri, un mod de a fi mai imaterial decât în mediu și așa mai departe. Luând în calcul imaginea de ansamblu a modurilor de a fi pe care formele le pot avea, mă pot reîntoarce la problema centrală a acestui capitol
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]