12,895 matches
-
de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă că boierii din partea locului, mai ales cei din neamul Costacheștilor, nu agreau încă alianța cu muscalii, ci dimpotrivă, ei au continuat să rămână pe poziția adoptată de predecesorii lor, în frunte cu Lupul Costache, în anul 1711
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc”, pentru care se impune acum o nouă hotărnicie. Cu câteva luni în urmă, respectiv pe data de 20 aprilie 1740, printr-o scrisoare de danie din partea lui Constantin Costin Neaniul, unchiul soției lui Toader Costache, Maria, li se încredința stăpânirea unor moșii din Moldova, scriindu-se în act că „toate aceste moșii li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader Costache vel spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actul de împărțeală a averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui Constantin Costin Neniul să nu fi fost acceptată de către alți pretendenți la stăpânire, a satelor făcute danie, căci nu găsim nici unul din ele printre satele moștenite de urmașii lui Toader Costache. Tot ce a rămas după deces se împarte în cinci, respectiv părțile celor patru copii rămași minori: un băiat, Iordache, și trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de bani până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai apoi mare vornic și mare logofăt, Neculai Balș. În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe atunci, mai apoi mare vornic și mare logofăt, Neculai Balș. În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în întregime, vor fi stăpâniți de Elencu Manu. Alexandru Grecianu și soția sa, Ecaterina, născută Balș, au avut trei copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia din 1831, el este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a fost valorificată și administrată prin darea în posesie, adică în arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan, alarmat, scrie proprietarului la Iași și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o cruce, loc pe care acum se găsește casa și grădina locuitorului Alexandru Tonu. Ca urmare a căsătoriei dintre Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, fiica spătarului Mihalache, cu Panait Balș, satul Torcești și împrejurimile, ce țineau tot de moșia Torceștilor, trec în stăpânirea acestui ambițios boier, apoi la numeroșii săi urmași, mai cunoscuți în partea locului fiind Mihail și fratele său, Paul Balș, cărora li se spunea pe plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns ca stăpânii Torceștilor să-și extindă hotarul moșiei lor la vest de apa Bârladului, revenim asupra acestui aspect. Se poate constata, documentar, cum pe timpul stăpânirii logofătului Neculai Balș, altă ramură, decât aceea din care a descins Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul stâng al Bârladului cu moșii de pe malul drept al acestei ape, cum au fost Țigăneii, o parte a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea unor impozante curți boierești pe vatra satului Torcești, clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doi ani de la măsuriște și împroprietărire, și boierul a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii, de la punctul Cioara până la Herătău, zona cu cel mai fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu care fuseseră împroprietăriți. Ne dăm seama că Panait Balș era dornic să-și însușească suprafețe noi de teren, pe care să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor săi, destul de numeroși, cinci băieți și trei fete, prin actul de „donațiune a mamei noastre, doamna Ruxanda Balș, născută Cantacuzin-Pașcanu, cu data de 30 martie 1883”, după cum găsim într-o notă publicată în „Gazeta de Galați” (nr. 22 din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
expropriați s-a ridicat la suma de 6.159.060 lei pentru 2.809 ha și 5.775 ari expropriere. A mai rămas proprietate mare în suprafață de 614 ha și 1.000 m2, ce va trece din 1925 în stăpânirea lui Jean Economos, fiul lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încă în bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au preluat în stăpânire averile boierești după cel de-al doilea război mondial. La Ivești fusese construită o ingenioasă fântână, prin care se asigura necesarul de apă în special pentru stropitul viei nobile, fântână ce folosea forța eoliană și care funcționa fără întrerupere. Dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare a intrării satului pe drumul disoluției cu mult mai târziu decât altele din diferite zone. În felul acesta suntem lipsiți de posibilitatea cunoașterii unui număr mai mare de nume participante și implicate în fenomenul de transmitere al dreptului de stăpânire, implicit al realității demografice din hotarul Umbrăreștilor păstrat ca obște devălmașă. În schimb, la Torcești, mai bine reprezentat documentar ca urmare a intrării mai timpurii pe calea de disoluție a devălmășiei, aflăm un număr de 29 familii documentate nominal și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suportate de autohtoni, punându-se sub protecția unui stat străin prin calitatea de sudit. În satul Torcești sunt consemnați ca străini „4 bulgari de la Dunăre”, un evreu botezat pe nume „Mihai Botezatul”, în dreptul căruia se specifică nota „certat cu cărțile stăpânirii”, și „4 sudeți austriicești”, dar tot cu nume românești, ca și cei stabiliți la Umbrărești, ei fiind: „Dumitru Martin, Mihai Buruiană, Toader Crețu, Ion sin Buruiană” și cu observația „sudeți cu pașaporturile di la gubernia din Chișinău”, deci veniți tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă etc., făcute pentru stat, boieri, armată străină, de cele mai multe ori cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce, datorită situației noastre geopolitice din perioada la care ne raportăm, erau cvasipermanente. De altfel, așa se explică faptul că avem în arhive unele evidențe privitoare la situația demografică din așezările românești. Cum natura lucrărilor, a slujbelor către stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu converg și nu dau dovadă de exactitate. Ele cuprind cifre aproximative, totdeauna în minus, interpretarea lor prin comparație fiind de absolută trebuință, dacă vrem să obținem o imagine cât de cât exactă despre întinderea și structurile teritoriale avute în stăpânire de către locuitorii satelor umbrăreștene. Vom reproduce, mai întîi, date dintr-o sursă numită Statisticești științe din anul 1848, o situație într-adevăr statistică, dar care, pentru satele umbrăreștene, este cu mult în afara adevărului, comparând aceste date cu altele din surse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
siliștile ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe moșiile lor, introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la est spre vest. Gavril Conachi intră în stăpânirea locurilor menționate prin căsătoria sa cu Măriuța Costache în anul 1777. Potrivit scrisorilor de învoială și împărțire între fiii și urmașii direcți ai paharnicului Iordache Costache, din 1777, acte urmate și de o întărire prin hrisov domesc al lui Grigore
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]