128,667 matches
-
cu orașele transilvănene, Bistrița și Brașov. O intensă mișcare comercială a luat naștere în Moldova. Șiruri întregi de care îi străbăteau drumurile, transportul fiind păzit de negustori care se întovărășeau cât mai mulți, cât și de străjile domnești care însoțeau mărfurile în locurile primejdioase înspre Nistru. Ca vasal al regelui Poloniei, Alexandru i-a acordat craiului polon ajutor în bătăliile purtate împotriva Cavalerilor Teutoni, în Bătălia de la Grunwald (1410) și în Bătălia de la Marienburg (1410), ambele bătălii fiind câștigate de polonezi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau membrii și familiile lor. Un om învață un meșteșug în mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi când era tânăr, era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției de mărfuri și prin îndepărtarea concurenței; prin sprijinul membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se apere și să fortifice un sector al orașului. Din
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar și în sate, se desfășura comerțul activ. Erau ținute târguri săptămânale sau anuale. Mărfurile erau desfăcute și expuse în prăvălii. Orașe că Brașov, Sibiu, Cluj, Bistrița din Transilvania erau implicate intens în comerțul internațional, pe marile trasee comerciale care legau Orientul de centrul Europei. Negustorii din Brașov și Sibiu beneficiau de privilegii vamale până în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în orașele de granița cu Transilvania , pentru a fi preluate de negustorii sași. Orașele genoveze de la Marea Neagră erau legate de un drum comercial de centrul Europei-de la Chilia pe Dunăre și valea Ialomiței către Brașov, Cluj, Oradea, Buda și Viena. Mărfurile aduse din Balcani erau transportate pe Dunăre de la Girgiu la Brașov sau pe la Turnul Măgurele și de-a lungul Oltului către Sibiu, de unde puteau fi transportate către Cluj sau Valea Mureșului. Țările Române erau doar zone de tranzit și mai
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la Brașov sau pe la Turnul Măgurele și de-a lungul Oltului către Sibiu, de unde puteau fi transportate către Cluj sau Valea Mureșului. Țările Române erau doar zone de tranzit și mai puțin piețe de desfacere în comerțul la nivel global. Mărfurile și produsele meșteșugărești transilvănene erau vândute pe piețele locale din cele două țări românești. Din Țările Române se exportau vite, peste, grâu, ceară, miere. Din secolul XVI negoțul cu Imperiul Otoman a luat amploare, stăpânind Marea Neagră. Ulterior, au interzis exportul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ei specifice de reglementare. În activitatea economică, Partidul Național Liberal susține, de principiu, controlul consumatorului asupra producătorului, îngrădirea prin concurență a monopolului și eliminarea ingerințelor administrației și birocrației în promovarea producției. Partidul Național Liberal se pronunță pentru libera circulație a mărfurilor, capitalului și forței de muncă, pentru limitarea autorităților de reglementare și pentru eliminarea birocrației. În activitatea economică statul trebuie să aibă un rol neînsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului rămâne important doar în politica monetară, în alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
și chiar mai mulți dintre prinții arabi erau la rândul lor cunoscuți poeți, așa cum a fost cazul de exemplu cu Imru' al-Qais; în perioada preislamică, în fiecare an erau organizate în orașe precum Ocaz (aproape de Meca), cu ocazia târgurilor de mărfuri, concursuri de poezie ce erau adevarate "turniruri" ale expresiei orale. Poezioarele câștigătoare aveau onoarea să fie scrise cu litere aurii pe țesături negre, care erau apoi atârnate de Kaaba , sanctuar și loc de pelerinaj atât în perioada preislamică cât și
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
îi este recunoscut statutul de civitas prin acordarea, de către regina Elisabeta, la 30 decembrie 1330, a privilegiului de a fi judecați de judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii. Prin actul amintit erau deschise larg căile pătrunderii mărfurilor breslelor bistrițene pe piețele regatului și recunoscută cetățenilor săi autonomia juridică. Ulterior, acordarea dreptului de târg anual (1353) a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
1330, a privilegiului de a fi judecați de judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii. Prin actul amintit erau deschise larg căile pătrunderii mărfurilor breslelor bistrițene pe piețele regatului și recunoscută cetățenilor săi autonomia juridică. Ulterior, acordarea dreptului de târg anual (1353) a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat de către regale Sigismund de Luxemburg, în anul 1366, prin care locuitorii Bistriței primesc dreptul
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
organizează și ușurează traficul din regiune fără a interfera cu cel din municipiu. Astfel cu ajutorul celor peste 22 kilometri de autostradă de centură este facilitat accesul dinspre rețeaua de drumuri din Europa către portul Constanța care generează fluxuri mari de mărfuri (trafic greu) tot timpul anului. La fel și traficul sezonier în timpul sezonului estival este deviat dinspre A2 către sensul giratoriu de la Agigea și mai departe către stațiunile din sudul litoralului. La aceste două autostrăzi se adaugă patru drumuri europene ce
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud-Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de târg a orașului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric. Originea
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
dualiste, șantajând Austria. Relația dintre cei doi poli părea că se zdruncina. În 1915, Austro-Ungaria cumpărase surplusul de cereale din România în urma crizei de distribuție și logistică. În Imperiul Rus, în 1916, erau blocate 150 000 de vagoane încărcate cu marfă. Imperiul Rus avea mari dificultăți economice. În 1914, armata rusă avea doar 4,5 miliarde de puști. Industria era precară. 20% din industria grea și 50% din căile ferate au fost devastate de distrugerile războiului. S-a impus interzicerea băuturilor
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Aceștia suportau din ce în ce mai greu incompetența ofițerilor lor (se cunosc cazuri în care unele unități erau trimise în luptă cu gloanțe de calibru diferit față de cel al armelor), intimidările și pedepsele corporale utilizate în armată. Foametea era în plină expansiune și mărfurile s-au rărit. Economia Rusiei, care înainte de război cunoștea rata de creștere cea mai mare din Europa, a fost izolată de piața europeană. Camera inferioară a Parlamentului Rus (Duma), formată din partide politice liberale și , l-a avertizat pe țarul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE 321. Materii prime în curs de aprovizionare (A) 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A) 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare 326. Animale în curs de aprovizionare (A) 327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A) 328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A) 33. PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE 331. Produse în curs de execuție (A) 332. Servicii în curs de execuție (A) 34. PRODUSE 341. Semifabricate (A) MONITORUL OFICIAL AL
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
finite (A) 346. Produse reziduale (A) 348. Diferențe de preț la produse (A/P) 35. STOCURI AFLATE LA TERȚI 351. Materii și materiale aflate la terți (A) 354. Produse aflate la terți (A) 356. Animale aflate la terți (A) 357. Mărfuri aflate la terți (A) 358. Ambalaje aflate la terți (A) 36. ANIMALE 361. Animale și păsări (A) 368. Diferențe de preț la animale și păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
aflate la terți (A) 356. Animale aflate la terți (A) 357. Mărfuri aflate la terți (A) 358. Ambalaje aflate la terți (A) 36. ANIMALE 361. Animale și păsări (A) 368. Diferențe de preț la animale și păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P) 38. AMBALAJE 381. Ambalaje (A) 388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P) 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
terți (A) 356. Animale aflate la terți (A) 357. Mărfuri aflate la terți (A) 358. Ambalaje aflate la terți (A) 36. ANIMALE 361. Animale și păsări (A) 368. Diferențe de preț la animale și păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P) 38. AMBALAJE 381. Ambalaje (A) 388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P) 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
A) 357. Mărfuri aflate la terți (A) 358. Ambalaje aflate la terți (A) 36. ANIMALE 361. Animale și păsări (A) 368. Diferențe de preț la animale și păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P) 38. AMBALAJE 381. Ambalaje (A) 388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P) 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921. Ajustări
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P) 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți (P) 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți (P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P) 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) CLASA 4 - CONTURI DE TERȚI 40. FURNIZORI ȘI CONTURI
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
aflate la terți 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți (P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P) 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) CLASA 4 - CONTURI DE TERȚI 40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori (P) 403. Efecte de plătit (P) 404. Furnizori de imobilizări (P) 405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) 408. Furnizori - facturi
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
energia și apa 606. Cheltuieli privind animalele și păsările 17 În acest cont vor fi evidențiate și sumele acordate prin sistemul de carduri. 112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 766 bis/10.XI.2009 110 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 609. Reduceri comerciale primite 61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI 611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din servicii prestate 705. Venituri din studii și cercetări 706. Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activități diverse 709. Reduceri comerciale acordate 71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE 711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 18 Se utilizează conform reglementărilor legale. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 766 bis
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
numărul de schimbări, dar călătoria nu poate dura mai mult de o oră și jumătate. În jurul anului 1845, primăria Parisului și anumite companii de căi ferate iau în considerarea crearea unei rețele de căi ferate în Paris pentru a transporta mărfuri. În "Le Ventre de Paris" (1873), a cărui acțiune se petrece în anii 1860, Émile Zola evocă, în capitolul IV, o „cale ferată subterană, aflată în sub-sol, ale cărei linii urmau să lege diferitele gări”. În 1871, în urma primelor alegeri
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]