12,821 matches
-
să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și unicitate, dar tocmai din acest punct de vedere foarte interesant, ni se pare documentul din 3 noiembrie 1632, emis de Alexandru Ilieș voievod, nepotul lui Petru Rareș, prin care se adresează „la toți oamenii den sat den Trohănești, de ținutul Tecuciului”, făcându-le știre că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte să fiți a slugei domniei mele, a lui Panaiut [...], iar voi să aveți a asculta de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu un singur stăpân, cum au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea și v-am dat pre mâna stăpânu vostru [...], Vasile ceaur, fost hatman, să fiți a/i/ lui precum ați fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile aducătoare de venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregători în funcție nu se pot sustrage de la obligația dijmei atunci când folosesc structuri aflate în stăpânire ce implică o anume dependență. De exemplu, pe 20 aprilie 1712, domnul Nicolae Mavrocordat împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului, stăpân în satul Piscul din ținutul Tecuci, cu dreptul de „a lua a zecea din pâine și din fânață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul. Și de la toți să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul satelor din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția răzeșiei prin intermediul unui text documentar datorat - scrie el - unui „locuitor al satului Soloneț-Ciripcău, din ținutul Soroca, de pe valea Răutului”, considerat, pe bună dreptate, „păstrător și la 1773 al tradiției de felul cum s-a produs procesul de devoluție al proprietății gentilico-familiale”. Iată cum sună interesantul text documentar: „Pe răzăș aceasta îl face răzaș, că stăpânește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume de „bătrâni originari”, despre care urmașii de mai târziu nu mai știau, să înțelegem și mai bine că a existat o transferare a numelor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când Vițănchi, aflăm de la alți Hărăbori surăieni, Sava, Apostu, Ștefan și Vasile Nour, rude cu cei mai sus menționați și cu neamul Stănilă. Pe data de 10 martie 1838, aceștia depun jalbă la Judecătoria ținutului Tecuci împotriva aceluiași Vasile Stănilă, prezentat într-o adresă a judecătoriei ca fiind „neguțitor în târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci puncturi, cu analoghie însă de scădere și înmulțire după cum umblă tot trupul moșii”. Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din ținutul Tecuciului în vremea respectivă. E nevoie de noi căutări. Prin ceea ce am relatat despre răzeși, am încercat să dăm expresie și culoare unor realități de odinioară, să aducem spre amintire câte ceva din viața satelor vechi umbrăreștene. Suntem conștienți că am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta lui Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă din Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de zapise”, cum e cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1865, cum dau autorii lucrării Școala gălățeană, folosind datele eronate din Th. Ciuntu și din Marele Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]