13,572 matches
-
brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte și
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
laturii vestice alte două camere și intrarea boltită a unui beci; astfel, pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spațiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu. În timpul primului război mondial, acoperișul hanului a ars, dar a fost refăcut după aceea. Hanul de la Șerbești a funcționat până la instaurarea regimului comunist și naționalizarea proprietăților. După naționalizare, hanul a fost transformat în magazie a C.A.P.-ului , el fiind ulterior abandonat și lăsat să
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor"" (Ed. Sport-Turism, București, 1989) constatau că zidurile de piatră se mențineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. În prezent, Hanul de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a terenului
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
Dimitriu a propus transformarea pavilionului de la stradă într-un corp muzeal. În anul 2009, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că Spitalul Vechi va fi modernizat. În acest sens, s-au alocat 4 milioane de lei pentru schimbarea acoperișului, a tâmplăriei și a sistemului de încălzire, precum și reabilitatea termică a pereților. Lucrările au durat un an și jumătate și au constat în înlocuirea instalațiilor electrice, sanitare și termice, a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a tâmplăriei și
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața interioară a pereților a fost tencuită și împodobită iconografic de pictorul Lucian Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
a fost trecut în proprietatea statului, foștii proprietari, familia Colomeischi, primind o despăgubire de 53.189 lei, adică aproximativ 50.000 de lei noi (la valoarea din anul 2006). Între anii 1964-1967, clădirea a fost restaurată de la nivelul pivniței până la acoperiș, aspectul exterior fiind readus la forma originară. S-a urmărit reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
lemne din vechea biserică, salvate într-un grajd din sat, fixează ridicarea ei parțial în secolul 16, partial înainte de mijlocul secolului 17. Biserică de lemn a fost surprinsă în câteva imagini de epocă, care identifică o biserică joasă, cu un acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. Bătrânii satului Nănești au păstrat în amintire ridicarea inițială a vechii lor biserici de lemn în partea de nord a satului, la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
grajd. Grajdul s-a păstrat până la începutul mileniului trei. Din puținele imagini cunoscute se disting exteriorul și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
rezistență. Lucrările s-au finalizat în anul 2006.”" Biserica de lemn de la 1911 a fost ridicată la o scară ambițioasă, cu pronaos și naos monumentale pentru o construcție de lemn, terminate în elevație cu două turle înalte, așezate peste coama acoperișului. La naos apar două abside laterale iar spre răsărit se detașează absida altarului. La apus, intrarea este adăpostită de un pridvor înalt. Pereții sunt tencuiți și zugrăviți, dând impresia unei biserici de zid.
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților. Peste acoperișul naosului
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților. Peste acoperișul naosului se înalță o turlă de lemn decorativă, ce duce încă o dată cu gândul la bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de lemn moldovenești
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
comoara. La propunerea lui Thaddeus, i s-a trimis domnișoarei Morstan anual câte o perlă pentru ca aceasta să nu trăiască în sărăcie. În ziua anterioară, Bartholomew găsise comoara într-o mică mansardă zidită deasupra uneia din camere. El a spart acoperișul camerei (care era mai înaltă în exterior și mai mică în interior) și în interiorul mansardei a găsit lada cu comoara. A coborât în cameră lada și a găsit în ea bijuterii a căror valoare le-a estimat la o jumătate
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
a aflat că Bartholomew Sholto a găsit comoara și a aranjat să intre în camera unde se afla comoara când stăpânul casei lua masa de seara. Din păcate, acesta se mai afla încă în cameră atunci când Tonga a pătruns prin acoperiș, iar băștinașul a fost nevoit să-l ucidă. Ei au luat comoara și plănuiau să fugă în Brazilia dacă nu erau prinși. Small a aruncat comoara în Tamisa când a văzut că urmează să fie prins, pentru ca să nu se bucure
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
în jur de 30 de tancuri și 30 de transportoare blindate. Când primele tancuri au ajuns în dreptul liniilor croate, coloana conducătoare a fost prinsă în ambuscadă și sub tiruri intense de lansatoare portabile de rachete, direcționate de apărătorii croați de pe acoperișurile și din pivnițele clădirilor de pe stradă. Ambuscada croată s-a desfășurat prin blocarea coloanei blindate sârbe într-un teren expus, lansatoarele portabile de rachete distrugând primele și ultimele tancuri din coloană și prinzând practic în capcană vehiculele din mijloc, care
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
Nika din 532. Clădirea și-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I. Era foarte importantă pentru ortodoxia timpurie și pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaicuri, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o mare importanță artistică. Templul însuși era atât de bine decorat artistic încât se crede că Iustinian ar fi zis: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!). Sfânta Sofia este de fapt o bazilică cu cupolă, planul bazei
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
coborârea în cavou semipoligonală, un naos torund surmontat de o cupolă rotundă și un altar cu o absidă de formă semicirculară spre răsărit. Clădirea are perimetrul circumscris în plan unui dreptunghi cu laturile de 21,80 x 11,20 m. Acoperișul bisericii este de formă bizantină, cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei de peste naos este + 11,20 m. Biserica este
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
partea de sus a satului Moisei din județul Maramureș. Documentele de arhivă indică ridacarea ei după invazia tătară de la 1717. Biserica de lemn a fost surprinsă într-o imagine de epocă, de pe la 1880, care identifică o biserică joasă, cu un acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. În Moisei au existat încă din secolul 18 două biserici parohiale, biserica de jos, a familiei nobile Coman, și biserica de sus a familiei nobile Vlonga, cea discutată aici. În afară de aceste două
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
Oblaz, în marginea Ruscovei, unde se păstrează și astăzi. , ctitorită de familia nobilă Vlonga, este cunoscută în principal dintr-o imagine de pe la 1880, publicată de Gabor Várady la începutul secolului 20. Imaginea păstrată dezvăluie în primul rând o biserică cu acoperiș unic, caracteristic celor mai vechi biserici de lemn din Maramureș. În fața intrării exista un pridvor a cărei structură apare afectată de tasări, ceea ce presupune o discontinuitate structurală cu restul bisericii și indică o etapă mai nouă în istoria construcției. Peste
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
pridvor a cărei structură apare afectată de tasări, ceea ce presupune o discontinuitate structurală cu restul bisericii și indică o etapă mai nouă în istoria construcției. Peste tindă apare un turn puternic, potrivit bazei sale, însă nu foarte ridicat peste coama acoperișului, în stilul vechi cunoscut în zonă. Biserica de lemn din Moisei de sus este relevantă pentru efortul depus de maramureșeni de a-și reface comunitățile după ultima invazie tătară, de la 1717. Biserica nu are aspectul celor bine cunoscute, cu două
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
câte au datu, 1779, august 15″". Biserica a fost avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind mult timp închisă. În anii '70 ai secolului al XX-lea, ea a fost restaurată, păstrându-se planul original. A fost înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul din cupru (care cântărea în total circa 5 tone). Tot atunci, cu osteneala preotului Toma Râpă, protopop de Hârlău (1 februarie 1960 - 13 martie 1973), au fost construite zidul împrejmuitor din piatră și clădirea protoieriei
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi și având ancadrament dreptunghiular. Firida în care se află înscrisă această fereastră are la partea superioară un arc trilobat cu acoladă. Acoperișul bisericii este format din două coame înalte, una mai lungă pe pronaos și alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]