13,356 matches
-
specifice 5.Chemosinteza-1.bacterii sulfuroase-activează pe fundul unor ape stătătoare. Unele oxideazaH2S până la S;altele duc oxidarea până la H2SO4, astfel se elimină din mediuH2S toxic și se form depozitele geologice de sulfați, mai ales gips 2.bacteriile nitrificatoare-soluri și ecosisteme acvatice;oxidează amoniacul
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
etc. Jumătate din Hotelul Rin Grand a fost reamenajat în 2011 ca apartamente rezidențiale. Confort Group a fost consolidat de Domus Stil - dezvoltator de cartiere rezidențiale (Confort Residence, Confort Park și Confort City). Confort Group a realizat și primul parc acvatic de agrement din zona Capitalei. Situat la 6 km de București, Water Park Otopeni a fost deschis în vara anului 2004. Water Park este cel mai mare parc acvatic din România. În octombrie 2009, autoritățile fiscale au pus sechestru pe
Robert Sorin Negoiță () [Corola-website/Science/310361_a_311690]
-
Park și Confort City). Confort Group a realizat și primul parc acvatic de agrement din zona Capitalei. Situat la 6 km de București, Water Park Otopeni a fost deschis în vara anului 2004. Water Park este cel mai mare parc acvatic din România. În octombrie 2009, autoritățile fiscale au pus sechestru pe bunurile lui Robert Negoiță, pentru datorii către stat de 27-28 milioane euro, ce includeau și penalitățile de întârziere. Sechestrul a fost pus pentru neplata taxei pe valoarea adăugată (TVA
Robert Sorin Negoiță () [Corola-website/Science/310361_a_311690]
-
de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei. Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia. Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea populației globului
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă „sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit "eutrofizare", poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită "Pfisteria piscicida". Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
deșeurilor urbane și industriale în lacuri și râuri. Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. Pământul și nămolul duse de apă de pe dealurile defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcție pot să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
ore). Pe mâna lui Valeriy Polyakov, ceasul “Poljot 3133” a realizat un nou record pentru cel mai lung zbor în spațiu din istorie. Ceasurile pot fi modificate ca să fie rezistente la apă. Ceasurile de acest gen sunt uneori numite “ceasuri acvatice” când sunt potrivite pentru scufundări. Organizația Internațională de Standardizare a emis un standard pentru ceasuri rezistente la apă, care în engleză se cheamă “waterproof”, multe țări au adoptat-o. Nici un test definit de către Organizația Internațională de Standardizare 2281 pentru marca
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
proprii a finanțat mai multe edificii din oraș. Orașul Râșcani e situat pe râulețul Copăceanca, afluentul râului Răut, la 166 km de capitala Republicii Moldova - Chișinău, la 22 km de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
ha sau 53%. Din totalul terenurilor agricole 1.095 ha ocupă terenurile arabile sau 75% din totalul lor și plantațiile multianuale 338 ha sau 23% din totalul terenurilor cu destinație agricolă. Bonitatea medie a terenurilor agricole estede 65 balohectari. Fondul acvatic al orașului este format din râul Cogâlnic și 3 iazuri cu o suprafață totală de circa 28 ha. O trăsătură specifică pentru zona de sud este suprafața redusă a spațiilor verzi, ceea ce este caracteristic și pentru Basarabeasca. Județul Lăpușna. Atestat
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o suprafața de 96 ha. Pădurile ocupă 924 ha sau 17,2 din suprafața totală. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Numărul total al agenților economici care activează în teritoriu este de 1.562
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Prutși lacurile din oraș cu o suprafață totală de 54,15 ha. Orașul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489 Ștefan Vodă al Moldovei a cumpărat pământurile
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este de 65 balohectar. Terenul intravilan este de 243 ha. Pe teritoriul localității sunt două bazine acvatice cu o suprafață totală de 13 ha. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Economia locală este formată de 130 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 128 o constituie persoanele fizice. Pe teritoriul orașului sunt înregistrate
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
Albă, Dănceni, Sociteni, Durlești și orașul Codru. Suprafața fondului funciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha. Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: șesuri alternând
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest și continental-excesive dinspre Nord-Est. Temperaturile medii sunt cuprinse între -25
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
gamma (determinat în principal de conținutul în sol al radionuclizilor naturali), variază de la 12 până la 14 μR/oră. Râul Lopatnic (Lopatinca) traversează comuna de la nord spre sud pe o distanță de cca 15,3 km. Cursul este bogat în vegetație acvatică, râul fiind puternic colmatat și eutrofizat. Pe culmile și versanții toltrelor calcaroase predomină soluri de tip rendzinic. Acest tip de sol este reprezentat prin 2 subtipuri: tipice (carbonatice, cu o pondere mai mare) și levigate. Pe pantele calcaroase din preajma satului
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
supus destul de frecvent secetelor, deaceia terenurile agricole, cel puțin parțial au nevoie de irigație cu apele rîului Prut, ceia ce cu regret nu se îndeplinește decît doar pe o parte foarte mică din teritoriu - în grădinile de pe lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
lumii animale. Vînatul nu este atît de intensiv în Colibași, poate din cauza numărului foarte mic a animalelor și păsărilor. Totuși în cantități mici se vînează iepurele-de-cîmp, mistrețul. În cantități mai mari se vînează în bazinul rîului Prut, în special păsările acvatice: rațe, gîște sălbatice. Este pe larg răspîndit pescuitul, care în perioada de înmulțire a peștelui, autoritățile locale se confruntă cu adevărate probleme în ceia ce privește braconajul. Nerespectarea regulilor au ca rezultat aplicarea unor amenzi mari. Starea ecologică a satului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
indicii hidrobiologici ai rîului Prut în sectorul Colibașului, în medie este moderat poluată (clasa a III-a de calitate), variind de la clasa I pînă la a IV-a. («Republica Moldova. Mediul înconjurător: Starea și dinamica», Ch., 1997). Starea sanitaro-epidemiologică a resurselor acvatice în locurile de utilizare a apei (agrement, captare, pentru scopuri potabile etc.) denotă că ponderea probelor de ape de suprafață ce nu corespund normativelor sanitaro-igienice, conform datelor supravegherii sanitaro-epidemiologice, în anul 2005, variză de la 20% pînă la 30%. Dacă sursa
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de trei ani localnicilor le este interzis pășunatul aici, astfel plopii care au fost plantați și plantele tipic de stepă sînt aproape ca odinioară. Problemele legate de braconaj sînt foarte mult simțite în ceia ce privește pescuitul și vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul organizării pescuitului industrial în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și toamnă, care afectează în primul rînd agricultura. Cantitatea mică de precipitații atmosferice a determinat într-o oarecare măsură repartiția și prezența resurselor acvatice. Resursele de apă reprezintă o problemă foarte mare pentru unii din locuitorii satului. Unica arteră fluvială este rîul Prut, de-a lungul căruia este amplasat Colibașul. Teritoriul mare, populația numeroasă și distrugerea sistemului de irigație din trecut au dus la
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
a determinat și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550-600 mm
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
-fotoactivarea pigmenților clorofilieni prin absorbția energiei solare; -fotoliza apei; -fotofosforilarea și formarea NADPH prin reducerea NADP ; -absorbția CO din atmosferă. Asimilează carbonul (CO2) în procesul de fotosinteză.Se depozitează substanțe de rezervă precum amidonul, apa (cactus, etc.), aer la plante acvatice (nufăr, parenchim aerifer, ferigi). Pentru desfășurarea tuturor activităților plantele au nevoie de energie. Pentru această se ard o parte a substanțelor organice proprii (substanțe din structura organismului) ce se transformă în energie. Există două tipuri de respirație la plante: aeroba
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]