14,708 matches
-
ea. Mi-am repetat de câteva ori în gând „nu știu“ și „posibil“. M-a salvat chelnerul care și-a făcut apariția precum un chirurg ortoped care se ocupă de oasele dislocate ale prințului moștenitor. Ne-a făcut o reverență adâncă, a scos dopul și a turnat vin în pahare. — Protagonistul din Străinul avea obiceiul să zică mereu „nu e vina mea“, nu-i așa? Cum îl chema oare? întrebă ea. — Meursault. Da, ai dreptate, Meursault. Am citit cartea prin liceu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rezemat de perete. Am încercat să-mi dau seama cum era vremea afară, dar gemulețul acela de sus nu mă ajuta deloc. După lumina care pătrundea pe-acolo, presupuneam că era înnorat. Craniile s-au cufundat iar în somnul lor adânc. Am închis ochii și-am încercat să mă relaxez. Mi-am dus mâinile la obraji. Mai simțeam în vârfurile degetelor căldura emanată de cranii. Am rămas acolo până mi s-au limpezit gândurile și m-am mai liniștit. Timpul curgea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-a părut nimic suspect. Nu se distingea nici o voce, nici un pas de om. Am deschis portița, m-am strecurat încet ca să nu fac nici un zgomot și am închis-o în urma mea. Zăpada adunată în țarcul Umbrei era afânată și adâncă. Mi-a înghițit imediat pașii, dar aceștia răsunau de parcă un animal de pradă pusese ghearele pe o vietate oarecare și o ronțăia cu poftă. Înaintam greu, lăsând în urmă două șiruri drepte. Am trecut pe lângă băncuța încărcată de zăpadă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trebuie să fie unul politic”, iar George Dan ține să afirme: „Criticii mei cărora le rămân îndatorat din inimă sunt muncitorii.” În urma unui articol (Agitația culturală), pe care îl publicase în „Națiunea” și unde își exprima voalat preferința pentru sensurile adânci ale artei și critica încremenirea acesteia în formele exterioare, caricaturale ale realismului socialist („Adâncimea este condiția prin care trecem de la stadiul principial la faza artei [...]. Ideologia burgheză în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
scrie versuri de timpuriu, F. este prezent în „Gazeta de la Turda pentru tineret” mai cu seamă cu critică literară, chiar sub genericul unei rubrici, „Prezentări literare”. Vasile Iluțiu, directorul ziarului, îl caracteriza într-o formulă adecvată: „liniștit ca o apă adâncă, așa cum îi este și gândirea, și talentul”. Bilanțul din acești ani de ucenicie include articole despre scriitori (Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, N. Caranica, Grigore Popa, George Boldea, Emil Giurgiuca, Al. Vlahuță, Octavian Goga, V. Copilu-Cheatră, Gib I. Mihăescu, V. Voiculescu
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
e stânca pe care o poartă / Grea e povara, greu e urcușul / Sisif și teribila-i artă/ [...] / Sisif pe muntele negru/ Pe umeri cu neagra lui stâncă / Din nou urcă muntele sumbru/ Cu foamea-i de piscuri cu foamea-i adâncă” (Sisif). „Ritual solitar”, „istorie personală”, lirica se prezintă ca o „sinteză de contraste”, în care versul transparent visează parcă să fie o punte către adâncimi nebănuite. Criticul literar s-a ilustrat îndeosebi în comentarea poeziei, în calitatea lui de cronicar
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1974), dar motivele vechi sunt tratate într-o manieră expresivă diferită, căci autorul caută acum soluții formale noi, cum ar fi cele ale poemului experimental sau ale poemului ermetic în proză, de sorginte barbiană. Altoiuri (1976) sondează o problematică mai adâncă și încearcă să depășească nivelul trăirii întâmplătoare pentru a atinge cunoașterea de sine: reflexia dublează de fiecare dată senzația, poezia, totdeauna cu implicații etice, se transformă în document existențial. O schimbare decisivă crede critica a descoperi odată cu Stare de asediu
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
1999) redescoperă melancolia, închizând un alt univers fascinant, un dialog cu opere și capodopere din alt veac: „Vincent avea un frate/de suflet,-însă Paul/pe căi cu greu aflate,/plecă spre un alt pol,/în țara Noa-Noa/ascunsă și adâncă,/lăsând în urmă-i, gol,/un jilț pe care roua/paletei vangoghiene,/ca lacrima,-ntre gene,/ nu se uscase încă” (Vincent avea un frate...). Volumul Erau ziare, evenimente (2000) aduce o privire ironică asupra presei, dar și asupra lumii care
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
transparenței decizionale 1, dar comunicarea ineficientă din cadrul ministerelor, interministerială, precum și dintre acestea și alte instituții ale administrației centrale și ONG-uri, toate tipurile de parteneriate (social, civic sau public-privat) suferă de o incultură a comunicării În spațiul public, cu rădăcini adânci În mecanismele identitare pe care le-am descris. Euro-policy pătrunde În spațiul public autohton printr-un proces complex de sincronizare socioculturală, pe fondul căruia se manifestă, În sfera politicilor, și fenomenul de adaptare a politicilor (policy adjustment), În derularea căruia
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
replica pământenilor de credință ortodoxă. Desconsiderând cu infatuare „datina”, temei spiritual al existenței unui neam, Doamna Clara se lasă surescitată de visul nebunesc al oricărui agresor, amețit de iluzia invincibilității sale - acela de a dezmoșteni un popor de sufletul lui adânc: „năzuințe”, „doruri”, „vise”. Din spațiul închis de sumbre orizonturi, pândit de forțe potrivnice, tentaculare, cârmaciul valah nu se poate despresura decât contractând utile alianțe (în primul rând, căsătoria Ancăi, sora domnitorului și iubita lui Mircea Basarab, cu „kralul” sârb Simion
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
a lăsa Moldova în mâini bune, așa cum fusese țara patruzeci și șapte de ani. Om și domn, Ștefan vrea ca după moarte numele să nu-i fie acoperit de hulă. El meditează la faptele sale, rememorate cu transfigurare, în rostiri adânci, elegiace, sacerdotale. Bătrân, obosit și hărțuit de dureri, știe să-și pecetluiască hotărârile prin gesturi de mare delicatețe față de cei pe care îi iubește și printr-un act ferm cu privire la destinul Moldovei: îi pedepsește aprig pe boierii uzurpatori și trece
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
zonelor de risc și pentru a construi chestionarul de control intern (CCI). Responsabilul funcției va întocmi o listă cu subactivitățile sale, în mod secvențial pe cât posibil. Gradul de detaliere rămâne la alegerea responsabilului, dar cu cât diviziunea va fi mai adâncă, cu atât activitatea de control intern implementată va fi mai riguroasă și mai eficace. Exemplu: Divizarea în subactivități pentru activitatea - plata salariilor la instituțiile publice cuprinde: i) întocmirea documentelor pentru angajare; ii) stabilirea elementelor de natura salarială; iii) înscrierea în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
lexic chiar) pentru a coagula tot un fel de artă poetică: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Iar la D., poemul Destin cu cioburi începe așa: „Crâșmarul aplecat peste tejghele / Înfige-n noapte șiș, până-n prăsele; / La
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea, doinirea / În «limba» română...” (România). Recursul la latinitate, izvorând dinspre Geția spre Italia, reface drumul spre originile împăratului Traian și tranșează la nivelul cuvintelor cele mai adânci semnificații ale trăirilor românești; poetul remarcă în da-ul slavon și nu-ul latin deosebirile fundamentale de atitudine istorică: „Tu, deci, să știi că - acest slavon da, moale / L-am fost rostit plecați umili din șale. / În el e un
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
valorile socialist-comuniste, pe care reporterul le împărtășește patetic. O profesiune de credință, relevantă în primul rând stilistic, poate fi citită într-unul din volumele care compun Spectacolul lumii: „De la firava potecă a primilor pași într-o natură virgină la scobiturile adânci săpate în blocurile de piatră ale drumurilor Histriei și ale Pompeiului de către roțile carelor antice; de la scara pisicii cățărată pe Pamir - Acoperișul lumii - și prin văile de gheață ale Himalaiei la străvechiul și enigmaticul drum al mătăsii presărat cu basme
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
de scurte intruziuni În forță ale unor lexeme falocentrice niciodată vulgare. Apoi, limbajul devine, pe măsură ce romanele se Înmulțesc, tot mai pîslos, mai subtil, mai refractar la o lectură rapidă. Devine consubstanțial profilului personajelor care, deși simple În aparență, ascund ruguri adînci și mai ales, cît privește protagonistul, Întotdeauna bărbat, o irepresibilă dorință evazionistă coextensivă unei atracții neînfrînate pentru arcanele ininteligbilei feminități. Avem așadar bărbatul Însurat care-și iubește nevasta și copiii, dar care duce o viață lipsită de nerv, purtată de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ordonare contemplativ rațională a universului și deschidere a cugetării spre goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
de contopire, de dezmărginire, de iluminare, urmate de eșecuri, de momente de cădere, de spaimă de neființă constituie și tema obsedantă a volumelor de versuri propriu-zise: Poezia (1983) - alcătuit din definiții ale poeziei, urmate de poeme, Pasărea Phoenix și În adâncile fântâni ale mării. Un spirit riguros, sever (dar nu uscat) disciplinează expresia tragică a sentimentului azvârlirii în lume: „Coboare îndurare / În lumea pieirii / Peste veacul făptuirii, / Peste tot ce este / Greul de a fi”. Activitatea de exeget afirmă programatic supunerea
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
dintr-un alt tip de discurs, între alți parteneri.” Critica filologică a textului, dovedește exegetul, nu se poate împlini decât prin analiza lui logică și filosofică. Poetul, clasicistul, exegetul, comparatistul se întâlnesc în opera moralistului C., deloc pedant, cu o adâncă înțelegere a tuturor slăbiciunilor și spaimelor omenești, dar și cu rigoarea celui ce s-a desăvârșit pe sine înainte de a-i modela pe alții, cel din Luminile și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
București, 1979; ed. București, 1996; Epos și logos. 25 de studii și interpretări, București, 1981; Poezia, București, 1983; Pasărea Phoenix, București, 1986; Oglinzile, București, 1993; Luminile și umbrele sufletului, București, 1995; Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, București, 1997; În adâncile fântâni ale mării, București, 1997; Testamentul unui eminescolog, București, 1998; Eseuri morale, București, 2000; Infernul terestru. Despre Edgar Allan Poe, București, 2003. Ediții: Platon, Opere, I-VII, București, 1975-1993 (în colaborare cu Constantin Noica); Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, București, 1977-1993
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
înțelegere, atâtea sărutări câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un mal pe altul, punându-i-se la încercare nerăbdarea și curiozitatea (Scara, La pârâu). Vicleniile protagoniștilor, simularea inocenței fac farmecul acestor idile cu surse mai adânci în ambiguitatea simbolisticii sexuale și a cuvântului de spirit. Instinctul sănătos, nerepudiat cu ipocrizie, coexistă cu frăgezimea sentimentului. Mediul rustic i-a oferit lui C. premisa pătrunderii în adevărul trăirilor. Impresia de autenticitate pe care o face erotica coșbuciană se
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
simbolisticii sexuale și a cuvântului de spirit. Instinctul sănătos, nerepudiat cu ipocrizie, coexistă cu frăgezimea sentimentului. Mediul rustic i-a oferit lui C. premisa pătrunderii în adevărul trăirilor. Impresia de autenticitate pe care o face erotica coșbuciană se datorează cunoașterii adânci cu care poetul prezintă gestica personajelor și mai ales felul lor de a vorbi. Cu puține excepții, poezia de dragoste este ori dialogul protagoniștilor, ori monologul unuia dintre ei. Arta vine din implicarea în cuvinte a unei unde sufletești vii
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de viteji purtat! / Viața-i datorie grea”), aliajul prețios, reprezentativ pentru psihologia noastră etnică, de poezie și profundă filosofie, implicat în atitudinea în fața vieții și a morții. Pretexte istorice servesc poeziei de revoltă socială și națională, încărcată de o mânie adâncă și exprimând idealul jertfei pentru libertate, de preferat robiei (Decebal către popor, Un cântec barbar). Personificări ale revoltei, accente de poeta vates (Ex ossibus ultor!, Doina, Dunărea și Oltul) îl anunță pe O. Goga. Maxima energie a tonului de rechizitoriu
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]