KorAP: Find »[drukola/base=amenințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...512 513 514 ...973 >

24,313 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

în forma inițială. În fața acestei situații, Ion I. C. Brătianu a părăsit, la 2 iulie 1919, lucrările Conferinței de Pace, iar la 10 septembrie 1919 actul final dintre Marile Puteri și Austria a fost semnat la Saint-Germain. În urma presiunilor diplomatice și amenințărilor cu intervenția armată venite de la Paris, primul ministru român și-a înaintat demisia (26 septembrie 1919), fiind urmat în funcție de general Arthur Văitoianu (27 septembrie-30 noiembrie 1919) și Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919-12 martie 1920). Acesta din urmă și-a asumat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Statului” către serviciul special de siguranță zonal, prefecturilor de județ și/sau de poliție respective sau direct la D.P.S.G. Pe această structură organizatorică s-au desfășurat toate activitățile D.P.S.G. în primul deceniu după sfârșitul primului război mondial, perioadă în care amenințările clasice au fost concurate de cele asimetrice, apărute în noul context de după 1918. A.1. Activitatea informativă externă Principalul obiectiv informativ al D.P.S.G. după Marea Unire a fost identificarea și anihilarea planurilor sovietice privind România, întrucât aceasta reprezenta singura putere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
extremiste, cu acțiuni teroriste, au accentuat problemele guvernelor de la București. Abia în a doua parte a anilor ’20, pe fondul unei relansări economice mondiale, România a putut să niveleze o parte a asperităților și inechităților din societatea internă. A.3. Amenințările teroriste și protecția demnitarilor Terorismul a apărut în Franța revoluționară a anului 1789, cu scopul de a instaura, prin teroare, dominația asupra societății. Ulterior, termenul de teroare/ terorism a fost utilizat pentru toate actele violente petrecute din cele mai îndepărtate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 1908, a avut timpul să-și dovedească toate calitățile și să se evidențieze în acțiunile informative/contrainformative întreprinse. După 1918, mare parte din aceștia au condus servicii/inspectoate/subinspectorate de siguranță și au făcut dovada calităților manageriale în combaterea amenințărilor clasice și a celor asimetrice, noi apărute. Unul dintre aceștia a fost Zaharia Husărescu, absolvent al Facultății de Drept la București (1906), care s-a angajat în D.P.S.G. în 1903 și a activat aproape trei decenii. În Războiul de Întregire

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și contrainformative militare, reorganizate și profesionalizate, au asigurat un flux continuu de date privind inamicii mai vechi (Puterile Centrale) sau mai noi (bandele bolșevice și ucrainene, armata bolșevică ungară etc.), concomitent cu desfășurarea unor acțiuni de contraspionaj eficiente împotriva noilor amenințări asimetrice, care au continuat și în perioada următoare, în scopul de a întăriri și edifica securitatea României Mari. La mobilizarea armatei române (28 octombrie/10 noiembrie 1918), structurile de informații s-au divizat, la Marele Cartier General și-a reluat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe țărani. Bătaia a fost „atât de strașnică” încât soldații, la un moment dat, au refuzat să continue. La Bocșa, „celebrul” locotenent Mișici a organizat un spectacol în seara de Crăciun, obligând românii să presteze un program național sârb, sub amenințarea cu deportarea la Elbasan. Societatea sud-ungară a căilor ferate, sub pretextul unor pagube de masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă unealtă politică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
situației dintre România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven pe tema Banatului s-a produs la masa tratativelor de la Paris, care s-au finalizat cu semnarea unui act bilateral, la 13 iunie 1919, prin care a fost stabilită frontiera dintre cele două state. Amenințarea asimetrică a bolșevismului, cu toate planurile de acțiune - politice, economice, sociale, propagandistice, militare și subversive - a fost un alt obiectiv primordial al informațiilor militare, mai ales în folosul trupelor care s-au confruntat cu provocări și atacuri permanente la granița

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prin achitarea unor datorii de onoare, după care erau șantajați cu mediatizarea acestor lucruri sau... colaborarea. În cadrul activității cu rețeaua informativă a fost utilizată o paletă largă de forme de stimulare: retribuții financiare după valoarea informațiilor sau a documentelor procurate, amenințări cu denunțul la autoritățile române pentru dezertare sau spionaj, avantaje la înscrierea la facultăți sau întreținerea gratuită acordată studenților de la universitățile din Ungaria celor care aveau familiile în România, exploatarea sentimentelor naționale ungare etc. La jumătatea anului 1921, Ungaria își

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
accentuarea influenței regale în puterea executivă. Regele și camarila l-au susținut pe Richard Franasovici ca premier, în timp ce liderii P.N.L. i-au preferat pe dr. C. Angelescu sau pe Constantin (Dinu) I. C. Brătianu, noul președinte al mișcării. În urma negocierilor și amenințărilor, s-a ajuns la o formulă de compromis, cu Gheorghe Tătărescu prim-ministru, care a rămas în funcție până la 28 decembrie 1937, conducând mai multe cabinete. Această perioadă a fost una fructuoasă, din punct de vedere economic, pentru România, beneficiind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
achiziționate echipamente moderne necesare pentru apărarea națională. În pofida unor acorduri scrise, evoluțiile geopolitice continentale nu au permis satisfacerea comenzilor decât într-o măsură redusă. Pe măsura trecerii timpului s-a constatat o lipsă de reacție a Franței și Angliei față de amenințările proferate în media ale statelor revizioniste, precum și față de încălcările normelor stabilite prin tratatele de pace. Din acest motiv, orientarea diplomației române a început să manifeste, spre sfârșitul perioadei, o deschidere către Berlin, marcată, în principal, de încheierea unor acorduri economice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ministerul de Interne A.1. Direcția Poliției de Siguranță din Direcția Generală a Poliției Reorganizarea Ministerului de Interne, în ansamblu, a devenit o necesitate, vizibilă în a doua parte a anilor ’20. Diversificarea problemelor de ordine publică, siguranță națională și amenințări asimetrice din ce în ce mai agresive, consecință a noilor condiții social-economice, dezvoltarea unor curente extremiste, unele fiind susținute din afara țării, evoluțiile în știința dreptului de stat, administrativ, penal și criminalistic au fost elementele principale ale declanșării reformei în domeniul polițienesc. De asemenea, personalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mediatizarea cazului, care a devenit astfel un succes al instituției pe care o conducea. 3. Relațiile strânse cu unii oameni politici, mai ales din mediul P.N.Ț., respectiv relațiile tensionate cu membrii camarilei regale, care l-au perceput ca o amenințare și au presat pentru îndepărtarea sa din funcția deținută. Lui Eugen Cristescu i-a urmat la conducerea Direcției Poliției de Siguranță Ștefan Bungețianu, element care a evoluat profesional în domeniul problemelor de siguranță, însă apreciat în mod subiectiv drept „un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a început cariera în primul deceniu al secolului XX, acționând în domenii sensibile ale securității naționale. A fost unul din polițiștii profesionalizați de Ion Panaitescu și Romulus P. Voinescu, cărora le-a continuat opera de luptă, prin orice mijloace, împotriva amenințărilor la adresa României. Un portret al său a fost creionat de comunistul Belu Zilber, care și l-a amintit în calitate de anchetator în 1930. Într-un denunț adresat Elenei Lupescu, la 20 februarie 1935, Vintilă Ionescu a fost caracterizat ca fiind „totul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
anihilarea unor cazuri cu relevanță pentru siguranța statului, mai ales acțiuni extremiste. În a doua parte a anilor ’20, a început un proces de analiză și studii pentru perfecționarea organizatorică și profesională, în conformitate cu noile aplicabilități din alte state, în vederea îndepărtării amenințărilor asimetrice la adresa statului. Primii pași au fost introducerea Cursului de informații al căpitanilor aspiranți la gradul de maior și examenul pentru gradul de maior și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țară și efectele negative ale reducerii acțiunii informative. În perioada respectivă organizația „Totul pentru Țară” efectua o propagandă întinsă la nivel național elogiind asasinii lui I. G. Duca și menținând o stare de spirit „mereu tendențioasă și înverșunat vindicativă”, prin amenințări la adresa șefilor de autorități. Curentele religioase și cele politico-sociale „prind rădăcini” din ce în ce mai întinse în mediul rural. Stiliștii din Moldova și Basarabia, semnalați în județele Vaslui, Neamț, Baia, Putna și Bălți, au trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atacat Cehoslovacia, respectiv Ungaria și Bulgaria susținute de Italia ar agresa Iugoslavia, caz în care trebuiau luate contramăsuri de celelalte state aliate. Ipotezele au continuat să fie examinate și în decembrie 1931, la Praga, când au fost dezvoltate posibilitățile de amenințare. Tot la București, în iunie 1932, specialiștii români și polonezi au efectuat un schimb de informații tehnice pe aceeași temă, a unui eventual atac al U.R.S.S. În perioada respectivă au avut loc negocieri româno-sovietice la Riga, însă acestea s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
autorităților centrale și locale, a fost una benefică, cu rezultate profesionale pozitive, dar și cu sincope datorate unor orgolii personale. Începând din 1938, în noul context politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acest fond, Prefectura Poliției Capitalei a început să-și sporească atribuțiile de protecție a Palatului Regal și a monarhului, în colaborare cu celelalte organe ale Direcției Generale a Poliției. Datorită problemelor de ordine publică de la începutul anilor ’30 și a amenințărilor posibile la adresa regelui, în inelul de protecție a fost inclus cu un rol din ce în ce mai pregnant și I.G.J., ca forță de dezangajare a unor reacții de masă adverse și pentru paza rutelor de interes. Serviciul Jandarmeriei a elaborat Ordinul Circular nr.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sinuos în relațiile cu mișcarea legionară și lipsa de înzestrare a armatei române i se pot reproșa în totalitate. Interesele statului român au fost: menținerea integrității teritoriale, respectiv consolidarea independenței și suveranității naționale. Pentru acestea, conducerea statului trebuia să identifice amenințările externe și să limiteze vulnerabilitățile interne. După 10 ani de domnie, regele Carol nu a reușit să mențină integritatea teritorială și nici să dezvolte capacitățile statului român, capabil să se opună amenințărilor externe. III.2. Izolarea României în relațiile internaționale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
naționale. Pentru acestea, conducerea statului trebuia să identifice amenințările externe și să limiteze vulnerabilitățile interne. După 10 ani de domnie, regele Carol nu a reușit să mențină integritatea teritorială și nici să dezvolte capacitățile statului român, capabil să se opună amenințărilor externe. III.2. Izolarea României în relațiile internaționale În perioada 1938-1940, revizionismul a atins punctul culminant, iar România a fost una din victimele acestei politici inițiată de Ungaria și Germania. Pe plan extern, ascensiunea curentelor politice revizioniste nu a găsit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
treia, precedentele eșuând din cauza trădării unor participanți. În caz de reușită a schimbării regimului de la Berlin, noul guvern intenționa restaurarea dinastiei de Hohenzollern, amânarea și chiar renunțarea la crearea unui stat ucrainean sub influență germană și „încetarea oricărei acțiuni sau amenințări împotriva României”, cu condiția de a fi stabilită „cea mai amicală colaborare”, atât din punct de vedere politic cât și economic între cele două țări. De asemenea, acțiunile politicii externe ale Germaniei din ultima perioadă au avut la bază „exclusiv

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
R.S.S. adresat României privind cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei (26 iunie 1940) și «arbitrajul» germano-italian asupra «diferendului» dintre România și Ungaria, tranșat prin Dictatul de la Viena (30 august 1940). Organele de informații ale D.G.P. au acționat profesionist în cazul oricărei amenințări asupra unor demnitari, indiferent de starea acestora. La 21 februarie 1939, primul ministru român, patriarhul Miron Cristea, a plecat în Franța pentru un tratament medical care să-i remedieze starea de sănătate, însă acolo a decedat, fapt petrecut la 6

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
slujbele religioase), nivelul de participare, ordinea de prezentare și însoțire a convoiului mortuar, precum și ținuta persoanelor participante, atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție a convoiului mortuar și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis cifrat către toate Inspectoratele Regionale de Poliție din țară, privind supravegherea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei a elaborat o lucrare analitică privind această acțiune. În esență, liderii comuniști s-au declarat „mulțumiți” de rezultatul obținut, aceasta fiind dovada că și în timp de dictatură se pot produce greve, în pofida amenințărilor cu măsuri represive. Instrucțiunile adresate nucleelor din teritoriu au avertizat asupra posibilității ca acestea să se descurce pe cont propriu, fără indicații de la centru și fără sprijin material din exterior. Oricum, la data respectivă, liderii Partidului Comunist din București erau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe de altă parte Ucraina Subcarpatică a primit autonomia pe care guvernul de la Varșovia s-a străduit s-o anuleze. Motivul principal față de această poziție l-a reprezentat posibila utilizare a acestei regiuni, în principal de către Germania, ca o posibilă amenințare la adresa integrității statului polonez. La aproape un an de la destrămarea Cehoslovaciei, Germania a atacat Polonia, la 1 septembrie 1939, declanșând un carusel al conflictelor politico-militare, care a devenit al doilea război mondial. Efectele acțiunii subversive din Cehoslovacia au fost vizibile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]