13,071 matches
-
servesc drept model: "În splendidele sale realizări, are reminiscențe anatomo-clinice și din sălile de clinică nervoasă. Femeia pe care monstrul (în basreliefurile prilejuite de lectura Ramayanei, o ține într-unul dintre apendicele sale, e o realizare impresionată în piatră a arcului Hysteric pe care a văzut-o desigur la clientele lui Charcot!"361. Judith I (1901) a lui Klimt oferă această imagine a unei tensiuni extraordinare resimțită nu numai la nivelul personajului principal, dar și în compoziția tabloului. Judith este aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele trei cazuri menționate, femeia ține unul dintre brațe pe lângă corp, dând impresia că își sprijină delicat cotul de șold. Mișcarea nu este atât de naturală pe cât pare, ci studiată, astfel că, în aparență inertă, mâna este ușor flexată asemeni arcului discret făcut de corpul unei balerine. În Arum Lily, cât și în afișul pentru a optsprezecea Expoziție a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de-al patrulea, asupra căruia pare să se focalizeze atenția pictoriței, este și cel care închide circuitul. Una dintre femei o sprijină pe genunchi, și cu o mână o susține pe cea care se află aproape întinsă, iar cealaltă întregește arcul armonic al cuplului gestual printr-o nuanță de atenuare, de liniștire. O altă femeie ține într-o mână un pahar cu apă, iar femeia din primul plan îi mângâie fața, iar cealaltă mână a ei este dusă în dreptul inimii pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport insolit pentru capul sfântului Ioan. Trupul Salomeei este arcuit astfel încât din poziția îngenuncheat, fruntea îi atinge genunchii, spatele desenează un grațios și dificil arc de cerc, în timp ce mâinile realizează un unghi anatomic imposibil. Măiastra execuție gimnastică servește drept figură de stil, așa cum spatele fetei servește drept postament capului Sfântului Ioan, mâinile ei rețin ondulația părului sfântului care urmează geometria spiralată de cochilie a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-o în același timp pe Salomeea dintr-o dansatoare-gimnastă de o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni perpetue, suspendate în încordarea de arc a corpului care pare că nu se va elibera niciodată. Rezolvarea acestei tensiuni rămâne într-o zonă a ambiguității, pentru că formula aleasă de Storck îmbină această grație contorsionată a nimfetei cu o subversivă refuncționalizare a posturii și a corpului, servind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are în prim plan osul iliac al unei femei, os dotat cu fastuoase aripi de fluture. Femeia al cărui posterior apare dezvelit, cu sugestia unei lubrice activități, stă vertical între deschiderea acestor aripi, purtând la rândul ei aripi de înger, arcul și tolba de săgeți din bagajul tradițional al amorașilor care o însoțesc pe Venus. În locul chipului curtezanei se află un craniu, iar mâna ei scheletică ține capul unui bărbat pe care-l contemplă. Moartea luxurioasă deghizată în femeia venală, prostituata
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ample. Două, trei asemenea fraze dau impresia unui tot organic, indestructibil. Ultima frază poetică este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
între drepturile românești față de Ungaria, la care niciodată Națiunea românească nu va renunța. Târguri nu se pot face pe drepturi sfinte. Și nicio compensație între drepturile care ne aparțin. În orice caz, nimic nu poate să scoată Națiunea română din arcul Carpatic și nicio satisfacție dată peste Nistru nu poate să echivaleze dreptul pe care îl avem de a ne recâștiga Ardealul"37. Ca urmare, prin intermediul scrisorii Misiunii Militare germane din România din 24 august 1941, Berlinul comunica acceptul Führerului cu privire la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
folosesc cu plăcere Magic Reflexer, deoarece are efecte benefice înaintea întrecerilor sportive, cum ar fi meciurile de baseball, baschet, badminton și tenis. Kevin, nepotul meu adolescent, l-a folosit pentru a-și antrena degetele înaintea unui concurs de tras cu arcul. A luat locul întâi la grupa lui de vârstă. O tânără și-a luat reflexorul din dulap înaintea unui meci de volei, l-a folosit la ambele mâini timp de câteva minute și apoi i l-a dat unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
date statistice de încredere pentru perioada post-regulamentară care să permită urmărirea în continuare a dinamicii cărții religioase în raport cu cea seculară, este sigură afirmația că distanța dintre cele două a continuat să crească, cele două linii evolutive putând fi asemănate unui arc de cerc a cărui deschidere se mărește progresiv pe măsură ce mărim circumferința cercului. Un posibil model al acestei evoluții ar putea fi dat de dinamica tipografiilor seculare în raport cu cele religioase, care poate fi estimată în baza unor date de încredere pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultural-politic nu doar că a apărut și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate latinismul a devenit anacronic -, ci și că dacismul și-a făcut apariția în afara arcului carpatic. Succesele politice ale principatelor dunărene, culminate cu cascada unirii-independenței-regatului, a creat contextul propice pentru înlocuirea doctrinei defensiv-emancipatoare a latinismului cu programul ofensiv-afirmator al dacismului. Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stare de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de carte. Harta evidențiază și structura etnică a analfabetismului, zonele rurale luminate de știința de carte aflate fiind în scaunele săsești și secuiești aglomerate teritorial în sud-estul Transilvaniei, unde secole de-a rândul, începând cu momentul pătrunderii ideilor reformate în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu tradiții tipografice încă din secolul al XVI-lea, au devenit centre de iradiere culturală, împrăștiind în universul rural înăuntrul cărora se aflau unde de cultură. În Transilvania, spațiu de conviețuire multietnic prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reazemului) este egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
400 m. Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ștachetei cu eficiență presupune și luarea unor poziții economicoase, caracterizate prin interpunerea între ștachetă și C.G.G. a unei părți cât mai reduse de masa corpului și situarea, C.G.G. chiar sub nivelul ștachetei prin evoluții ale poziției corpului sub forma unui arc de cerc. Rotațiile reale sunt dăunătoare, fiind determinate de bătaia “necentrată” și au ca efect scurtarea săriturii sau chiar întreruperea ei. Totuși, o ușoară rotație reală spre înapoi favorizează ridicarea picioarelor în vederea utilizării eficiente a forțelor de avântare și pregătirea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sol, piciorul drept îndoit, luptătorii greci foloseau lăncile, începe să se întindă realizând o ridicare a corpului în prima parte a efortului final. În continuare mișcarea acestuia este de ridicare și răsucire către stânga, fapt care determină adoptarea poziției de “arc întins”, poziție în care lanțurile musculare sunt puternic armate, urmând destinderea arcului. Brațul aruncător intervine în partea finală a efortului printr-o execuție în plină viteză. La eliberare brațul este întins după care este coborât apropiindu-se de corp. Frânarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizând o ridicare a corpului în prima parte a efortului final. În continuare mișcarea acestuia este de ridicare și răsucire către stânga, fapt care determină adoptarea poziției de “arc întins”, poziție în care lanțurile musculare sunt puternic armate, urmând destinderea arcului. Brațul aruncător intervine în partea finală a efortului printr-o execuție în plină viteză. La eliberare brațul este întins după care este coborât apropiindu-se de corp. Frânarea forțelor orizontale solicită schimbarea sprijinului existent în momentul eliberării. Pentru aceasta, piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]