15,655 matches
-
faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori.. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
în diferite domenii. Stema comunei Dărmănești se compune dintr-un scut, pe fond roșu, cu o bandă albastră încărcată cu trei spice cu frunze, însoțită în partea de sus de o roză, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Dărmănești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Dărmănești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Dărmănești se ridica la 2770 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (91,0%), cu o minoritate de germani (1,5%), una de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
în săritoare. În cartierul 1 se află un trident de aur. În cartierele 2 și 3 se află câte o frunză de arțar roșie. În cartierul 4 se află o frunză de arșar de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Cele două lăncii fac referire la cavalerii husari ai lui Hâncu, de unde și denumirea localității. Ele fac parte și din blazonul familiei Silion. Tridentul de aur era însemnul boierilor Cupcici, care au avut
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
lui Hâncu, de unde și denumirea localității. Ele fac parte și din blazonul familiei Silion. Tridentul de aur era însemnul boierilor Cupcici, care au avut moșii în zonă. Frunzele de arțar semnifică unul din satele componente ale localității, și anume Arțari. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hănțești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
de aici, unii dintre ei, recunoscuți ca și eroi (Alexandru Prunescu,decorat postmortem în 1916 cu medalia “ Bărbăție și Credința cu Spade, clasa a II a”de către Majestatea Sa Regele; Ion I. Iliescu Cavaler al Ordinului Militar “Mihai Viteazul, Ordinul Coroana României cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a barajului de la
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
de tranziție de la dictatură la democrație, cum este arătat în călătorii politice ale regelui și miniștrilor la America. Gibraltar, un teritoriu de 6 km², este un subiect de dispută teritorială între Spania și Regatul Unit. Acest teritoriu de peste mare al coroanei britanice se află în cea mai meridională parte a Peninsulei Iberice și a fost cucerit în timpul Războiului de Succesiune Spaniolă în 1704 împreună cu Minorca, una dintre Insulele Baleare. Deși spaniolii s-au reinstalat la Maiorca după Tratatul de la Amiens din
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Iunian, Lupu, Dinu Brătianu, Gh. Brătianu.” Doi ani mai târziu, în anul 1940, forțat de presiunea politică a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei și a Ungariei horthyste să cedeze părți din teritoriul României Întregite, Carol a acceptat în consiliul de coroană cedarea teritoriilor și a fost mai târziu obligat să abdice în favoarea fiului său Mihai, care a avut până în 23 august 1944 un rol strict ceremonial sub administrația pro-germană a generalului Ion Antonescu. Carol a rămas în exil tot restul vieții
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
1277. Grajdurile imperiale din secolul al XVI-lea au fost amplasate pe locul destinat inițial reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din secolul al XV-lea și comoara Ordinului Lânii de Aur. Tot aici se mai pot vizita apartamentele imperiale, spațiul privat ce a aparținut Majestății
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
amplasate pe locul destinat inițial reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din secolul al XV-lea și comoara Ordinului Lânii de Aur. Tot aici se mai pot vizita apartamentele imperiale, spațiul privat ce a aparținut Majestății sale Împăratul Franz Josef, saloanele de mese, de bal, etc.
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.. În august 2010, slujba de pomenire a militarilor români căzuți în toamna anului 1944, la Aita Seaca, oficiată de IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane de flori. Autorități locale și județene, și reprezentanți ai societății civile au depus coroane de flori la monumentul ostașilor români, în vreme ce reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cei ai societății civile românești din județul Covasna au depus o coroană de flori
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
căzuți în toamna anului 1944, la Aita Seaca, oficiată de IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane de flori. Autorități locale și județene, și reprezentanți ai societății civile au depus coroane de flori la monumentul ostașilor români, în vreme ce reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cei ai societății civile românești din județul Covasna au depus o coroană de flori la monumentul localnicilor de etnie maghiară, uciși în toamna anului 1944. Discursurile prilejuite la
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
depunere de coroane de flori. Autorități locale și județene, și reprezentanți ai societății civile au depus coroane de flori la monumentul ostașilor români, în vreme ce reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cei ai societății civile românești din județul Covasna au depus o coroană de flori la monumentul localnicilor de etnie maghiară, uciși în toamna anului 1944. Discursurile prilejuite la această comemorare au scos în evidență învățămintele care trebuie trase din tragediile istorice precum cea de la Aita Mare, unde în toamna anului 1944 au
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
localul primăriei. În anul 1890 Administrația Domeniilor Regale a înființat o secție agricolă la Lipovu construindu-i sediu, în prezent Casa Romano Ker, înconjurat de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala declanșată de lipoveni, cu răsunet național. Cu toate măsurile luate, în anul 1907 și la Lipovu-Români au ars pătule
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
pe scara civilizației, reprezintă prima treaptă în ridicarea spirituală a satelor Panaghia și Sălcuța și a contribuit în permanență la dezvoltarea socială și materială a locuitorilor acestor meleaguri. Conform monografiei întocmite în 1095 în editură "Bibliotecă Populară" a Administrației Domeniului Coroanei - Cărticica XLIII - se precizează că școala Panaghia s-a înființat în 1892. În 1928 sub conducerea ca primar a lui Marin Gavriloiu s-au construit: localul de școală primară cu două săli de clasă, cancelarie și locuința pentru director în
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de locuitori și făcea parte din plasa
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
dorințe de-o clipa; este plin de energie, curios, repezit. La 16 aprilie 1719, micul Piotr, Petrușka cum îi spun părinții, moare pe neașteptate, din pricina unei boli. Deznadejdea și durerea țarului nu cunosc margini. Va fi nevoit să lase moștenire coroana Rusiei celuilalt Piotr, fiul lui Aleksei? Are nevoie de încă un fiu. De puțină vreme are o nouă iubită, foarte tânără și strașnic de frumoasă, Maria Cantemir, fiica voievodului Dimitrie Cantemir care, pierzând tronul Moldovei în urma tratatului de la Prut, s-
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
sarcina de unificare punct de vedere economic regiuni economice disparate, care a avut anterior, a fost parte din diferite țări. [4], în granițele Republicii au fost resturi de trei sisteme economice diferite, cu cinci valute diferite (marca germană, rublă rusească, coroană austriac, polonez și Marka Ostrubel) [ 4] și, cu mici sau fără legături directe de infrastructură. Situația a fost așa de rău că centrele industriale vecine, precum și orașele mari nu aveau legături directe feroviare, pentru că au fost părți ale diferitelor națiuni
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
din care aflăm că acest eveniment s-a petrecut „[...]în zilele binecredinciosului domn Io Dan voievod [...]”. Domnia sa, atât cât este cunoscută, se încadrează în jaloanele obișnuite ale primilor Basarabi, oscilând între dorința de întărire a puterii interne și eliminarea pretențiilor coroanei maghiare și încercarea de expansiune în spațiul sud-dunărean prin diversele intervenții în luptele interne din statele creștine atât bulgărești cât și sârbești. Pe plan intern emite monedă proprie: ducatul, cu greutatea medie 0,50 gr., și banii anepigrafi, de 0
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]
-
din Galicia. Vizigoții, care au invadat Iberia înainte de a primi terenuri în Septimania (sudul Franței), i-au zdrobit pe alanii în 418, ucigându-l pe regele alan Attaces. Restul poporului său, ulterior, au apelat la regele vandal Gunderic să accepte coroana alană. Mai târziu, regii din Africa de Nord s-au autointitulat Rex Wandalorum et Alanorum ("regele vandalilor și alanii"). În general, se crede că termenul arab pentru Iberia, Al-Andalus și Andaluzia au derivat din pronunția berberă: "Wandal". Cu toate acestea, teoria a
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
a unei familii nobile, a unei bresle etc. Stema constituie ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale. O stemă este formată din scut, figuri heraldice și elemente exterioare ale scutului: cimierul, coroana, susținătorii, pavilionul, deviza. În heraldică se consideră că blazonul și stema sunt purtate de posesorul lor. "Dextra" este la dreapta purtătorului, iar "senestra" este la stânga lui, deci, descrierea se face de parcă scutul ar fi văzut din spate.
Heraldică () [Corola-website/Science/298668_a_299997]
-
din mai toate scrisorile adresate acestora afirmând că „[...] nici țara domnului meu, craiul, nu va avea liniște. Fiindcă am stătut contra păgânilor, voi mi-ați scornit vorbă că m-am dat turcilor; dar noi slujim domnului nostru, craiul, și sfintei coroane și cine va minți... [urmează un blestem "n.t."]. Eu m-am dus la turci, dar nu de voia mea și am făcut liniște țării cât a rămas și vouă tuturor [...]“ sau „[...] Noi slujim domnului craiu și sfintei coroane și
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
sfintei coroane și cine va minți... [urmează un blestem "n.t."]. Eu m-am dus la turci, dar nu de voia mea și am făcut liniște țării cât a rămas și vouă tuturor [...]“ sau „[...] Noi slujim domnului craiu și sfintei coroane și să dea Dumnezeu să se apropie domnul craiu, să stăm dinaintea lui [...]“. În primăvara anului următor, când are loc o ofensivă otomană în Transilvania, condusă de Sarzi, beglerbeg de Rumelia și Hamza beglerbeg de Anatolia, la care el, ca
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
este numele unui conflict militar între Regatul Ungariei și Țara Românească, petrecut în toamna anului 1330. Această bătălie a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia a fost menționată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena ("Chronicon pictum", cca. 1360), cea a lui Thurocz ("Chronica Hungarorum", cca. 1486), analele lui Jan Długosz ("Annales seu cronici incliti regni Poloniae", cca. 1455 - 1480) precum și alte
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]