13,065 matches
-
23-25], respectiv pentru rezecțiile R2 cu RTE+ IORT [26]. Similar iradierii adjuvante, asocierea RT cu BT sau cu IORT crește controlul local, dar spre deosebire de secvența adjuvantă, fără majorarea semnificativă a complicațiilor. Practic, centrele care dispun de IORT sau BT pot debuta iradierea cu aceste tehnici, cu ocazia drenajului biliar chirurgical (pentru IORT), endoscopic sau transhepatic (pentru BT). Se adaugă apoi 45-50 Gy de RTE în fracționare clasică, concomitent cu chimioterapie cu 5FU (sau Capecitabina po zilnic) sau Gemcitabină. Cei fără IORT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
an a lucrat ca reporter. A urmat apoi, până în 1957, Facultatea de Filologie din București și a activat ca redactor, mai întâi la „Gazeta literară”, apoi la Editura pentru Literatură, în cele din urmă la Editura Eminescu, până la pensionare. A debutat cu versuri în revista liceului, „Flori albastre” (1950), iar prima ei carte, Balade pentru orele de seară, apare în 1969. În volumele de versuri, B. versifică egal, cu ușoare căderi în discursivitate, fără să provoace nici elogii critice, nici repudieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
Leben und Prosaschriften, publicată în 1903. Întors în țară, funcționează ca profesor suplinitor în București, la liceele „Sf. Sava” și „Gh. Lazăr”, apoi ca profesor titular de limba și literatura germană la Seminarul Central și la Seminarul Nifon. Elev fiind, debutase în 1893, la „Gazeta de Transilvania”, cu articolul Codrul în poezia poporală română. Cooptat în 1905 de N. Iorga ca redactor la „Sămănătorul”, devine sufletul revistei, a cărei viață încearcă să o prelungească după demisia, în anul următor, a istoricului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Drept, luându-și licența în 1947. Lucrează ca ziarist la „Timpul” și „Rampa”, apoi ca redactor la secția de scenarii a Studioului Cinematografic „Al. Sahia” și la secția de limbă spaniolă a Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (1954-1989). Debutează în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins, alături de ceilalți autori, cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1977). M. debutează simultan în „Cultura poporului” și în „Albina” (1954) cu folclor și articole de folcloristică. Editorial, este prezent în 1959 cu Folclor din Suceava, prima culegere de după război ce cuprinde versuri populare inedite, provenind de la o singură sursă, mama sa. Dubla
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
1920, cu teza Kultur und Erkenntnis. Traducerea românească va apărea în 1922, sub titlul Cultură și cunoștință. La Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din Arad. Debutează editorial cu Poemele luminii (1919), apărute parțial în „Glasul Bucovinei”, în același an publicând culegerea de cugetări Pietre pentru templul meu, ambele obținând Premiul Academiei Române, la propunerea lui Sextil Pușcariu. Trimite versuri revistelor „Luceafărul” și „Lamura”, scoase și conduse, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
clădire a Teatrului de Artă Populară, beneficiind parțial de decorul lumii din afară, de cer, apă și mișcare, ca pe un fundal În permanentă mișcare. Teatrul Mitropolitan este amplasat Într-o frumoasă clădire În stil art deco. Mișcarea teatrală a debutat În secolul al XVII-lea evoluând din legendele populare ale populației ifugo hudhud. Spaniolii au introdus sinakulos - scenete cu tematică creștină, de exemplu moro-moro glorifica luptele creștinilor cu musulmanii. În secolul al XX-lea se introduc piese engleze și americane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
creștere pe care copiii tratați ar fi avut-o fără tratament. Mulți pacienți cu deficit izolat de GH își declanșează spontan pubertatea, chiar dacă acest moment este întârziat, în medie, cu 2-3 ani față de populația generală . Copilul la care pubertatea a debutat necesită o doză zilnică mai mare de rGH (de obicei 0,05 mg/kg/zi) pentru ca efectul terapiei cu GH să suplimenteze saltul statural determinat de declanșarea pubertății . în planșa 51 e prezentată evoluția uneia dintre primele paciente cu deficit
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
în literatură se consideră că, în pofida multor cazuri de deficit de GH/IGF-I care își declanșează tardiv sau deloc pubertatea, atingerea de către pacient a vârstei de 18 ani implică automat, la fel ca la pacienții la care pubertatea a debutat, reducerea dozei zilnice de rGH și eventuala declanșare a pubertății, dacă ea nu s-a declanșat încă, prin administrare de sexoizi . Există totuși cazuri de diagnostic tardiv al deficitului de GH cu hipogonadism, care ar mai putea beneficia de un
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
cartilagiilor de creștere ale băieților e dependentă de transformarea locală (paracrină sau chiar intracrină) a androgenilor în estrogeni, sub acțiunea unei aromataze dependente de citocromul p450. Inhibiția acestei aromataze va întârzia închiderea cartilagiilor de creștere la băieți, chiar dacă pubertatea a debutat deja. Inhibitorii de aromatază de ultimă generație blochează selectiv și ireversibil activitatea enzimatică a aromatazei osoase dependente de citocromul p450. Patru dintre acești inhibitori testolactonă (20-40 mg/kg/zi în trei prize), anastrozol (1 mg/zi), letrozol (2,5 mg
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
BĂRBULESCU, Marta (6.VI.1937, Păunești, j. Vrancea), poetă și prozatoare. Este fiica Georgetei (n. Pintilie) și a lui Gheorghe Gavrilă, funcționar. Face liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Galați. Debutează publicistic în „Iașul literar”, în 1963, iar editorial, cu două cărți de poezie, Jocul anilor și Poarta viselor, în 1967. Între 1991 și 1999, conduce cenaclul „Orfeu” de pe lângă Biblioteca „N. Iorga” din Ploiești, unde editează opt culegeri pe care le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
12.IX.1947, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Floarei Băcilă, funcționară, și al lui Iosif Băcilă, tâmplar. Urmează școala generală în localitatea natală, apoi liceul în comuna Bozovici (1961-1965) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1968-1972). A debutat cu poezie în revista „Orizont” (1979). Imaginea-cheie a liricii lui B. este aceea a locului natal, văzut ca spațiu privilegiat, generator de sentimente și aserțiuni lirice, textul reflectând puternice afinități cu poezia lui Lucian Blaga: „Să știi că-i frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
Crețu, intelectuali. A făcut studii la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1945-1951) și la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1957-1958). A fost redactor la revista „Nistru” și consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. După ce debutează cu poezii, se dedică în exclusivitate traducerilor, în domeniul cărora s-a remarcat printr-o capacitate deosebită de transpunere în limba română a unor opere fundamentale ale literaturii universale. A tradus din scrierile lui Shakespeare, Byron, Șota Rustaveli, Pușkin, Robert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286490_a_287819]
-
Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
traducător, și al scriitorului Alexandru Șahighian. Urmează, la București, Liceul German (1957-1969) și Facultatea de Limbi Germanice (1969-1974). Va fi profesor la Liceul „Dimitrie Cantemir” din capitală (1974-1977), apoi redactor la revistele „Secolul 20” (1977-1994) și „Lettre internaționale” (din 1994). Debutează cu versiuni din lirica lui Eugen Jebeleanu în revistă „Neue Literatur” (1973), continuând să colaboreze cu traduceri de proza și poezie difuzate la radio sau publicate în presă literară („Secolul 20”, „România literară”, „Neue Literatur”, „Allgemeine Deutsche Zeitung”, „Lettre internaționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
fi frecventat apoi Academia Comercială. În 1920-1921 este secretar literar la Editura Gutenberg, iar după stagiul militar devine contabil la Centrala Cărții (unde îi cunoaște pe Emanoil Bucuța, Perpessicius ș.a.). Are preocupări literare timpurii, traducând din Maxim Gorki, Verlaine, Rilke. Debutează în ziarul „Dacia” (1920), sub pseudonimul Ion Negrea, iar ca dramaturg, cu piesa Trei cruci, „apocalips în nouă tablouri”, datată de autor 1922. Din 1924 susține cronica dramatică la săptămânalul „Clipa”, participă la reuniunile cenaclului literar organizat de redacția revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
scos în 1970, în urma unui „scandal de presă”; în 1972 se angajează corespondent pentru ziarul „Satul socialist” (București), fiind demis în 1974. În decembrie 1989 înființează ziarul „Clujul liber”, al cărui redactor-șef va fi pentru o scurtă perioadă. A debutat în 1950, la ziarul „Înainte” (Craiova), cu un reportaj. Colaborează cu proză scurtă la „Ramuri”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, mai târziu cu scenarii radiofonice și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
București), poet. Este fiul Anuței și al lui Vasile Iuga, țărani. Face liceul la Cluj (1954-1958) și Năsăud (1959) și Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj, absolvind în 1964. După terminarea facultății este profesor de liceu la Sighetu Marmației. Debutase cu reportaje în 1959, în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare, iar poezie publică din 1963, când îi apar primele versuri în „Luceafărul” și „Tribuna”. Colaborează de-a lungul timpului la principalele reviste literare. În 1968 îi apare întâia carte, Tăcerineprimite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
respectarea ordinii efectuării operațiilor și folosirea corectă a parantezelor -Activitate frontală/colectivă urmată de urmată de activitate independentă -Manualul, Culegeri -Fișă de lucru -Observare sistemică -Evaluare frontală -Analiza lucrărilor Evaluare sumativă -Activitate independentă Probă scrisă Începutul unității de învățare a debutat conform planificării cu o probă de evaluare inițială ce și-a propus verificarea nivelului de cunoștințe din anii anteriori privind algoritmul de calcul al înmulțirii și împărțirii numerelor naturale, capacitatea de a opera cu terminologia matematică (factori, produs, cât, „de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
abia în 1949. Învață din copilărie germana, franceza, engleza și se inițiază în cultura universală. Urmează Liceul „Sf. Sava” din București (1908-1912), în ultimul an de școală publicând, împreună cu alții, „Revista celor șase” (15 februarie-1 mai 1912), în paginile căreia debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea de Drept în paralel cu Literele, absolvind, în 1916, doar cursurile primei facultăți. În timpul războiului urmează, la Botoșani, cursurile Școlii Militare de Subofițeri. Se căsătorește cu Marietta Bârsan (Sadova), cu care în 1919 pleacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
dau seamă prea puțin de dimensiunile activității sale literare. Din sutele de cronici dedicate fenomenului teatral românesc și universal de-a lungul a patru decenii el nu reușește să tipărească decât o mică antologie, Dramă și teatru (1926), cu care debutează editorial, pe când dintr-un vast proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de precauție socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în care debuta intervenția statului în societate: "A recunoaște utilitatea publică a locuințelor sociale, a școlilor, a caselor de economii, a alocațiilor familiale, a tuturor dotărilor implementate de un patronat preocupat să înglobeze populația săracă devenea un lucru legitim, din moment ce aceste instrumente erau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construcția de locuințe). Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, acestei moșteniri a Republicii a III-a în privința deficitului de locuințe i s-au alăturat încă două fenomene noi: "baby boom"-ul și exodul rural. "Baby boom"-ul a debutat după Eliberare. Fenomenul a acutizat problema locuințelor pentru tinerele familii, într-un cadru cultural în care coabitarea generațiilor sub același acoperiș nu era bine văzută. Modelul familiei "nucleare" era la apogeu: el încuraja tinerii ca, odată căsătoriți, să părăsească locuințele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Documentation Française, 1998. 3 M. Perrot, op. cit., p. 38. 1 Ideea orașului industrial este veche. Marie-Geneviève Raymond ne amintește că "încă din secolul al XVIII-lea, Bouffon construise unul pentru 400 de muncitori din manufacturile sale din Montbard. Experiența mulhousiană debutează din 1828 și rămâne foarte modestă până la cea de-a Doua Republică, apoi se dezvoltă în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]