14,928 matches
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260808_a_262137]
-
căruia dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Traian Briciu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate din perspectiva dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2). În acest sens arată că, deși doctrina nu are o viziune unitară asupra problemei referitoare la neretroactivitatea legii, consideră că, în mod obișnuit, situațiile juridice în curs pot primi ca aplicare legea nouă fără ca aceasta să retroactiveze, dar astfel de situații se referă la dreptul de proprietate
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
infracțiuni comise anterior adoptării legii care instituie această prelungire are loc o amplificare temporală a dreptului statului de a pedepsi, aspect care încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție. S-a mai arătat că, pe de-o parte, potrivit doctrinei, principiul neretroactivității presupune imposibilitatea aplicării legii penale unor fapte comise anterior intrării în vigoare a legii, iar pe de altă parte, lipsa prescripției este o condiție a răspunderii penale și, în baza principiului legalității, orice condiție a răspunderii penale trebuie
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
favorabile pe instituții autonome, respectiv dacă instituția prescripției răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă sau nu față de instituția pedepsei. Referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, Ministerul Public a susținut în cadrul concluziilor depuse la dosarul cauzei (întemeiate pe jurisprudența și doctrina conturată în materie, astfel cum s-a indicat în notele de subsol) că, potrivit dreptului intern (inclusiv doctrinei și jurisprudenței majoritare), prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial, caracter reafirmat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
pedepsei. Referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, Ministerul Public a susținut în cadrul concluziilor depuse la dosarul cauzei (întemeiate pe jurisprudența și doctrina conturată în materie, astfel cum s-a indicat în notele de subsol) că, potrivit dreptului intern (inclusiv doctrinei și jurisprudenței majoritare), prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial, caracter reafirmat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
vedere, în compararea legilor succesive, condițiile de incriminare a faptei, condițiile de tragere la răspundere și cele de sancționare. De asemenea, a arătat că deși legea nu conține prevederi privind regulile de folosire a acestor criterii, regula principală rezultată din doctrină și jurisprudență vizează interdicția creării pe cale judiciară a unei lex tertia. Cât privește accepțiunea noțiunii de lex tertia, Ministerul Public a menționat că este una controversată, existând, pe deo parte, interpretarea conform căreia legea penală mai favorabilă va fi aceea
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
I. Stoenescu, G. Protopopescu, Codul penal al R.P.R. adnotat, Editura de Stat, București, p. 27). Cât privește jurisprudența existentă la nivelul instanței supreme după intrarea în vigoare a Codului penal din 1968, majoritatea deciziilor la care se face referire în doctrină confirmă principiul aplicării legii penale mai favorabile în raport cu instituțiile autonome. Conform Deciziei nr. 93/1969 a Tribunalului Suprem, "dacă infracțiunile concurente au fost sancționate cu amendă potrivit legii penale vechi mai favorabilă, este corectă aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
dezlegării date de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene problemei aplicării legii penale în timp, în sensul retroactivității legii penale noi doar dacă aceasta este mai favorabilă persoanei acuzate, judecătorul-raportor a subliniat că și doctrina este majoritară și neechivocă în sensul că prescripția răspunderii penale este o instituție autonomă în raport cu pedeapsa. Astfel cum a reieșit în urma examenului jurisprudențial și doctrinar efectuat, a considerat că prescripția răspunderii penale apare ca fiind o instituție de drept penal
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
funcționare care să corespundă scopurilor legii penale și scopurilor pedepsei". Faptul că prescripția reprezintă o instituție de drept penal substanțial nu poate fi negat, acesta fiind opțiunea legiuitorului încă de la adoptarea Codului penal Carol al II-lea, iar jurisprudența și doctrina susțin în mod unanim această realitate: "prescripția aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal". A considerat că principiul aplicării legii penale mai favorabile are, în primul rând, rang constituțional și, în subsidiar, rang legal, așa cum este statuat prin
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
de drept penal substanțial unitară, acesteia îi sunt aplicabile prevederile constituționale și legale referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile în integralitate, adică pentru toate normele cuprinse în textele referitoare la prescripția răspunderii penale ori la prescripția executării pedepsei. Potrivit doctrinei și practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale în materie (în special Decizia de referință nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 ), s-a conturat concluzia că în privința instituției prescripției, "dat fiind caracterul de normă de
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
în cazul prescripției răspunderii penale, respectiv dacă prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă față de instituția pedepsei, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la analiza semnificației noțiunilor utilizate, astfel cum acestea sau cristalizat în contextul dispozițiilor legale aplicabile, doctrinei și practicii judiciare. 1. Cadrul legal al aplicării legii penale mai favorabile în noul Cod penal Se observă că denumirea marginală a textului legal destinat aplicării legii penale în privința cauzelor nesoluționate definitiv - art. 5 din noul Cod penal - a fost
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
mai favorabilă, aceasta nu exclude aplicarea dispozițiilor din cealaltă lege cu privire la recidivă sau la concursul de infracțiuni." *9) ----- *9) C. Bulai, B. Bulai, Manual de drept penal, Partea generală, Editura Universul Juridic, 2007, p. 139. Conferind continuitate opiniilor exprimate în doctrină care susțin aplicarea autonomă a legii penale mai favorabile, profesorul Florin Streteanu a menționat în lucrarea Tratat de drept penal, Partea generală, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2008, că "se admite posibilitatea combinării unor dispoziții mai favorabile cuprinse în
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
în vigoare a noilor dispoziții în materie de prescripție ar avea ca efect încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, care interzice aplicarea retroactivă a legii penale în situația în care aceasta dispune în defavoarea inculpatului. Potrivit opiniilor exprimate în doctrină, neintervenirea prescripției este o condiție a răspunderii penale. Or, în baza principiului legalității, s-a considerat că orice condiție a răspunderii penale trebuie să fie previzibilă la momentul comiterii faptei, aspect neîntrunit în cazul aplicării termenelor de prescripție prevăzute de
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
favorabilă în cazul instituției autonome a prescripției răspunderii penale, situație ce va presupune observarea în cuprinsul aceleiași legi a tuturor dispozițiilor incidente (durata termenului de prescripție, întreruperea și suspendarea cursului prescripției). De altfel, acest punct de vedere este majoritar în doctrină și este justificat de imposibilitatea aplicării criteriului evaluării globale a legii penale mai favorabile prin aplicarea automată a termenului de prescripție prevăzut de legea determinată ca fiind mai favorabilă prin prisma limitelor pedepsei principale. În acest sens, Înalta Curte face
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
imposibilitatea aplicării criteriului evaluării globale a legii penale mai favorabile prin aplicarea automată a termenului de prescripție prevăzut de legea determinată ca fiind mai favorabilă prin prisma limitelor pedepsei principale. În acest sens, Înalta Curte face referire la argumentul din doctrină potrivit căruia în această manieră (globală) de aplicare a mitior lex este posibil ca inculpatului să i se creeze o situație mai grea decât cea atrasă de legea mai severă sub aspectul pedepsei (cum este cazul în speță), iar dacă
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi." ---------- Art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 a fost modificat de
LEGE nr. 187 din 24 octombrie 2012 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266008_a_267337]
-
asupra acestor bunuri, credite bancare, cecuri de călătorie, cecuri bancare, mandate, acțiuni, titluri, obligațiuni, drepturi speciale de tragere și scrisori de credit, fără ca această enumerare să fie limitativă; 9. propaganda - răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepții ori doctrine, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți;". 2. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 32. - (1) Constituie acte de terorism și se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, ale
LEGE nr. 187 din 24 octombrie 2012 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266008_a_267337]
-
pct. 161-167, 170-173. 6. Revizuirea Constituției este un proces firesc în contextul modificării continue a realităților vieții sociale, însă aceasta nu poate fi realizată decât cu respectarea limitelor formale și materiale prevăzute de Legea fundamentală. Așa cum s-a precizat în doctrină, limitarea puterii constituante derivate de către cea originară "permite, în primul rând, o mai mare stabilitate a Constituției, iar, în al doilea rând, reprezintă încă o dovadă a faptului că prin legea fundamentală sunt consfințite valorile esențiale ale unei societăți, unele
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
1 alin. (2) din proiect, a posibilității modificării, prin referendum național, a formei de guvernământ. O astfel de soluție legislativă este însă inacceptabilă, întrucât depășește limitele stabilite de legiuitorul constituant originar. Avem în vedere că, așa cum s-a subliniat ��n doctrină, este de domeniul evidenței "că o constituție nu este doar o regulă fundamentală, ci că ea se bazează pe o serie de principii intangibile, în absența cărora ea își pierde rațiunea de a fi"*3). Astfel, nici modificarea normei care
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
prin prevederea, în cuprinsul art. 103 alin. (1), propus la pct. 111, a numirii membrilor Guvernului de către Președintele României, Guvernul răspunzând numai în fața acestuia [art. 109 alin. (1), propus la pct. 115] poate fi interpretată ca semnificând situația caracterizată de doctrină drept "falsă revizuire sau fraudă constituțională"*5), adică "o modificare a regimului politic consacrat în texul inițial al Constituției fără a se schimba în mod corespunzător și cadrul constituțional".*6) *5) Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
stat, și nu al separației și echilibrului "autorităților statului", așa cum se prevede în proiect. În acest context, precizăm că autoritățile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Așa cum s-a subliniat în doctrină*8), cele trei funcții principale ale puterii sunt funcția legislativă, cea executivă și funcția judecătorească. Precizăm că textul face referire la autorități care exercită funcții ce nu pot fi asociate cu "puterea de stat" (autoritatea mediatică, financiară, electorală, statistică, morală
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
prevede în proiect. 12. La art. 8 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 12, calificarea partidelor drept "persoane juridice de drept privat" nu este corectă în raport cu statutul constituțional al acestor entități. Așa cum s-a precizat în doctrină*15), "scopul asocierii în partide politice se delimitează de scopurile celorlalte asociații: scopurile partidelor politice sunt, pe de-o parte, formarea și exprimarea opiniilor politice ale cetățenilor, manifestarea libertății politice a acestora, conturarea și consolidarea societății politice și, pe de
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natură a crea o discriminare între cetățenii care aparțin unor minorități naționale. Avem în vedere că, așa cum s-a subliniat în doctrină*16), această prevedere constituțională "permite cetățenilor care aparțin unei minorități naționale să-și manifeste vocația electorală în cadrul unei organizații reprezentative". ────────── *16) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituția României - comentată și adnotată, Regia Autonomă
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
30. La art. I pct. 78, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluția legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a inițiativelor legislative cetățenești, prevăzute în prezent de art. 74 alin. (2), este discutabilă. Menționăm că, în doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea au fost excluse din obiectul inițiativei legislative a cetățenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice*18). Declarație Subsemnații: 1. NĂSTASE GABRIEL, cetățean român, domiciliat în municipiul
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
observă că aceasta nu ridică probleme de interpretare a textului legal din partea completului Curții de Apel Cluj, acesta explicitând problema de drept și apreciind totodată că este competent și în măsură să acorde interpretarea în acord cu practica constantă și doctrina în această materie, aspecte de natură a înlătura caracterul imprevizibil al interpretării și de a satisface exigențele art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană a drepturilor omului. Se mai observă că problema de drept a cărei rezolvare a
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]