12,882 matches
-
frații ai săi. Diomid a avut o copilărie grea. A terminat școala primară în satul natal, apoi a continuat studiile la Liceul "Mihai Eminescu" din Chișinău. După promovarea bacalaureatului, în anul 1930 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie, secția "Filologie Modernă" a Universității Iași. În perioada studenției, de multe ori sâmbăta, mergea pe jos, după mâncare, acasă, la Chirileni. A susținut examenul de licență, în anul 1935 și a rămas asistent al profesorului Ilie Bărbulescu, la catedra de
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
datată 1 august 1947. Introducerea scrisă de Swami Sivananda este datată 8 septembrie 1947). În 1961 a devenit secretar general al Societății Vieții Divine. El și-a petrecut viața în ashram, ținând prelegeri și scriind peste 40 de cărți despre filozofie, scripturi hinduse, yoga, meditație, misticism și poezie până la moartea sa, ce a avut loc la 23 noiembrie 2001. Swami Krishnananda a studiat și însușit filozofia occidentală și a fost, de asemenea, un exponent al filozofiei Advaita Vedanta, cea mai influentă
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
și-a petrecut viața în ashram, ținând prelegeri și scriind peste 40 de cărți despre filozofie, scripturi hinduse, yoga, meditație, misticism și poezie până la moartea sa, ce a avut loc la 23 noiembrie 2001. Swami Krishnananda a studiat și însușit filozofia occidentală și a fost, de asemenea, un exponent al filozofiei Advaita Vedanta, cea mai influentă sub-școală de Vedanta. Swami Krishnananda a practicat și predat „Yoga Sintezei” sau „Yoga Integrală” promovată de Swami Sivananda, care combină cele patru căi principale ale
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
peste 40 de cărți despre filozofie, scripturi hinduse, yoga, meditație, misticism și poezie până la moartea sa, ce a avut loc la 23 noiembrie 2001. Swami Krishnananda a studiat și însușit filozofia occidentală și a fost, de asemenea, un exponent al filozofiei Advaita Vedanta, cea mai influentă sub-școală de Vedanta. Swami Krishnananda a practicat și predat „Yoga Sintezei” sau „Yoga Integrală” promovată de Swami Sivananda, care combină cele patru căi principale ale yogii: Karma Yoga (calea acțiunii), Bhakti Yoga (calea devoțiunii), Raja
Krishnananda Saraswati () [Corola-website/Science/336553_a_337882]
-
ul (din franceză, de la numele propriu "Hermes") reprezintă un ansamblu de doctrine expus în cele 17 tratate din "Corpus Hermeticum", apărute în secolele II-III la Alexandria, în Egiptul Antic. În hermetism, alchimia, astrologia, filozofia, magia și teologia formează o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce caută unirea cu divinitatea. ul i-a influențat, în diferite moduri, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. Denumirea de hermetism (ca și aceea de
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
a influențat, în diferite moduri, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. Denumirea de hermetism (ca și aceea de hermeneutică) vine de la numele lui Hermes Trismegistul ("Hermes Trismegistos"), unul din Marii Înțelepți Inițiați din trecutul istoric. Hermetismul, ca filozofie, se bazează pe șapte legi universale, denumite și "Principiile Adevărului": Totul este spirit, Universul este mintal" Această lege explică faptul ca Totul este Realitate Substanțială, aflându-se în toate manifestările și aparențele ei exterioare pe care le cunoaștem sub denumirea
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
Caragiale, Vasile Alecsandri sau Costache Faca. Actul al treilea pare o parodie după "Nunta lui Figaro" - prin boscheți se hârjonesc Fifica și Jenică, Lenuța și Culai; în timp ce bătrânii își povestesc amănunțit somnul și metehnele. Hagi-Tudose este foarte vorbăreț, expunându-și filozofia sa asupra vieții, dezacordul cu instituția căsătoriei (care ar duce la înmulțirea membrilor - și mai multe cheltuieli). Actul al patrulea are loc în odaia lui Hagi-Tudose. Acesta este foarte bolnav, e violent și anxios și o chinuie pe Leana. El
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
care avea să devină Universitatea din Belgrad. Bustul său, donat de Uniunea Sârbilor din România, a fost realizat de Nikola Koka Janković (n. 1926) și dezvelit la 12 noiembrie 2011. Cărturar erudit, format la Roma în istoria artelor, litere și filozofie, a fost un etnograf, istoric de artă și director al Arhivelor Statului și al Muzeului Banatului (1928-1940). A înființat Biblioteca Timișoarei, revista „Analele Banatului”, a sprijinit activitatea asociației culturale ASTRA, a întreprins numeroase săpături arheologice, a pictat și a restaurat
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
(n. 12 iunie 1933, București - d. 30 mai 2016, București) a fost un inginer ofițer român, cercetător, inventator, cadru didactic, doctor în științe, membru în Divizia de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. S-a născut în 1933, în București. Urmează 4 clase primare (1940-1944) la Școala nr.7 Mixtă din sectorul 2, după care 7 clase liceale (1944-1951) la "Liceul "Mihai Viteazul"", devenit vremelnic Liceul de băieți
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior member” al asociației nonprofit „Pro radio antic” din Arad. Începând din anul 2011 devine membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. Are 56 de inovații certificate precum și un număr de 9 invenții brevetate. În 1957 se căsătorește și are două fiice. A decedat la 30 mai 2016 și a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
1961, Tel Aviv) a fost un producător, regizor, director și critic de teatru român și israelian, de origine evreiască. După Dan Almagor, el a fost cel dintâi producător independent din istoria teatrului israelian. Născut la București, a studiat literatura și filozofia la Universitatea din București. După 23 august 1944 a condus, alături de Ion Vasilescu și I.Golea teatrul de revistă „Gioconda” (Grădina Gioconda) și, după moartea lui Constantin Tănase, teatrul muzical „Savoy”. ,De asemenea a realizat spectacole la grădinile de vară
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
urmat probabil cursuri de astronomie și a învățat cum se fabrică lentilele. După absolvire, el nu s-a mai întors la mănăstire, ci a intrat în ordinul fraților capucini, care l-a trimis la Linz în 1636, unde a predat filozofia. Aici, el a intrat în serviciul lui Kurfürst Philipp Christoph von Sötern, arhiepiscopul de Trier și Speyer, care era ținut captiv de către împăratul Ferdinand al III-lea. Arhiepiscopul l-a trimis într-o misiune pentru a negocia cu Papa Urban
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
și ceva Ellis a izbutit să-și vindece frica de a vorbi în public și fobia de a se adresa femeilor. După părerea sa, ceea ce l-a ajutat au fost învățămintele pe care le-a tras din citirea cărților de filozofie practică și aplicarea tehnicilor de desensitizare sistematică. La 19-28 ani Ellis a scris 28 romane, piese de teatru și cărți de versuri, din care nu a publicat niciuna. În plus, a scris niște lucrări despre sexualitate, filozofie și politică. Ca
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
citirea cărților de filozofie practică și aplicarea tehnicilor de desensitizare sistematică. La 19-28 ani Ellis a scris 28 romane, piese de teatru și cărți de versuri, din care nu a publicat niciuna. În plus, a scris niște lucrări despre sexualitate, filozofie și politică. Ca urmare a interesului său pentru aceste domenii, unii din prietenii săi au început să i se adreseze pentru sfaturi, iar Ellis a descoperit cu această ocazie ca această ocupație îi producea o mare satisfacție. La 28 ani
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
reabilitare în care era internat și a chiar a conferențiat din patul său de spital. În ultimii ani ai vieșii el continuase munca, în ciuda pierderii semnificative a auzului, ajutat fiind de soția sa. Umorul a jucat un rol însemnat în filozofia sa și Ellis s-a folosit de el în toate dificultățile din viață, dând pilde în acest spirit auditorilor și discipolilor săi. Terapia Rațional Emotivă Comportamentală este o metodă de terapie cognitivă-comportamentală care se concentrează pe tiparele de gândire și
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
trupe militare private, absorbind soldații privați ai nobililor sau prinților în armată statului și eliminând opoziția guvernului. De asemenea a schimbat sistemul politic, creând un guvern central puternic și o monarhie absolută. A promovat Confucianismul, care era mai mult o filozofie politică decât o religie, si a interzis Budismul promovat de regii Goryeo. A închis multe temple construite de regii Goryeo, a confiscate averile acestora și le-a introdus în patrimoniul statului. Tot el a introdus sistemul Hopae, de identificare a
Taejong de Joseon () [Corola-website/Science/336899_a_338228]
-
specialitate medicală care se ocupă cu vindecarea problemelor sufletești sau mintale. Deși psihiatria nu s-a constituit că ramură distinctă a medicinii până în secolele 17-18, înțelegerea și cercetarea minții și a problemelor mintale au fost subiecte de interes atât pentru filozofie cât și pentru știința medicală din cele mai vechi timpuri. Prin urmare, istoria psihiatriei include în mod necesar o istorie a concepțiilor despre funcțiile psihice, bolilor mintale și a tratamentului lor de la începuturile istoriei umane și până azi. În Tratatul
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
părăsească postul de la Sorbona, Brunschvicg a fugit în sudul Franței, unde a murit la vârsta de 74 de ani. În timp ce era ascuns, a scris studii despre Montaigne, Descartes, Pascal, care au fost tipărite în Elveția. A compus un manual de filozofie dedicat nepoatei sale adolescente intitulat "", care a fost publicat postum, după eliberarea Franței. Reinterpretarea lui Descartes întreprinsă de el a devenit fundamentul pentru un nou idealism.<br> Brunschvicg a definit filosofia drept "autoreflecția metodică a minții" în care judecata joacă
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
a lui George Bariț, care au fost distinse cu premiul „N.Iorga” al Academiei Române. A predat în perioada 1991-1995 cursuri de Istoria presei, Istoria literaturii române, Istoria culturii din Transilvania și Istoria cărții și tiparului la Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Începând din 1994 a fost angajat la catedra de Istoria Literaturii Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde a fost și titularizat în 1995, predând aici până în anul 2009, când a ieșit
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
se leagă etimologia termenului "politică" (în greacă "polis" - "cetate", "oraș", "stat"). De-a lungul timpului, acest termen a cuprins diverse semnficații, cum ar fi: artă de guvernare a societățillor umane, de conducere religioasă, până la accepția modernă de istorie activă și filozofie politică participativă. Dacă în Antichitate nu exista o delimitare clară a științelor care studiau societatea, în Evul Mediu asistăm la dezvoltarea influenței Bisericii asupra societății. Mai târziu, Renașterea și Iluminismul vor aduce eliberarea de sub tutela dogmatico-religioasă. În epoca modernă asistăm
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de autoperfecționarea personalității umane, deci doctrina lui Confucius nu este un sistem filozofic propriu-zis, ci o doctrină etico-politică. Pe lângă formularea idealului omului superior, confucianismul a instituit modelul adecvat de guvernare și noi principii ale politicii și moralei, fiind adoptat ca filozofie oficială de stat. Un alt curent ideologic, care a apărut în perioada luptei pentru un stat unic (mai precis în secolele al VII-lea - al IV-lea î.Hr.) este "Fajia" ("fa" - "legea", "gia" - "familie") sau Școala legaliștilor/legiștilor. Adoptat ca
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
oficială de stat. Un alt curent ideologic, care a apărut în perioada luptei pentru un stat unic (mai precis în secolele al VII-lea - al IV-lea î.Hr.) este "Fajia" ("fa" - "legea", "gia" - "familie") sau Școala legaliștilor/legiștilor. Adoptat ca filozofie guvernamentală oficială, în opoziție cu confucianismul, suținea că statul nu trebuie să se bazeze pe tradiție și ritual, ci pe legi. Un alt curent politico-filozofic a fost cel daoist. Apărut din îmbinarea filozofiei clasice cu operele spirituale ale lui Lao
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
familie") sau Școala legaliștilor/legiștilor. Adoptat ca filozofie guvernamentală oficială, în opoziție cu confucianismul, suținea că statul nu trebuie să se bazeze pe tradiție și ritual, ci pe legi. Un alt curent politico-filozofic a fost cel daoist. Apărut din îmbinarea filozofiei clasice cu operele spirituale ale lui Lao Zi (dintre care cea mai importantă este "Tao Te Ching"), promova cooperarea omului cu tendințele lumii naturale. Astfel, activitatea umană trebuia să țină cont de "jocul" circumstanțelor. Un alt curent filozofic, ce a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în special război între state), ideologia moistă a inspirat unele mișcări pacifiste moderne. în Grecia antică poate fi divizată în trei perioade: Focarul gândirii Greciei antice a fost Atena, centrul de întâlnire al sofiștilor și orașul lui Socrate, a cărui filozofie a dănuit prin intermediul operelor lui Platon, care a creat o școală filozofică în cadrul "Academiei", în timp ce Aristotel și-a dezvoltat sistemul filozofic, politic și moral în cadrul "Școlii peripateticilor". Tot în Atena au apărut Școala stoică (Marcus Aurelius, Seneca) și cea epicuriană
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
științe raționale a politicii a fost preluată de Platon, discipolul lui Socrate. Creatorul școlii filozofice numite "Academia", în operele sale, "Republica" ("Politeia"), "Legile" ("Nomoi") și "Omul politic", susținea ideea că arta politică trebuie să se bazeze în primul rând pe filozofie. Dacă la Socrate, omul de stat era conștient de ignoranța sa, Platon impune ca politicianul să fie înțelept ca un filozof erudit. Statul ideal era preconizat sub forma unui organism perfect și în care fiecare cetățean se identifică prin interesele
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]