13,616 matches
-
fost realizat în ultima zi de lucru a muncitorilor, 18 iulie 1964, ușile fabricii nemaifiind închise la plecarea acestora din clădire. Filmul surprinde întregul proces de producție, de la transportul buștenilor pe apă și aducerea acestora în interiorul fabricii, până la expedierea produsului finit, cartonul. Biroul supraveghetorului, o cămăruță mică cu pereți de sticlă aflat la intrarea în fabrică, este păstrat exact în aceleași condiții ca în ultima zi de activitate. Fabrica de pulpă de hârtie și carton Verla și clădirile aferente (locuința proprietarului
Verla () [Corola-website/Science/310050_a_311379]
-
conștiință creatoare „revoluționară“, angajată într-un program de atingere de „nouă culme“, raportându-se la cea / cele precedente, dar, mai ales, într-un program de recunoaștere și de situare în ierarhia epocii, deziderat ce „se realizează“ numai prin veritabilă operă finită (de regulă, în următorii cinci / zece ani de la „manifestare“ / „lansare“)». Într-o literatură există și "pseudogenerații" - care nu au operă literară veritabilă nici după douăzeci-treizeci de ani, dar care, pare-se, au doar „rolul“ de a întreține „sacra gălăgie literară
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
S1/r(n'-n)=0, unde r este raza suprafeței refractive, n și n' sunt indicii de refracție al mediului înconjurător, iar S este semnul sumei tuturor suprafețelor refractatoare. Clasica problemă a imaginilor este de a reproduce perfect un plan finit (obiectul) într-un alt plan (imaginea) printr-o deschizătură finită. Este imposibil de a face acest lucru perfect pentru mai mult de o pereche de astfel de planuri. Pentru o singură pereche de planuri însă această problemă a putut fi
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
refractive, n și n' sunt indicii de refracție al mediului înconjurător, iar S este semnul sumei tuturor suprafețelor refractatoare. Clasica problemă a imaginilor este de a reproduce perfect un plan finit (obiectul) într-un alt plan (imaginea) printr-o deschizătură finită. Este imposibil de a face acest lucru perfect pentru mai mult de o pereche de astfel de planuri. Pentru o singură pereche de planuri însă această problemă a putut fi în principiu rezolvată perfect. Metodele practice rezolvă această problemă cu
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
medie de piatra, perioada apariției arcului si săgeții. Fiind unul dintre primele mecanisme inventate de om, arcul si săgețile au favorizat trecerea treptată de la economia căreia îi erau caracteristice produsele luate direct din natură la cea de pregătire a produsului finit. In epoca mezolitului apar pe teritoriul Azerbaidjanului unelte de piatra în miniatură, microliți, se dezvoltă tehnica uneltelor pentru spart si se confecționează unelte compuse. Apar începuturile cultivării cerealelor si domesticirii animalelor. Mezoliticul se prelungește până în mileniul al VIII-lea î.e.n.
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
este asimptota lui "f", atunci, dacă ne imaginăm "x" apropiindu-se de "a" dintr-o parte, valoarea lui "f"("x") crește fără limită; adică "f"("x") devine mare (pozitive sau negativ), și, de fapt, devine mai mare decât orice valoare finită. De observat că "f"("x") poate să fie sau să nu fie definit în "a": comportamentul funcției exact în punctul "x" = "a" nu afectează asimptota. De exemplu, fie funcția Când formula 10, "f"("x") are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
ape de decapare FGR - unitatea Fracționare Gaze și Recuperare Stație de ardere gaze Unități de producție proprie: abur, aer tehnic si instrumental, azot, apă de răcire Secția de ape uzate mecanice-chimice și stație de epurare biologică Unitatea de produse brute, finite și semifinite, rezervoare de stocare gaze lichefiate Camioane și automotoare, rack-uri de încărcare Stație de descărcare materie primă Extracție aromatice - separare (2 linii) Separarea paraxilen (include separarea de benzen orto-etil, izomerizare methaxylene, separare paraxilen prin absorbție) Creșterea capacității unității
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
pe an, cu mult peste consumul intern al României. Pe marginea contractului semnat cu Iranul în timpul regimului comunist, Romănia primea mari cantități de țiței din această țară și îl prelucra în rafinăriile românești, pentru că dupa aceea mare parte din produsele finite să fie vandute, în Mediterana, la preț de dumping către țările occidentale. În schimbul țițeiului iranian, România livra acestei țări tractoare, ciment și alte produse ale industriei prelucrătoare. Rafinăriile Petrobrazi și Arpechim sunt deținute de Petrom și au capacități de 7
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
într-o anchetă din anul 1998. În perioada 1990 - 1997, compania importa țiței, după care exporta produsul rafinat sub prețul pieței, încasând comisioane din fiecare operațiune de import-export, în pierdere rămânând rafinăriile, care cumpărau scump țițeiul și vindeau ieftin produsul finit, după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică. În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM și mai apoi prin CRP, importau și prelucrau
Industria petrolului în România () [Corola-website/Science/310669_a_311998]
-
Banach. 2) Fie spațiul liniar normat formula 101 al șirurilor formula 102 din formula 103 astfel încât seria formula 104 este convergentă, unde norma este definită de: Atunci formula 106 este spațiu Banach. "Demonstrație". Faptul că formula 107 este normă, rezultă din inegalitatea lui Minkowski pentru sume finite. Fie formula 108 un șir Cauchy din spațiul formula 109 Fie formula 110 Atunci există un număr natural formula 111 astfel încât formula 112 Rezultă că formula 113 în particular, formula 114 Fie formula 115 Se deduce că formula 116 de unde rezultă că formula 117 Astfel există relația: formula 118 În concluzie
Spațiu Banach () [Corola-website/Science/309759_a_311088]
-
ca lungime a vectorului "x" și posedă proprietățile: Direct din axiome, se pot demonstra următoarele: Un sir {"e"} este "ortonormal" dacă și numai dacă este ortogonal și "e" are norma 1. O "bază ortonormală" într-un spațiu prehilbertian de dimensiune finită "V" este un șir ortonormal care generează "V". Această definiție a bazei ortonormale nu generalizează convenabil în cazul dimensiunilor infinite, unde conceptul (corect formulat) are o importanță majoră. Folosind norma asociată cu produsul scalar, există noțiunea de submulțime densă, și
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
cu produs scalar "W" au relevanță: Din punctul de vedere al teoriei spațiilor cu produs scalar, nu este necesară distincția între două spații izometric izomorfe. Teorema spectrală furnizează o formă caninică pentru operatorii normali simetrici și unitari peste spațiile prehilbertiene finite. O generalizare a teoremei spectrale este valabilă pentru operatorii normali continui din spațiile Hilbert.
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
În matematică și analiză numerică, procedeul Gram-Schmidt este o metodă de ortogonalizare a unei mulțimi de vectori într-un spațiu cu produs scalar, în mod obișnuit în spațiul euclidian R. se execută pe o mulțime finită liniar independentă "S" = {"v", ..., "v"} și produce o mulțime ortogonală "S"<nowiki>'</nowiki> = {"u", ..., "u"} care generează același subspațiu ca și "S". Metoda își trage numele de la Jørgen Pedersen Gram și Erhard Schmidt dar a apărut anterior acestora, în lucrările
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
fi stabilizat cu o foarte mică modificare. În loc de a calcula vectorul u ca el este calculat ca Această serie de calcule dă același rezultat ca și formula originală în aritmetica exactă, dar introduce erori mai mici în aritmetica cu precizie finită. Următorul algoritm implementează procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Vectorii v, ..., v sunt înlocuiți de vectori ortonormali care generează același subspațiu. Costul acestui algoritm este asimptotic 2"kn" operații în virgulă mobilă, unde "n" este dimensiunea vectorilor. Alți algoritmi de ortogonalizare folosesc transformările
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
avem Se observă că formula 32 formula 33 și formula 34, deci formula 35. Se cere descompunerea lui Fie matricea ortogonală formula 37 astfel încât Atunci putem calcula formula 37 prin Gram-Schmidt astfel: Deci avem: Efectuând operația cu ajutorul MATLAB, admițând erorile de rotunjire datorate operațiilor cu precizie finită, se obține: formula 44 Un reflector Householder (sau "transformare Householder") este o transformare operată asupra unui vector pe care îl reflectă față de un plan. Putem folosi această proprietate pentru a calcula factorizarea QR a unei matrice. "Q" poate fi folosită pentru
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
θ" este mic (mai mic decât 5), atunci se poate face aproximația formula 2, soluția acestei ecuații este: unde : "θ" este valoarea unghiului "θ" la momentul "t" = 0. Frecvența pendulului este: La un pendul conic alcătuit dintr-un corp cu dimensiuni finite, iar dreapta ce unește punctul de suspensie cu centrul său de masă coincide cu o axă principală de inerție a corpului, iar elipsoidul de inerție în raport cu punctul de suspensie are axa conului drept axă de simetrie, viteza unghiulară de rotație
Pendul fizic () [Corola-website/Science/309869_a_311198]
-
În matematică, numărul cardinal, cardinalul sau puterea reprezintă o generalizare a numerelor naturale folosite pentru măsurarea cardinalității (numerelor de elemente) dintr-o mulțime. Conceptul de "cardinal al unei mulțimi" a fost introdus de Georg Cantor în 1879. Mulțimile finite au cardinali numerele naturale, însă cardinalitatea celor infinite se exprimă prin numere alef. Două mulțimi se numesc "echipotente" dacă au același număr de elemente (același cardinal), altfel spus, dacă sunt la fel de bogate în membri. Două mulțimi "A" și "B" se
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
urmare, mulțimea numerelor naturale este infinită. În cazul mulțimilor infinite, ale căror elemente nu se pot număra cu succes din motive evidente, în loc de "număr de elemente" se preferă denumirea "cardinalitate", luată în sensul de bogăție a elementelor sale. Orice mulțime finită este echipotentă cu o mulțime de numere naturale de forma formula 8. Se spune că o astfel de mulțime are cardinalul "n". O mulțime finită poate avea și zero membri (nici un membru). Această mulțime este denumită mulțimea vidă (sau mulțimea nulă
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
de elemente" se preferă denumirea "cardinalitate", luată în sensul de bogăție a elementelor sale. Orice mulțime finită este echipotentă cu o mulțime de numere naturale de forma formula 8. Se spune că o astfel de mulțime are cardinalul "n". O mulțime finită poate avea și zero membri (nici un membru). Această mulțime este denumită mulțimea vidă (sau mulțimea nulă) și este reprezentată prin simbolul formula 9. Mulțimea vidă are cardinalul 0. De exemplu, mulțimea formula 10 a tuturor pătratelor cu trei laturi are 0 membri
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
alef fiind prima literă din alfabetul ebraic (în lucrările mai vechi se nota cu un formula 18 - "a gotic"). Mulțimea numerelor întregi și mulțimea numerelor raționale sunt mulțimi infinite numărabile. Prin „mulțime cel mult numărabilă” se înțelege o mulțime care este finită sau numărabilă. Proprietăți: Există mulțimi infinite nenumărabile. De exemplu, mulțimea numerelor reale este nenumărabilă. Cardinalul mulțimii numerelor reale se notează cu formula 19; în lucrările mai vechi el se nota cu formula 20. Acest cardinal se mai numește „puterea continuului”. Următoarele mulțimi
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și unu. Acest lucru este iarăși ilustrat de automatul finit cuantic, care acceptă o intrare numai după o anumita probabilitate. Această idee este un caz special al unei noțiuni generale, aceea de 'automat geometric' sau 'automat metric', unde setul de stări este un spațiu metric, și limbajul recunoscut de automat
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]