19,153 matches
-
și animală care depășesc capacitatea de regenerare naturală. Pe această cale au dispărut unele genuri și specii iar altele au rămas în efective extrem de reduse și sunt amenințate de dispariție, mai ales în cazul în care reproducerea este dificilă iar habitatele le-au fost profund modificate sau distruse. În unele regiuni, ecosisteme forestiere, de pajiște, de mlaștină, de stîncării, au fost total înlăturate iar acțiunile de înlocuire prin replantări, reînsămânțări etc., sunt insuficiente sau absente. În alte situații, structurilor vii le-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
determină și forme abuzive. Insuficiența unor măsuri de protecție, a încadrării sectoarelor fragile cu personal specializat, lipsa de educație pentru protecția naturii, au consecințe dintre cele mai grave. Astfel, sunt strivite, rupte, smulse, specii ierboase și arbustive rare, sunt perturbate habitatele naturale ale unor specii faunistice și se produc veritabile dezastre datorită incendiilor. Desigur, acestea din urmă pot avea și cauze naturale dar care nu sunt responsabile pentru mai mult de 25% dintre incendiile înregistrate. Formațiunile vegetale ierboase, indiferent de climatul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Degradarea prin exploatare excesivă și diferite alte forme de acțiune nerațională asupra formațiunilor vegetale au distrus sau au pus în grav pericol elemente și asociații de faună cărora le-a fost sustrasă baza nutritivă, care au fost agresate prin perturbarea habitatelor sau chiar înlăturate prin forme abuzive de valorificare. Vînătoarea și pescuitul marin abuziv au redus considerabil diversitatea genurilor și speciilor din diferite ecosisteme marine și litorale și au înlăturat definitiv altele. Vânatul pentru blănuri, piei, carne, pene, trofee, au sărăcit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte multe regiuni din lume, degradări puternice și adesea ireversibile în lumea animală s-au produs datorită distrugerii sau modificării brutale a habitatelor, ca și datorită suprapoluării bazei nutritive. Astfel, s-au redus alarmant efectivele unor mamifere marine ca balena albastră, unele specii de focă și morsa ș.a.. De asemenea, au fost vânate irațional și li s-au redus posibilitățile de reproducere, prin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ș.a. Alteori, diminuarea drastică prin pescuit abuziv, recoltare nemotivată, poluare a resurselor de hrană pune în pericol existența unor genuri și specii ca vidra de mare din largul coastelor Californiei, unele specii de păsări marine ș.a. S-au modificat profund habitatele de pasaj importante ale unor genuri și specii acvatice care trăiesc alternativ în mare și în apele continentale (spre exemplu, amenajările din delte și de pe râuri au impus condiții foarte diferite fluxului migrațiilor periodice ale anghilelor și sturionilor). Vînatul excesiv
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
hipopotam, de castor european, zăgan și vultur pleșuv european, dropie, emu, ș.a.. Extrem de interesant și foarte periculos este efectul de bumerang al perturbărilor impuse de om ecosistemelor naturale. Spre exemplu, distrugerea unor plante și animale care constituiau hrana altora, modificarea habitatelor, înlocuirea unor formațiuni naturale cu agroecosisteme, au impus migrații atipice, care au permis unor genuri și specii mai ușor adaptabile veritabile invazii în ecosisteme și pe teritorii în care nu fuseseră niciodată și unde provoacă daune atât structurilor naturale cât
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unui nivel social-economic mult mai ridicat decât în restul țării. Pe fondul unui standard de viață foarte scăzut al Egiptului rural, capitala a declanșat astfel o atracție foarte puternică. În felul acesta, o populație mereu mai numeroasă a impus extinderea habitatului, care cu greu mai poate păstra aspect urban. Periferiile aglomerației Cairo au aracteristicile celor mai inumane condiții de locuire. 2.2.Efecte negative ale evoluției structurilor social-economice și politice Pentru echilibrul geosistemului funcționalitatea structurilor umane este la fel de importantă ca și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
epuizării previzibile a unor resurse esențiale pentru civilizația contemporană și contura astfel limitele naturale ale creșterii economice. Nu numai caracterul neregenerabil al multor resurse naturale, ci și agresiunea la care sunt supuse structurile naturale, prin dezvoltarea extensivă și intensivă a habitatului și activităților industrial-urbane, în defavoarea utilizărilor agricole și forestiere, au impus aceste limite. Deși renunțarea treptată la concepția tradițională asupra evoluției exclusiv cantitative, nu s-a realizat ușor, numeroase foruri științifice, organisme comunitare, regionale, ministere, guverne și organizații neguvernamentale au reușit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pentru un obiectiv din localitatea în care vă aflați sau din vecinătate. ● Realizați un eseu geografic cu orientare sistemică în care să se utilizeze, o singură dată, termenii și locuțiunile următoare : -sistemele naturale (abiotic și biotic); -componentele biotice, sistemul social-economic, habitatul uman și resursele naturale; -cerințele specifice ale sistemului social-economic; -efectele utilizării resurselor naturale. ● Formulați trei sau patru exemple de acțiuni antropice care au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați perspectiva epuizării unor resurse și propuneți soluții
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a bogăției conduce la o atitudine nedurabilă, greu de modificat. Justiția socială se bazează pe durabilitate economică și echitate, ceea ce necesită durabilitate ambientală. Durabilitatea ambientală presupune menținerea diversității biologice, investiții pentru conservarea capitalului natural rămas (rezervele de apă subterană, solurile, habitatele speciilor rare), investiții pentru extinderea capitalului natural cultivat, care să reducă presiunea asupra resurselor naturale (de ex., parcurile pentru recreere din afara orașelor au rolul de a micșora presiunea asupra pădurilor naturale). Trebuie protejate resursele globale de biomasă (de ex., fitoplanctonul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de cetățeni și de locul unde problemele de mediu sunt percepute, și împarte responsabilitatea cu guvernul, la toate nivelurile, pentru bunăstarea oamenilor și a naturii. Spre deosebire de sistemul economic, cel natural tinde să-și recicleze deșeurile proprii prin autoreglare. Neutilizarea unui habitat natural în dezvoltarea economică constituie prezervarea sau protecția acestuia. Conservarea constă în menținerea unei părți din trăsăturile habitatului (cele esențiale), o parte din habitat sau trăsăturile sale fiind modificate pentru avantajele de utilizare. Exemple tipice de conservare sunt parcurile naționale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nivelurile, pentru bunăstarea oamenilor și a naturii. Spre deosebire de sistemul economic, cel natural tinde să-și recicleze deșeurile proprii prin autoreglare. Neutilizarea unui habitat natural în dezvoltarea economică constituie prezervarea sau protecția acestuia. Conservarea constă în menținerea unei părți din trăsăturile habitatului (cele esențiale), o parte din habitat sau trăsăturile sale fiind modificate pentru avantajele de utilizare. Exemple tipice de conservare sunt parcurile naționale, rezervațiile faunistice și chiar fermele unde se crește fauna sălbatică pentru piei, carne etc., reducându-se astfel presiunea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturii. Spre deosebire de sistemul economic, cel natural tinde să-și recicleze deșeurile proprii prin autoreglare. Neutilizarea unui habitat natural în dezvoltarea economică constituie prezervarea sau protecția acestuia. Conservarea constă în menținerea unei părți din trăsăturile habitatului (cele esențiale), o parte din habitat sau trăsăturile sale fiind modificate pentru avantajele de utilizare. Exemple tipice de conservare sunt parcurile naționale, rezervațiile faunistice și chiar fermele unde se crește fauna sălbatică pentru piei, carne etc., reducându-se astfel presiunea asupra populațiilor sălbatice. Așa cum s-a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în trecut) are cauze exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii 1980, odată cu înțelegerea rolului economic al diversității plantelor, animalelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
procesele ecologice locale, regionale și globale. Biodiversitatea reprezintă sursa principală de hrană, are rol în menținerea sănătății populației umane și oferă oportunități recreaționale (Fig. 3). Cauzele reducerii biodiversității Biodiversitatea poate fi afectată prin trei feluri de presiune: * fizică (ex., afectarea habitatului); * chimică (ex., expunerea la substanțe poluante); * biologică (ex., introducerea unor specii străine, pescuitul etc.). Ca indicatori de presiune se calculează: * afectarea habitatului și modificarea stării naturale a terenului, în valoare absolută (km2) sau ca pondere din total (%); * ponderea din totalul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
recreaționale (Fig. 3). Cauzele reducerii biodiversității Biodiversitatea poate fi afectată prin trei feluri de presiune: * fizică (ex., afectarea habitatului); * chimică (ex., expunerea la substanțe poluante); * biologică (ex., introducerea unor specii străine, pescuitul etc.). Ca indicatori de presiune se calculează: * afectarea habitatului și modificarea stării naturale a terenului, în valoare absolută (km2) sau ca pondere din total (%); * ponderea din totalul speciilor cunoscute a speciilor de mamifere amenințate, păsări amenințate, reptile amenințate, amfibieni amenințați, pești amenințați etc. În mod deliberat sau accidental, oamenii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Unele din aceste specii s-au dovedit a fi invadatoare/invazive. O specie invadatoare are capacitatea de a stabili populații viabile în afara arealului nativ, dezvoltându se exploziv și punând în pericol speciile native. Speciile invadatoare sau exotice pot îndepărta din habitat speciile native prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare, ajung în pericol de extincție. Cauzele succesului speciilor invazive: * lipsa prădătorilor, bolilor și a paraziților naturali în noul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
speciile native prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare, ajung în pericol de extincție. Cauzele succesului speciilor invazive: * lipsa prădătorilor, bolilor și a paraziților naturali în noul habitat; * degradarea habitatelor prin diverse modalități, ceea ce a dus la dispariția unor specii native, în timp ce noile specii (invadatoare) au găsit condiții prielnice de dezvoltare; * formarea de hibrizi între speciile exotice și cele native; hibrizii nouformați au fost mai bine adaptați și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare, ajung în pericol de extincție. Cauzele succesului speciilor invazive: * lipsa prădătorilor, bolilor și a paraziților naturali în noul habitat; * degradarea habitatelor prin diverse modalități, ceea ce a dus la dispariția unor specii native, în timp ce noile specii (invadatoare) au găsit condiții prielnice de dezvoltare; * formarea de hibrizi între speciile exotice și cele native; hibrizii nouformați au fost mai bine adaptați și au eliminat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
invadatoare) au găsit condiții prielnice de dezvoltare; * formarea de hibrizi între speciile exotice și cele native; hibrizii nouformați au fost mai bine adaptați și au eliminat treptat speciile autohtone. Cele mai vulnerabile habitate la invazia speciilor străine sunt insulele și habitatele acvatice (lacuri, cursuri de apă, ecosisteme marine). Comunitățile de organisme acvatice din râuri și fluvii sunt similare cu cele din insulele oceanice, fiind izolate de mediul nefavorabil lor (mediul terestru) și foarte vulnerabile la impactul produs de speciile exotice. La
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor cauze naturale. Din totalul de 24.000 de specii de pești cunoscute, 452 de specii (2%) sunt amenințate cu extincția, 29 de specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Arealul păstrăvului american (Onchorhynchus apache) s-a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de California (Engraulis mordax) etc. Din totalul de 3.000 de specii de amfibieni cunoscute, 59 de specii (2%) sunt amenințate cu extincția, 2 specii (0,1%) au dispărut după anul 1600. Cauze: * 35% dintre extincțiile peștilor se datorează pierderii habitatului, 30% speciilor exotice introduse, 4% supraexploatării. În Madagascar, din cele 25 de genuri native de pești, 14 erau necunoscute în altă parte. Acum mai există doar 5. * dintre speciile de pești amenințate cu extincția, 78% au drept cauză pierderea habitatului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
habitatului, 30% speciilor exotice introduse, 4% supraexploatării. În Madagascar, din cele 25 de genuri native de pești, 14 erau necunoscute în altă parte. Acum mai există doar 5. * dintre speciile de pești amenințate cu extincția, 78% au drept cauză pierderea habitatului (Fig. 4), 28% speciile exotice introduse, 12% supraexploatarea. * la amfibieni, 77% au drept cauză pierderea habitatului, 14% speciile exotice introduse, 29% supraexploatarea. Uneori, amenințarea este reprezentată de un complex de cauze. Multe specii de mamifere marine au dispărut ca urmare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pești, 14 erau necunoscute în altă parte. Acum mai există doar 5. * dintre speciile de pești amenințate cu extincția, 78% au drept cauză pierderea habitatului (Fig. 4), 28% speciile exotice introduse, 12% supraexploatarea. * la amfibieni, 77% au drept cauză pierderea habitatului, 14% speciile exotice introduse, 29% supraexploatarea. Uneori, amenințarea este reprezentată de un complex de cauze. Multe specii de mamifere marine au dispărut ca urmare a vânării lor în masă. Primele victime au fost: sirene, foci, cetacee. Sirena lui Steller (Hydromamalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]