14,500 matches
-
din comitet au luat parte la desfășurarea evenimentelor, și la deschiderea peșterii. Preotul Alexa Nedici, din Ciclova-montană, tatăl teologului Nedici n-a vrut să sfinșească crucea și cele două icoane de la peșteră. Preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-Română, sfințește crucea și icoanele pe riscul său. Ioan Izverniceanu vărnicer (lucrător de varnițe) a stăruit și a căpătat 400 stânjeni, pentru peșteră, loc, de la CF Ungarei, prin secretarul întreprinderii - Boitner, neamț. -//- 1860 se pictează icoanele principale, de pictorul Dumitrie Turcu, pentru peșteră și pentru
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
peșteră. Preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-Română, sfințește crucea și icoanele pe riscul său. Ioan Izverniceanu vărnicer (lucrător de varnițe) a stăruit și a căpătat 400 stânjeni, pentru peșteră, loc, de la CF Ungarei, prin secretarul întreprinderii - Boitner, neamț. -//- 1860 se pictează icoanele principale, de pictorul Dumitrie Turcu, pentru peșteră și pentru biserică, sub comitetul lui Nedici. Se formează un comitet, în frunte cu teologul Nedici, pentru fonduri. -//- 1860. Alexa Nedici, teologul se călugărește, sub numele de Alexie și ajunge ieromonah. Fondurile strânse
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ctitori ai mănăstirii. Unul dintre aceștia a fost ciobanul Ioța Văegariu care era cu oile în 1858, cînd a auzit minunea săvârșindu-se în văzduh, Apoi a auzit cântările îngerești din nou tot pe acel loc și a pus o icoană într-un paltin. Într-una din “cronicile sale, ieromonahul Paisie Răileanu, face referire la două dintre minunile întâmplate la Mănăstirea Călugăra: “S-a remarcat, cu curgerea timpului, diferite minuni și anume: o femeie oarbă și-a căpătat vederea, complectă, cari
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
Crișului. Sunt pictați cei patru evangheliști pe bolta bisericii. Corul, este decorat cu o pictură ce îl reprezintă pe Sfântul Prooroc Ilie. Iconostasul, este împodobit cu picturi ce reprezintă cei 12 apostoli, în partea superioară a acestuia aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în episcopia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și pînă la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe. Situată în mijlocul
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
lovită de cutremurul din 1977, biserica nu mai este funcțională. Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Țara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
funcțională. Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Țara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
vestită în toată Țara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii Dălhăuți, ar fi adus-o de la Constantinopol, după cucerirea de către turcii lui Mehmed al II
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii Dălhăuți, ar fi adus-o de la Constantinopol, după cucerirea de către turcii lui Mehmed al II-lea "Fatih" (1453). Pe drumul de întoarcere, Anufie a fost însă prins și
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii Dălhăuți, ar fi adus-o de la Constantinopol, după cucerirea de către turcii lui Mehmed al II-lea "Fatih" (1453). Pe drumul de întoarcere, Anufie a fost însă prins și jefuit de turci, iar icoana - tăiată cu iataganele și aruncată în podul unui grajd. Batjocura turcilor nu a rămas însă fără urmări: în timpul nopții, un vuiet neobișnuit a cutremurat grajdul, iar caii, speriați, au început să se omoară între ei. Zgomotul si nechezatul cailor au
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
ei. Zgomotul si nechezatul cailor au alertat grăjdarii, care și-au găsit și ei sfârșitul în acel haos. Starețul Anufie a încercat să le explice turcilor cauza acestui dezastru prin intervenția Maicii Domnului, dar a fost condamnat la moarte, iar icoana a fost aruncată în mare. Monahul scăpă însă cu viață datorită faptului că ienicerul care trebuia să-l omoare era un român ajuns în robie la turci. Acesta îl eliberează, cu condiția să nu mai calce prin Constantinopol (devenit Istanbul
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
cu viață datorită faptului că ienicerul care trebuia să-l omoare era un român ajuns în robie la turci. Acesta îl eliberează, cu condiția să nu mai calce prin Constantinopol (devenit Istanbul). Întors în țară cu sentimentul amar al pierderii icoanei sfinte, Anufie se retrage pe malul Mării Negre să mediteze in singurătate. Seara se lasă încet și în decorul de o rară frumusețe, o lumină orbitoare pare că merge pe apă apropiindu-se tot mai mult, iar Anufie nu-și poate
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
lumină orbitoare pare că merge pe apă apropiindu-se tot mai mult, iar Anufie nu-și poate explica acest fenomen. A doua zi, se întoarce iar la malul mării. De data aceasta, soarele ce se naște din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
apă apropiindu-se tot mai mult, iar Anufie nu-și poate explica acest fenomen. A doua zi, se întoarce iar la malul mării. De data aceasta, soarele ce se naște din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată. Se spune că, de-a lungul timpului, această sfântă icoană a făcut multe minuni. În vreme de calamități (secetă
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
cu iataganele in mai multe locuri. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată. Se spune că, de-a lungul timpului, această sfântă icoană a făcut multe minuni. În vreme de calamități (secetă, inundații etc.), icoana este purtată în procesiune prin satele dimprejurul mânăstirii și de fiecare dată a fost de un real ajutor. Mănăstirea Dălhăuți a fost mănăstire de călugări de la întemeiere și
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată. Se spune că, de-a lungul timpului, această sfântă icoană a făcut multe minuni. În vreme de calamități (secetă, inundații etc.), icoana este purtată în procesiune prin satele dimprejurul mânăstirii și de fiecare dată a fost de un real ajutor. Mănăstirea Dălhăuți a fost mănăstire de călugări de la întemeiere și pînă la desființarea sa prin decretul comunist nr. 410/1959. Biserica Ortodoxă
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
fost mănăstire de călugări de la întemeiere și pînă la desființarea sa prin decretul comunist nr. 410/1959. Biserica Ortodoxă Română, prin strădania episcopului Epifanie al Buzăului, a reactivat această mănăstire în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe. Între anii 1979-1990, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul Național de Artă al României din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea P.S. Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul Național de Artă al României din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea P.S. Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuți, fiind așezată spre închinare în biserica mânăstirii. La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma se presupune că este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma se presupune că este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
rânduri de icoane și portal. Catapeteasma se presupune că este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]