15,723 matches
-
ul are originea în iudaism. Ca moștenitor (alături de islam și iudaismul contemporan) al tradiției religioase orientale, creștinismul perpetuează până în zilele noastre credințe și mituri născute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani. Cuvântul "creștin" vine din limba latină populară, de la "christianus", derivat de la Hristos, deoarece Iisus/Isus din Nazareth este considerat în religia creștină ca fiind Mesia și fiul lui Dumnezeu. Cuvântul "Hristos", în limba greacă Χριστός "Christós", "cel uns", este traducerea din limba ebraică a cuvântului משיח
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
creștinismul primar a avut, la început, o fizionomie predominant urbană, centrele mai importante erau: Antiohia, Corint, Efes, Alexandria și Roma. Această răspândire în aria geografică mediteraneană a favorizat posibilitatea transmiterii mesajului creștin atât în limba greacă, cât și în limba latină. În primele trei secole ale erei creștine (e.c.), în pofida apariției crizelor interne (pe teme doctrinare: gnosticismul, marcionismul, maniheismul, docetismul, nestorianismul, montanismul, pelagianismul ș.a.), crize care au dus la apariția unor Biserici cu caracter autonom, creștinismul a continuat răspândirea sa atât
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
2005 cu toți cardinalii în Domus Sanctae Marthae, unde s-a și odihnit în acea noapte. A doua zi, dimineața, la ora locală 9, papa a prezidat Celebrarea Euharistică cu cardinalii în Capela Sixtină și a ținut "omilia" în limba latină. Solemnitatea inaugurării pontificatului a avut loc în Bazilica Sfântul Petru din Roma duminică 24 aprilie începând cu ora locală 10:00. La inaugurarea pontificatului său a spus: "Adevăratul meu program de guvernare nu este acela de a face voia mea
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
februarie 2013 că se va retrage în 28 februarie din funcția de suveran pontif, fiind, conform ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, primul papă din evul mediu până în prezent care a ales să renunțe la acest oficiu. Într-un discurs în limba latină, ținut în fața Consistoriului (întâlnirea formală a tuturor cardinalilor Bisericii Catolice) a declarat că în urma examinării conștiinței și-a dat seama că puterile sale nu mai sunt adecvate din cauza vârstei pentru îndeplinirea misiunii pontificale. Conclavul din 2013 ar urma să aibă
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene. În special forma perfectă a sonetelor sale s-a impus și în afara spațiului de limbă italiană, influențând lirica europeană (""Il Petrarchismo""). Pe lângă cunoașterea profundă a autorilor clasici și a limbii latine, operele sale scrise în ""volgare"" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică și învățătura creștină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunește
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
prima oară cursuri de esperanto în școli din Varșovia. Deja în anul 1908 a atenționat asupra valorii propedeutice a limbii Esperanto. Între altele el a arătat prin exemple concrete în ce măsură învățarea limbii esperanto ajută ulterior la învățarea limbilor franceză și latină, un fapt surprinzător pentru acel timp. Antologia "El Parnaso de Popoloj" (Din Parnasul poparelor), care a apărut în1913, este o colecție de 116 poeme, reprezentând 30 de limbi și culturi, 6 create original în esperanto iar 110 de traduceri. În timpul
Antoni Grabowski () [Corola-website/Science/298453_a_299782]
-
cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi din cauza suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescență. Termenul de "vitamină" a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. "Vita", în limba latină, înseamnă "viață", iar sufixul "-amină" este pentru "amine"; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa. Importanța mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătății a fost recunoscută cu mult înainte să
Vitamină () [Corola-website/Science/298442_a_299771]
-
(în , neerlandeza și , flamanda: "Naemen", latină: "cus") este un oraș francofon în Belgia, situat la confluenta fluviilor Sâmbre și Meuse. Orașul, capitala Valoniei și reședința a provinciei cu același nume, se află la 60 km sud de Bruxelles. La 1 ianuarie 2008 comună avea o populatie
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
comitat ce face parte din Imperiul româno-german. Prima dinastie de nobili a fost Berenger, despre care avem date din 907. Două alte dinaștii vor urma: Courtenai (1212-1263) și de Dammepierre (1263-1429). Familia de Courtenai a dat și doi împărați imperiului latin de la Constantinopol, Petru și Balduin, în urma cruciadelor. În 1421, Ioan al III-lea de Namur vinde Comitatul Namur lui Filip al III-lea de Burgundia. Începând cu 1429, Comitatul Namur este integrat domeniilor burgunde din Țările de Jos. În 1701
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
așa că o separare între nord și sud este mai degrabă artificială. Influență Imperiului Bizantin asupra Șerbiei a fost poate cea mai importantă. Sârbii sunt creștini ortodocși, având o Biserică națională - Biserică Ortodoxă Sârbă. Folosesc atât alfabetul chirilic, cât și cel latin, datorită influentelor atât estice, cât și vestice. Mânăstirile din Șerbia, construite, în special, în Evul Mediu, sunt poate cea mai bună dovadă a influenței bizantine și ortodoxe, dar și a Europei vestice (romanice). Majoritatea reginelor din istoria Șerbiei au avut
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Expresie provenită din limba latină, care desemnează nu doar un mimim local, de moment, ci unul absolut, neexistând o altă valoare într-o anumită serie dată care să fie la sau sub nivelul acelui "minimum minimorum". Din punct de vedere matematic, dar nu numai matematic
Minimum minimorum () [Corola-website/Science/298474_a_299803]
-
serie dată care să fie la sau sub nivelul acelui "minimum minimorum". Din punct de vedere matematic, dar nu numai matematic, minimul cel mai scăzut posibil, minimum minimorum, este total opus unui maxim absolut, neconjunctural, care este denumit, conform limbii latine, "maximum maximorum". Cele două noțiuni extreme, minimum minimorum și maximum maximorum au fost folosite inițial în matematică, mai exact în analiza matematică, la studiul punctelor extreme ale graficelor funcțiilor. Mai apoi, aceste două noțiuni au căpătat și alte conotații, fiind
Minimum minimorum () [Corola-website/Science/298474_a_299803]
-
folosit în mod greșit pentru numirea monarhilor ruși sau bulgari care nu au fost încoronați în mod oficial ca țari. Domeniul pe care îl conducea un țar era denumit uneori țarat. Cuvântul "țar" este cel mai probabil derivat din titlul latin "Cezar" pe calea limbii slavone "țesar" ("цесарь"). În Europa, titlul de împărat era unic și era detinut numai de conducătorul imperiului roman. Împăratul romanilor desemna și cațiva cezari dintre membrii familiei regale, care puteau succeda la domnie. Cuvantul cezar in
Țar () [Corola-website/Science/298465_a_299794]
-
pe calea limbii slavone "țesar" ("цесарь"). În Europa, titlul de împărat era unic și era detinut numai de conducătorul imperiului roman. Împăratul romanilor desemna și cațiva cezari dintre membrii familiei regale, care puteau succeda la domnie. Cuvantul cezar in limba latină avea sensul de conducător secund, imediat sub împărat. În imperiul roman de răsărit, cezarii erau pretendenții la domnie. Bulgarii au ales termenul cezar și nu împărat întrucat nu puteau pretinde tronul de la Constantinopole. Titlul de țar este echivalent cu titlul
Țar () [Corola-website/Science/298465_a_299794]
-
reformiști au fost: Jean Jaures, Eduard Bernstein, Karl Kautsky. Social-democrația = se revendică de la principiile socialismului democratic, stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) și preluate apoi de alte partide (laburist - în Marea Britanie, socialiste - în țările scandinave și latine). Ele urmăresc o desprindere totală de ideile marxiste și ducerea unei politici zisă realist, de reforme sociale, în cadrul unor partide parlamentare de centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluției franceze: libertate, egalitate și fraternitate (termenul actual: solidaritate), vizând o
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
este exprimată ca unică speranță a creștinului, în Crezul niceo-constantinopolitan: "...și iarăși va să vie cu mărire, ca să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit". Substantivul "Advent", ca termen teologic în bisericile occidentale, provine din substantivul latin "adventus" (venire), folosit frecvent în versiunea biblică "Vulgata", cu referire la "Parusíe", în multe locuri din Noul Testament: Matei 24:27, 37, 39; 1 Corinteni 1:8; 15:23; 1 Tesaloniceni 2:19; 3:13; 4:15 ; 5:23; 2 Tesaloniceni
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
signum adventus tui et consummationis saeculi" = „semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului (lumii)"; credința lui Iacov cel Drept este exprimată în cuvintele (Iacov 5:8) "quoniam adventus Domini adpropinquavit" = fiindcă venirea Domnului s-a apropiat". Apostolul Petru, în traducere latină (2 Petru 3:4.12) vorbește despre "promissio adventus eius" (făgăduința venirii Lui), și despre a trăi "expectantes et properantes in adventum Dei diei" (așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu). Conceptul și termenul specific se folosesc însă și în
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Petru 3:4.12) vorbește despre "promissio adventus eius" (făgăduința venirii Lui), și despre a trăi "expectantes et properantes in adventum Dei diei" (așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu). Conceptul și termenul specific se folosesc însă și în Vechiul Testament latin, în pasajul profetic și mesianic din Maleahi 3:2 ("et quis poterit cogitare diem adventus eius?" = și cine se va putea gândi la ziua venirii Lui?). Și pentru că venirea mesianică a lui Iisus nu se referă doar la viitor, ci
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Lapita. Din secolul XIX în insulă au sosit polinezieni care s-au amestecat cu populația indigenă. Navigatorii europeni au descoperit insulele în secolul XVIII. James Cook a descoperit insula Grande Terre și a denumit-o Noua Caledonia, Caledonia fiind numele latin al Scoției. Comercianți europeni și nord-americani au început să facă comerț cu insulele, dar deoarece au devenit din ce în ce mai neonești și datorită introducerii bolilor noi s-au creat tensiuni repetate între populațiile locale și aceștia. Ulterior, locuitori din insule au fost
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
ar fi originari din sud-vestul Transilvaniei și din Banat, și ar fi plecat de acolo în secolul al X-lea. Își bazează teoria pe trăsături de limbă, de exemplu rotacismul lui [n] intervocalic simplu ([n] > [r]), în cuvintele de origine latină, ca în graiul moților. Această teorie este îmbrățișată și de alți cercetători. De altă părere este Sextil Pușcariu, care afirmă originea sud-dunăreană a istroromânilor, plasând-o în Serbia actuală, dar admițând că erau în contact cu dacoromânii din vest. El
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
della Croce, într-o istorie a orașului Triest apărută în 1698, îi menționează pe "i nostri Chichi", despre care precizează că aceștia își zic pe limba lor „rumeri”. Într-adevăr, acest cuvânt reflectă schimbări fonetice produse în evoluția de la limba latină la limbile romanice de est în general ([o] neaccentuat > [u], [a] accentuat urmat de [n] + vocală > [ɨ], redată în italiană prin e) și una specifică istroromânei: [n] intervocalic simplu > [r]. Autorul dă și 13 substantive singure, 8 substantive cu determinant
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
comune care se constituise din toate satele instroromâne de la sud de muntele Učka. În 1945, Istria este înglobată în Iugoslavia. Este un moment în care emigrația dă o lovitură aproape fatală comunității istroromâne. Etnonimul „vlahi” (în greacă "Βλάχοι", în documentele latine medievale "Vlachi", în sârbă și croată "Vlahi", apoi "Vlasi") este folosit și pentru istroromâni încă din Evul Mediu, dar este derutant, pentru că are sensuri diferite în funcție de popoarele care l-au utilizat sau îl utilizează, și în funcție de epocă. Bizantinii îl foloseau
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
mai multe țări, de alungare a spiritelor rele ale iernii. În prezent, zvonciarii sunt constituiți într-un ansamblu folcloric care perpetuează obiceiul în sat, îl prezintă la carnavalul din Rijeka și în alte țări. Religia istroromânilor este catolică în rit latin, dar la origine se pare că a fost ortodoxă, deoarece Ascoli afirmă că în satul Sucodru biserica fusese cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
lui Zeus în panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Înalt, Cel mai Mare), fiind zeitatea supremă a statului roman, având în grijă legile și ordinea socială. "Jupiter" este o derivare a lui "Jove" și "pater" (latină: "tată"). Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter și a fost punctul de plecare pentru numele zilei de joi a săptămânii (rădăcina etimologică este mai vizibilă în limba franceză "jeudi", de la "Jovis Dies"). În mod ironic, studiile lingvistice
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
mare din țară) este , din vestul orașului Luxemburg, numit după singurul medaliat olimpic cu aur al țării, și având o capacitate de 8.054 de locuri. Între sportivii notabili se numără: Bucătăria luxemburgheză reflectă poziția țării la frontiera între lumea latină și cea , fiind puternic influențată de bucătăria din țările vecine, și Germania. Mai recent, ea a fost îmbogățită de numeroșii săi imigranți și . Cele mai multe preparate originare din Luxemburg, consumate cotidian, au rădăcini în felurile de mâncare țărănești, similare vecină. Limbile
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]