13,759 matches
-
N) în proporție de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O), oxigen monoatomic, azot monoatomic și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, aerosoli, etc. Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
incipiente de evoluție a universului, atunci când Universul era în expansiune, aveau loc procese de deteriorare a simetriei CP (de sarcină și paritate), sau, cu alte cuvinte nu se realiza conservarea sarcinii barionice. În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
pentru un stagiu de scurtă durată. Rutherford a fost impresionat de măiestria și entuziasmul tînărului fizician rus. Despre lucrarea sa savantul scria astfel: . Lucrarea de disertație pe care a susținut-o Kapița la Cambridge, în 1922, avea următoarea temă: "„Trecerea particulelor alfa prin substanțe și metodele obținerii câmpurilor magnetice”". Autoritatea științifică a lui Kapița creștea - în 1923 el a devenit doctor în știință și a obținut prestigioasa bursă Maxwell. În 1924 savantul rus a fost numit în funcția de adjunct al
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
de o parte au și rol gramatical, și rol lexical, pe de altă parte, în unele cazuri sunt despărțite de verb, chiar plasate după acesta. Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. În gramaticile limbii maghiare, particula este considerată cu totul diferit de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de 700-800 mm/an. Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că activitatea industrială este intensă și atmosfera mai poluată, ploile au o frecventă mare. Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Proprietățile acestora sunt diferite față de cele ale moleculei de hidrogen. Electronul și protonul de hidrogen nu formează legături în starea de plasmă, din cauza conductivității electrice diferite și a unei emisii radiative mari (originea luminii emise de Soare și alte stele). Particulele încărcate cu sarcini electrice sunt puternic influențate de câmpurile magnetice și electrice. De exemplu, în vânturile solare particulele interacționează cu magnetosfera terestră, generând curenți Birkeland și produc fenomenul cunoscut sub denumirea de auroră boreală. Hidrogenul se găsește în stare atomică
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
în starea de plasmă, din cauza conductivității electrice diferite și a unei emisii radiative mari (originea luminii emise de Soare și alte stele). Particulele încărcate cu sarcini electrice sunt puternic influențate de câmpurile magnetice și electrice. De exemplu, în vânturile solare particulele interacționează cu magnetosfera terestră, generând curenți Birkeland și produc fenomenul cunoscut sub denumirea de auroră boreală. Hidrogenul se găsește în stare atomică neutră în mediul interstelar, iar cea mai mare cantitate este întâlnită la sistemele Lyman-alpha. În condiții normale, hidrogenul
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
au fost clasificate ca asteroizi, comete sau meteoroizi, orice corp mai mic decât circa 10 metri lungime numindu-se meteoroid. Principala deosebire observațională prin telescop dintre un asteroid și o cometă este nebulozitatea acesteia din urmă, coama cometei formată din particule de gheață sublimate din cauza radiației solare. Câteva corpuri au ajuns să fie numite de două ori, din cauza că inițial au fost clasificate drept asteroizi, dar mai târziu descoperindu-se activități cometare. Unele comete, eventual chiar toate, ramân într-un final
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
ul a fost primul model de accelerator circular de particule. Camera de vid a betatronului are un volum mult redus în comparație cu cea a unui ciclotron. In plus, particulele accelerate sunt menținute în acceași traiectorie pentru un timp suficient de îndelungat pentru ca frecvența de accelerare sau câmpul magnetic să fie modificate
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
ul a fost primul model de accelerator circular de particule. Camera de vid a betatronului are un volum mult redus în comparație cu cea a unui ciclotron. In plus, particulele accelerate sunt menținute în acceași traiectorie pentru un timp suficient de îndelungat pentru ca frecvența de accelerare sau câmpul magnetic să fie modificate în timp util. Aceasta va duce la o metodă de compensare în sincrotroane a creșterii masei particulei accelerate
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
plus, particulele accelerate sunt menținute în acceași traiectorie pentru un timp suficient de îndelungat pentru ca frecvența de accelerare sau câmpul magnetic să fie modificate în timp util. Aceasta va duce la o metodă de compensare în sincrotroane a creșterii masei particulei accelerate la energii înalte, un efect care limitează energia maximă a unui ciclotron. Primul betatron funcțional (de 2,3 MeV) a fost construit în 1940 de Donald W. Kerst la Facultatea de Fizică a Universitații Illinois (Urbana-Champaign). A accelerat electroni
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
Universitații Illinois (Urbana-Champaign). A accelerat electroni până la o energie de 2.3 milioane de electron volți (MeV) la 15 iulie 1940. A fost primul dispozitiv funcțional care a utilizat forța electromotivă asociată cu un câmp magnetic variabil pentru a accelera particule cu sarcină electrică deplasându-se în vid într-o orbită în jurul fluxului magnetic. De asemenea, a fost primul dispozitiv în care fluxul magnetic la orbită a fost ales astfel ca particulele sa fie menținute într-o orbită fixă pentru un
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
asociată cu un câmp magnetic variabil pentru a accelera particule cu sarcină electrică deplasându-se în vid într-o orbită în jurul fluxului magnetic. De asemenea, a fost primul dispozitiv în care fluxul magnetic la orbită a fost ales astfel ca particulele sa fie menținute într-o orbită fixă pentru un timp nelimitat și care a reprezentat modelul pentru focalizarea particulelor utilizat în acceleratoarele circulare care l-au urmat. Modelul de 2.3 MeV se află acum la Muzeul Smithsonian din Washington
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
orbită în jurul fluxului magnetic. De asemenea, a fost primul dispozitiv în care fluxul magnetic la orbită a fost ales astfel ca particulele sa fie menținute într-o orbită fixă pentru un timp nelimitat și care a reprezentat modelul pentru focalizarea particulelor utilizat în acceleratoarele circulare care l-au urmat. Modelul de 2.3 MeV se află acum la Muzeul Smithsonian din Washington, D.C. Un prototip comercial (de 24 MeV) a fost fabricat de General Electric în 1941. Avantajul betatronului consta în
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
1941. Avantajul betatronului consta în posibilitatea accelerării de electroni (cu o masa de repaus relativ redusă) la energii mult peste energiile la care masa acestora crește apreciabil (un efect de relativitate restrânsă la energii comparabile cu masa de repaus a particulei respective), o limitație importantă a ciclotroanelor. Pentru electroni acest efect apare de la energii relativ mici (masa de repaus a unui electron este de aproximativ 0.5 MeV). Betatroane cu energii maxime din ce în ce mai mari au fost construite; un betatron de 340
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
menționată mai sus este mai puțin relevantă. Betatronul este un accelerator de tip inductiv. Spre deosebire de un ciclotron sau un sinctrotron, betatronul este un dispozitiv asincronic (frecvența de oscilație a câmpului magnetic nu este direct legată de frecvența de rotație a particulelor în camera de vid). Condiția pe care trebuie să o satisfacă câmpul magnetic variabil în timp (numită "condiția Wideröe") pentru ca electronii să păstreze aceeași orbită circulară în tot timpul accelerării, este ca valoarea medie pe întreaga arie inclusă de traiectorie
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
Deoarece la betatron valoarea maximă pe care o poate avea inducția magnetică este de ordinul 4.000 - 5.000 G, pentru a mări energia maximă de accelerare "W" trebuie mărită raza r a orbitei de accelerare. "Forța electromotivă" care accelerează particulele este dată de variația fluxului magnetic în timp:
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după în funcție de forma traiectoriei fascicului de particule accelerate
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după în funcție de forma traiectoriei fascicului de particule accelerate, caracterul câmpurilor acceleratoare, domeniul de energii imprimate particulelor și în funcție de natura particulelor accelerate. În acceleratoare este nevoie de asigurarea
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
înaltă energie pentru a accelera particule elementare. Se accelerează în general doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după în funcție de forma traiectoriei fascicului de particule accelerate, caracterul câmpurilor acceleratoare, domeniul de energii imprimate particulelor și în funcție de natura particulelor accelerate. În acceleratoare este nevoie de asigurarea stabilității traiectoriei, adică menținerea permanentă a particulelor aflate în
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
doar particulele ce poartă sarcină electrică. Accelerarea are loc sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după în funcție de forma traiectoriei fascicului de particule accelerate, caracterul câmpurilor acceleratoare, domeniul de energii imprimate particulelor și în funcție de natura particulelor accelerate. În acceleratoare este nevoie de asigurarea stabilității traiectoriei, adică menținerea permanentă a particulelor aflate în procesul accelerării pe traiectorii care să nu permită abateri mari de la
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
sub acțiunea unor câmpuri electrice și magnetice. Este utilizat la studiul particulelor elementare. Există o mare varietate de acceleratoare de particule, ele putând fi clasificate după în funcție de forma traiectoriei fascicului de particule accelerate, caracterul câmpurilor acceleratoare, domeniul de energii imprimate particulelor și în funcție de natura particulelor accelerate. În acceleratoare este nevoie de asigurarea stabilității traiectoriei, adică menținerea permanentă a particulelor aflate în procesul accelerării pe traiectorii care să nu permită abateri mari de la traiectoria de echilibru(sau de referință). Acceleratoarele se pot
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]