13,119 matches
-
au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este reprezentată de un terasament pietruit. Restul drumului (majoritatar) spre intersecția cu DJ209A este asfaltat. Spre vest coborîrea spre Borca (aproximativ 10 km porțiunea montană și aproximativ 12 km pe valea Sabasei), este relativ greu abordabilă cu o mașină mică, cu excepția porțiunii finale - asfaltate pe o lungime de aproximativ 4 km, dinspre Borca. Acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof porțiunii estice
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
reprezentată de un terasament pietruit. Restul drumului (majoritatar) spre intersecția cu DJ209A este asfaltat. Spre vest coborîrea spre Borca (aproximativ 10 km porțiunea montană și aproximativ 12 km pe valea Sabasei), este relativ greu abordabilă cu o mașină mică, cu excepția porțiunii finale - asfaltate pe o lungime de aproximativ 4 km, dinspre Borca. Acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof porțiunii estice.
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
km porțiunea montană și aproximativ 12 km pe valea Sabasei), este relativ greu abordabilă cu o mașină mică, cu excepția porțiunii finale - asfaltate pe o lungime de aproximativ 4 km, dinspre Borca. Acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof porțiunii estice.
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea cea mai coborâtă din jugul intracarpatic.. Spre vest desparte prelungirile vestice ale Munților Igniș de Culmea Codrului, iar spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
asemănătoare ca mărime și formă cu a doua înotătoare dorsală sau ceva mai mică, cu 0-3 spini și 12-37 raze moi (inclusiv pinulele). Înotătoarea caudală bifurcată, de o mărime mijlocie. Razele înotătoarei caudale sunt de obicei ferm fixate doar pe porțiunea distală al complexului scheletului caudal. Înotătoarele pectorale mici, mai scurt decât capul sunt inserate jos pe corp. Înotătoarele pelviene de obicei mici cu un spin și cinci raze moi, adesea reduse la un spin sau absente la adulții unor unor
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
diferitele tipuri de smartcarduri folosite de operatorii autostrăzilor, și "ENC" - un sistem de colectare electronică utilizat de toate autostrăzile din Croația (cu excepția autostrăzii A2) și permite șoferilor să utilizeze benzi dedicate la punctele de taxare și reducere la plata taxelor. Porțiunea din A1 de la nord de nodul Bosiljevo 2 este operată de Autocesta Rijeka — Zagreb, iar restul este operată de Hrvatske autoceste, companii care nu raportează venituri separate pe secțiunile individuale ale diferitelor autostrăzi. Venitul total raportat de Hrvatske autoceste în
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka-Zagreb și Hrvatske autoceste—operatorii porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Varșovia. Ea face parte din drumul european E30, care leagă Berlinul de Moscova. Conform planurilor actuale, A2 va fi extinsă treptat către est de la Varșovia, până la frontiera cu Belarus de la Terespol/Brest, unde se va lega de șoseaua M1. Această porțiune de autostradă ar putea fi terminată prin anul 2020, în funcție de disponibilitatea fondurilor. Primul segment de 21 km, centura orașului Mińsk Mazowiecki, s-a deschis în august 2012. Prima șosea planificată ca parte a acestei rute a fost un "Reichsautobahn" inițiat
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
puteau vedea în fotografiile din sateliți urme ale lucrărilor începute, mai ales între frontiera cu Germania și Nowy Tomyśl. Mare parte a acestor urme au dispărut astăzi, întrucât autostrada modernă s-a construit urmând în mare aceeași rută. O scurtă porțiune de drum neterminat între graniță și Rzepin a fost dusă la realizare sub forma unei șosele cu două benzi pe sens după 1945, formând practic o extensie a autostrăzii germane A 12 (deschisă ca "Reichsautobahn" în anii 1930). Cu excepția acestei
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
de drum neterminat între graniță și Rzepin a fost dusă la realizare sub forma unei șosele cu două benzi pe sens după 1945, formând practic o extensie a autostrăzii germane A 12 (deschisă ca "Reichsautobahn" în anii 1930). Cu excepția acestei porțiuni, lucrările de construcție nu au continuat în primele decenii de după război. Abia în anii 1970, Polonia comunistă a început să formuleze noi planuri de a construi autostrada A2, probabil în scopul de a o termina la timp pentru Olimpiada de la
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
în scopul de a o termina la timp pentru Olimpiada de la Moscova din 1980. Din cauza crizei economice care a lovit țara la sfârșitul anilor 1970 și continuată pâna în anii 1980, în acea perioadă s-a deschis doar o mică porțiune de între Września și Konin. Construcția unei alte porțiuni (între Łódź și Varșovia) a început, apoi a fost abandonată, lăsând o ruină interesantă, poreclită "Olimpijka", la rândul ei demolată prin 2010 când s-a reluat lucrul. Operațiuni intensive de construcție
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
Olimpiada de la Moscova din 1980. Din cauza crizei economice care a lovit țara la sfârșitul anilor 1970 și continuată pâna în anii 1980, în acea perioadă s-a deschis doar o mică porțiune de între Września și Konin. Construcția unei alte porțiuni (între Łódź și Varșovia) a început, apoi a fost abandonată, lăsând o ruină interesantă, poreclită "Olimpijka", la rândul ei demolată prin 2010 când s-a reluat lucrul. Operațiuni intensive de construcție a autostrăzii au mai început în 2001 după căderea
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
mai început în 2001 după căderea regimului comunist în Polonia în 1989. Din lungimea totală de , au fost terminați . O secțiune de circa (Nowy Tomyśl - Poznań - Września - Konin) este operațională din 2004. Acest segment este cu plată, cu excepția unei scurte porțiuni ce trece prin Poznań și care servește drept centură a orașului (între ieșirile de la Głuchowo și Kleszczewo). O altă secțiune de de la Konin la Stryków lângă Łódź a fost deschisă la 26 iulie 2006. O altă scurtă porțiune ocolitoare pentru
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
unei scurte porțiuni ce trece prin Poznań și care servește drept centură a orașului (între ieșirile de la Głuchowo și Kleszczewo). O altă secțiune de de la Konin la Stryków lângă Łódź a fost deschisă la 26 iulie 2006. O altă scurtă porțiune ocolitoare pentru Stryków, formată dintr-o extensie de 2 km a lui A2 și o bucată din A1, deschisă pe un singur sens, a fost deschisă în decembrie 2008, pentru a ameliora traficul greu din oraș generat după ce autostrada a
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
a deschis în iunie 2012 după lucrări intensive în ultimele luni. În noiembrie 2011, s-a terminat lucrul la tronsonul dintre frontiera cu Germania și Nowy Tomyśl. Drumul a fost deschis traficului la 1 decembrie. Punctele de plată de pe această porțiune nu au fost deschise până în mai 2012, astfel că utilizarea secțiunii vestice din A2 a fost gratuită până atunci. Loturile A și C ale tronsonului Łódź-Varșovia nu sunt încă terminate. Deși deschis traficului, un nod (cu șoseaua 50) nu este
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
La capătul autostrăzii, la Varșovia, ea se ramifică în două drumuri expres, S2 și S8, dar numai S8 este deschis, în timp ce S2 trebuia terminat în 2013. În mai 2013, nodul cu S3 (Jordanowo) a fost și el deschis circulației. Prima porțiune este între nodul cu A2 și nodul „Świebodzin Nord”. În iunie 2013 S3 a fost extins mai mult și deschis circulației pentru a duce de la nodul „Świebodzin Sud” până la porțiunea existentă din S3 la Sulechów. În iulie 2013, traversarea denivelată
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
cu S3 (Jordanowo) a fost și el deschis circulației. Prima porțiune este între nodul cu A2 și nodul „Świebodzin Nord”. În iunie 2013 S3 a fost extins mai mult și deschis circulației pentru a duce de la nodul „Świebodzin Sud” până la porțiunea existentă din S3 la Sulechów. În iulie 2013, traversarea denivelată a Świebodzinului între nodurile „Świebodzin Nord” și „Świebodzin Sud” a fost dată în folosință, făcând ca S3 să ducă de la autostrada A2 la Sulechów. Secțiunea de est de la Varșovia până la
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
de ceață și vânt puternic. Sistemul utilizează indicatoare rutiere electronice modificabile pentru a comunica schimbarea condițiilor de drum, posibile restricții și alte informații pentru utilizatorii autostrăzii. Autostrada A2 străbate câmpiile și dealurile din regiunea Hrvatsko Zagorje, deși cele mai nordice porțiuni traversează un relief accidentat, ceea ce a necesitat construcția mai multor viaducte și tuneluri lungi. A2 este o autostradă cu plată, pe baza clasificării vehiculelor în Croația, în sistem închis. În iulie 2011, taxele percepute pe ruta A2 între punctele de
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
din Zagreb și Maribor. Acest proiect reprezenta o îmbunătățire a drumului Zagreb-Maribor folosit încă din Evul Mediu. Planul a fost suspendat din cauza presiunilor politice care au urmat Primăverii Croate, fiind reluat în considerare abia după obținerea independenței față de Iugoslavia. Prima porțiune a actualei autostrăzi A2 a fost cea dintre Jankomir și Zaprešić din 1990. Aceasta includea mai multe poduri și viaducte peste râul Sava și mai multe drumuri și căi ferate, fiind unul din cele mai scumpe proiecte de la acea vreme
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
autostrăzi A2 a fost cea dintre Jankomir și Zaprešić din 1990. Aceasta includea mai multe poduri și viaducte peste râul Sava și mai multe drumuri și căi ferate, fiind unul din cele mai scumpe proiecte de la acea vreme. În 1991, porțiunea de 7,4 km a fost extins cu 17 km până la Zabok. Lipsa fondurilor au dus la încetinirea lucrărilor. Următoarea porțiune a fost cea de 16,2 km, până la Velika Ves, la sud de Krapina, fiind finalizată în anul 1996
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
și mai multe drumuri și căi ferate, fiind unul din cele mai scumpe proiecte de la acea vreme. În 1991, porțiunea de 7,4 km a fost extins cu 17 km până la Zabok. Lipsa fondurilor au dus la încetinirea lucrărilor. Următoarea porțiune a fost cea de 16,2 km, până la Velika Ves, la sud de Krapina, fiind finalizată în anul 1996, an în care s-a sistat proiectul. În 1997, guvernul Croației și oficialitățile din Bavaria au decis să continue restul proiectului
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
construirea podului Franjo Tuđman, fiind semnat un acord comun de investiții cu firma Walter Bau AG. În 2003, compania Autocesta Zagreb-Macelj a concesionat drepturile asupra autostrăzii. În 2004, Strabag a înlocuit compania Walter Bau AG. În 2006 a fost extinsă porțiunea dintre Jankomir și Zaprešić până la Krapina. În 2007, după 33 de luni definite de contracte, autostrada a fost finalizată cu excepția unei porțiuni scurte de drum în Krapina. Costurile autostrăzii s-au ridicat la 372 de milioane de euro. Cea mai
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
concesionat drepturile asupra autostrăzii. În 2004, Strabag a înlocuit compania Walter Bau AG. În 2006 a fost extinsă porțiunea dintre Jankomir și Zaprešić până la Krapina. În 2007, după 33 de luni definite de contracte, autostrada a fost finalizată cu excepția unei porțiuni scurte de drum în Krapina. Costurile autostrăzii s-au ridicat la 372 de milioane de euro. Cea mai mare porțiune a fost cea dintre Krapina și Macelj, de 20 km, care a costat 235 de milioane de euro. Traficul este
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
Jankomir și Zaprešić până la Krapina. În 2007, după 33 de luni definite de contracte, autostrada a fost finalizată cu excepția unei porțiuni scurte de drum în Krapina. Costurile autostrăzii s-au ridicat la 372 de milioane de euro. Cea mai mare porțiune a fost cea dintre Krapina și Macelj, de 20 km, care a costat 235 de milioane de euro. Traficul este contorizat regulat și raportat de Autocesta Zagreb-Macelj, operatorul autostrăzii, fiind publicat de Hrvatske Ceste. Cum volumul traficului se măsoară prin
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
20 km, care a costat 235 de milioane de euro. Traficul este contorizat regulat și raportat de Autocesta Zagreb-Macelj, operatorul autostrăzii, fiind publicat de Hrvatske Ceste. Cum volumul traficului se măsoară prin analiza taxelor de autostradă colectate, cea mai sudică porțiune de autostradă, Jankomir - Zaprešić, nu este inclusă în rapoarte, nefiind taxată. Totuși, cum acea secțiune face parte din centura Zagrebului, se consideră că pe ea traficul este mai mare decât pe orice altă secțiune a autostrăzii A2. În 2006, pe
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]