13,022 matches
-
ni se pun În față Deși dezvoltarea organică este seva vitală a oricărei organizații, există destule obstacole Ă interne sau externe Ă care i se ivesc În cale. Companiile care generează niveluri ridicate de dezvoltare organică au manageri care se pricep la identificarea și Înlăturarea unor astfel de bariere. Limitările externe tipice pot ține de clienți (solicitări uriașe, loialități nestatornice), de piață (tendințe tehnologice, cicluri scurte de viață ale produselor) sau de concurență (externalizare tot mai mare, prețuri impuse de firme
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
treaba cum trebuie. În loc să investească În instruirea angajaților și să le ofere informațiile de care aveau nevoie pentru a-și face treaba, a creat un cult al dependenței față de el. Culmea, considera că Împarte bine sarcinile. Din păcate, nu se pricepea deloc la luarea deciziilor. Micromanagementul, procesul de gestionare a fiecărui detaliu și a fiecărei decizii necesare conducerii unei afaceri sau unui departament, este opusul celui mai larg acceptat stil de management din ziua de azi: cel participativ. În loc să implice personalul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
căreia Îi oferisem consultanță cu câțiva ani În urmă și care luase decizia de a Împărți un procent din profitul anual cu toți angajații. Deși nu le revenea mare lucru, angajaților le plăcea să participe la acțiune. În vreme ce compania se pricepea la Împărțitul „averii”, nu se descurca la fel de bine când era vorba să Împărtășească informații legate de felul În care se adunau profiturile. Singurul lucru pe care Îl știau angajații era că, dacă rămânea ceva la sfârșitul anului, ajungea la „piscina
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
român...”, și tot el, În altă parte, punînd acum accentul pe ideea de necesitate vitală a scrisului: „dacă scriu mi-este o necesitate ca și răsuflarea, ca și repausul, ca și mîncarea. Și dacă scriu În folosul românilor, cum mă pricep, este un Învăț (s.n.) de 30 de ani [...]. Pentru ce să mă laude pentru niște cugetări ce au devenit a doilea natură?”... (cf. st. cit.). Scrisul este, dar, un Învăț și o a doua natură. Scriptorul este un om Învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chin, durere, În sînul tău, o mater, depui pe al meu filiu!” Invocarea aerului, focului divin, a vieții mistice sugerează În planul imaginarului o nostalgie de armoniile cerești, un dor de ascensiune pe care Heliade, printr-un transfer ușor de priceput, le pune la temeliile creației poetice. A scrie Înseamnă a urca spre starea adamiană a limbii, a face să vorbească lumina și a pune vorbirii, cum zice tot el, o lumină. Această lumină nu poate fi, În planul profan al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orologiu sună noaptea jumătate/ În castel În poartă oare cine bate?”), risipit repede de un dialog sever În care apare evidentă ireductibilitatea pozițiilor. Dialogul (un monolog, În fapt, fragmentat, reînnodat printr-o replică necesară demonstrației) constituie esența poemului. Aici Bolintineanu, priceput În genul declamator, dezvoltă dialetica lui celebră despre datorie și eroism. Retorică, adesea, goală, imagini ce au făcut o lungă carieră În ironie („De ești tu acela, nu-ți sînt mamă eu”), Însă ceva rămîne din această rostogolire de silabe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ne-necăm În dulceață”... Meditație, evident, banală. Un clement atît de derizoriu ca musca, introdus Într-un poem care vorbește despre destinul pieritor al omului trădează, indiscutabil, imaginația unui ironist. Viclenia lui este să spună că nu știe nimic, nu pricepe ce se Întîmplă. Pann (sau cel ce scrie În stil văcărescian poemul Grele chinuri m-a cuprins) recurge la această metaforă șireată: mințile i s-au smintit, vorbește aiurea („tot ca un uimit”) și nu știe ce zice: „nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se Întîmplă. Pann (sau cel ce scrie În stil văcărescian poemul Grele chinuri m-a cuprins) recurge la această metaforă șireată: mințile i s-au smintit, vorbește aiurea („tot ca un uimit”) și nu știe ce zice: „nu știu, nu pricep nimic”... Apare și ideea de inefabil erotic: „la un nu știu ce poftind”. Inefabilul e Însoțit de iritarea spiritului Îndrăgostit: „GÎndul, voia mi-am stricat Caut, privesc nempăcat.” Metafora comitului trece de la Conachi la Pann și, În genere, demonstrația de acolo o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apoi subtila reclamă a cărții. Urmează faza a treia: preîntîmpinarea (intimidarea) criticii și, În fine, faza a patra: aceea ce cuprinde considerații despre stil. Pann e, cu toată inima, pentru stilul luminat și firesc. Acela pe care trebuie să-l priceapă toți. Scrisul gorgonat Îi pare o erezie: „Multor, am băgat de seamă, cîntarea cînd o privesc Și o văd Îngorgonată le place de-nnebunesc, Neștiind că meșteșugul nu stă-n scrisul gorgonat, Ci În buna potrivire și În stilul luminat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comportamentul apatic, indiferent, manifestat pe un fond de timiditate și de totală neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc, neamțule!"), spre nedumerirea inocentului Bizu, care "nu ajunsese să priceapă inexplicabila putere de atragere sau de repulsie stabilită irațional între oameni". Nenorocit, incapabil să înțeleagă cum de putea fi urât fără ca el să se fi făcut vinovat de ceva, copilul se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de caracterul curativ al noii legături amoroase, menite a vindeca sufletul rănit al bărbatului, comportamentul celui abia făcut de rușine nu lasă deloc impresia că s-ar fi schimbat în vreun fel, și nici că îndrăgostitul de "icoane" ar fi priceput ceva din lecția dură administrată cu cinism de femeia mult adorată. Așa cum Diana izbutise să-l convingă ușor, recurgând la trucul melodramatic al "tezaurului de la Pietroasa", nici Silvia nu are mult de luptat, atuul ei major fiind că afișează o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie mai precaută și să se mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o distribuise deja în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie. Drept urmare, după episodul "lecturii îndrăgostite" Eminescu se simte profund tulburat, și nu din cauza farmecului irezistibil al cumnatei lui Maiorescu, ci de faptul că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică,, și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lecții și o concluzie" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). 206 Vasile Dâncu susține ideea cu datele unui sondaj realizat pe Internet în perioada 8-9 ianuarie 2015. Conform acestuia, "peste 60% dintre francezi recunosc că nu se pricep la religia musulmană" (p. 3). 207 Vasile Dâncu, art. cit., p. 3. 208 Tereza Brândușa Palade, ,,Paris, mon detour: despre abuzul de libertate și spiritul civic" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). ------------------------------------------------------------------------- NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În permanență sub semnul acestui angajament, În spiritul principialității clasei muncitoare. Iată al doilea punct, a doua cale necesară de dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i-ar la-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de gând și podoabe noi». Iar Dan Deșliu, care se pricepe, dealtfel, să chiuie și lăutărește la ospețele vremii noi, știe, cum am văzut, să fie nu numai dirijor de scenă, al poeziei sale, ci și actor și poet, trecând fără cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o astfel de situație, prezentând un sat bântuit de teroarea chiaburului Înfrățit cu Vasile - membru de partid, trădător, omul care lua «vamă pe baltă». Dar, există, pe lângă astfel de nuvele, În care ca și În exemplele amintite la Început nu pricepi de ce mai era nevoie de nuvelă când faptele se puteau expune limpede pe două rânduri, iar concluzia se putea formula sub formă de sentințe. Fiindcă textul nu aduce o idee mai mult. Într-o astfel de istorioară, Nae stă de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-ți Însușești al lecției Înțeles. Și spune-mi: ce anume te-a-mboldit Să studiezi atât de-amănunțit Articolul lui Stalin ce abia Ieri l-ai putut citi și Învăța? - Citind articolul am fost mișcată. Apoi privind spre sala plină, vastă: - Am priceput care-i puterea noastră. Când, În Apus, nemernicii În spume Vor iar să azvârle-n foc Întreaga lume Și cu-ale lor Înveninate bale Urzesc mârșave planuri criminale; În lumea noastră, unde e cuptorul Ce coace ca pe-o pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Omul care a văzut moartea”, „Încurcă lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că turma băcăuană nu pricepe nimic, se face numai că pricepe. Nu numai că inițiativa n-a fost susținută și încurajată, dar a fost atacată cu bolovani. În activitate cultural-artistică, Bacăul nu poate suporta decât înjghebări efemere”. Introdus în țară la un an și dou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că turma băcăuană nu pricepe nimic, se face numai că pricepe. Nu numai că inițiativa n-a fost susținută și încurajată, dar a fost atacată cu bolovani. În activitate cultural-artistică, Bacăul nu poate suporta decât înjghebări efemere”. Introdus în țară la un an și dou) luni de la vizionarea, la Paris, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș pune rămășag pe orice că a cunoscut îndeaproape subiectul, din proprie experiență sau că a fost, în orice caz, strașnic îndrumat de vreun încercat vînător de balene. Francezii se pricep ca nimeni alții să redea acțiunea în pictura lor. Duceți-vă să priviți toate tablourile din Europa și nu veți vedea nicăieri o asemenea colecție de scene vii și emoționante, ca aceea din triumfala galerie de la Versailles, unde privitorul își
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încercat, în zadar, să-și aducă în față ambele urechi. Ă Ei bine, bucătare, vezi tu? biftecul ăsta de balenă al tău era așa de îngrozitor, că l-am făcut să dispară din ochii mei cît am putut mai repede - pricepi, nu-i așa? Foarte bine! Pe viitor, uite ce să faci ca să nu mai strici, ținîndu-l prea mult pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și-i arăți un tăciune aprins pe care-l ții în cealaltă, apoi mi-l servești într-o farfurie, pricepi? Iar mîine, cînd o să tăiem balena, ai grijă să fii pe-aproape ca să primești vîrfurile aripioarelor ei - pune-le la saramură! Cît despre capetele cozii, marinează-le, bucătare! Și acum, poți pleca! Dar abia făcuse trei pași moș Țigău, că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar așa zicea strigoiul ăla de Fedallah și mi se pare că se cam pricepe la vrăji nautice, deși mă gîndesc uneori că vrăjile lui n-au să aducă nimic bun pentru corabia noastră. Mie nu-mi place deloc tipul, să știi, Stubb. Ai băgat vreodată de seamă că are un dinte canin sculptat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în vîrfurile cizmelor. Ă Doarme încălțat, nu-i așa? N-are nici un hamac, dar l-am văzut culcîndu-se noaptea pe cîte un colac de parîmă. Ă Da, desigur, tocmai din pricina afurisitei ăleia de cozi. Și-o vîră în gaura colacului, pricepi? Ă De ce-o fi avînd bătrînul atîta de-a face cu el? Ă Presupun că pune la cale o afacere sau un tîrg. Ă Ce fel de tîrg? Ă Păi, vezi tu, bătrînul ține morțiș să pună laba pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]