13,113 matches
-
congestie, edem și acumulări celulare mai mult sau mai putin intense, care dispar în câteva zile - inflamația imunologica sau cu substrat imun. Pătrunderea în organism a unui agent patogen care depășește pragul adaptabilității fiziologice locale determina apariția inflamației patologice, obiectul propriu-zis al morfopatologiei. Din punct de vedere etiologic inflamațiile pot fi: septice și aseptice. Inflamațiile septice sunt produse de virusuri, bacterii, miceți, paraziți, ca expresie a unei interrelații dinamice între gazda și agentul biotic, fiecare cu mecanismele lui defensive și ofensive
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale și a fibrelor elastice, favorizând astfel difuzibilitatea factorilor nocivi. Concomitent cu: aceste modificări ale așa-numitei componente structuralizate a matricei extracelulare se produc modificări profunde și în componență nestructuralizată sau în substanță fundamentală propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare, cuprinderea în procesul inflamator a unor arii tisulare din ce in ce mai întinse. Acțiunea agenților patogeni
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
armare (SMAFĂ liberat de către limfocitele Ț sensibilizate pe de altă parte, se produce transformarea macrofagelor în celule epitelioide, celule cu potențial mai mare decât al macrofagelor de a fagocita acești germeni cu patogenitate crescută. Este prima fază a inflamației granulomatoase propriu-zise, granulomul epiteloid sau granulomul proaspăt, denumit de către Charcot: folicul tuberculos (Reclus P., 1985Ă. El se formează în aproximativ 2 săptămâni și este vizibil numai histologic. Atât în pregranulom cât și în granulomul epitelioid, pe lângă apărarea celulară reprezentată prin macrofage, respectiv
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sunt strâns legate de evoluția și perspec tivele postului; viața extraprofesională, care este susceptibilă să interfereze cu postul. Variabile ale activității: elemente de bază ale postului: mașini și unelte, materii prime și materiale, moduri operatorii sau metode de muncă; activități propriu-zise de producție: operații normale, operații ocazionale sau ceea ce se apreciază ca fiind semnificativ; 3.2. Analiza postului Ce este analiza posturilor? Analiza posturilor este un tip de diagnoză (a se vedea capitolul 4) prin care se urmărește îmbunătățirea modului de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la viziunea de ansamblu a proceselor de muncă; prezentarea rezultatelor analizei într-o formă scrisă, concisă și ușor de înțeles, acestea fiind prezentate, în general, sub forma descrierii postului și a specificațiilor postului. Analiza posturilor presupune nu numai desfășurarea procesului propriu-zis de analiză, ci și prezentarea rezultatelor sale de bază, sub forma descrierii postului și specificației postului. Unii autori, ca de exemplu, Wayne F. Cascio, subliniază faptul că descrierea postului și specificația postului alcătuiesc analiza postului. Descrierea postului: constă în prezentarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
39). Vom elabora acest capitol pe două direcții corelate. Vom prezenta o parte (de bază) a problemelor locului de muncă în calitatea sa de „obiect” de interes pentru analiza (diagnoza) resurselor umane și vom trata câteva aspecte particulare privind diagnoza propriu-zisă a acestor resurse. Schema 39. Ce este diagnoza „Situația” este obiectul diagnozei, constând din evaluarea măsurilor pe care administrația publică ar trebui să le ia și ar avea capacitatea în raport cu ceea ce practic ea realizează (diagnoza „internă”), pe de o parte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
să survolăm textul sau cartea, să încercăm să ne facem o hartă mentală a textului. Începem de la cuprins, vedem cum este aranjată cartea, încercăm să identificăm capitolele importante, ne facem o părere asupra a ceea ce cuprinde cartea, iar la citirea propriu-zisă vom descoperi dacă ceea ce am anticipat se confirmă sau nu. 4. Lectura dinamică presupune implicarea în atmosfera cărții. Cartea transmite idei printr o înșiruire de cuvinte. Putem lua parte la acțiunea cărții transformând cuvintele în imagini. Putem de asemenea să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
importante diferențe naționale.*17 Răspândirea lor geografică poate varia și ea. Renașterea, de exemplu, a pătruns în Polonia, dar nu și în Rusia sau Boemia. Stilul baroc a invadat întreaga Europă răsăriteană, inclusiv; Ucraina, dar de-abia a atins Rusia propriu-zisă. Pot să existe apoi considerabile diferențe cronologice: stilul baroc a supraviețuit în civilizațiile rurale ale Europei răsăritene până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce Europa apuseană depășise iluminismul și așa mai departe, în general, importanța barierelor lingvistice a fost în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). Lucrare de informare indispensabilă, riguros alcătuită, Dicționarul... reține în corpul propriu-zis și în addenda referințe la peste două mii două sute de publicații, fie integral literare, fie conținând pagini sau rubrici literare și care, toate, au înrâurit într-un fel sau altul viața culturală românească. Articolele sunt alcătuite ca niște micromonografii, cuprinzând date
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
prin intermediul simbolismului, prin evidențierea unor armonice care apar și la Kimon Loghi și care sar în ochi în pictura decorativă a Ceciliei Cuțescu-Storck. Simbolismul constituie liantul, dar și decurge din operațiunea de stilizare a figurilor și extragerea lor din contextul propriu-zis al unei narațiuni cum este basmul, care servește de pretext. Un tablou în manieră prerafaelită realizează Artachino cu Zâna lacului, tablou singular în creația artistului, iar în ciuda trăsăturilor academizante, un tablou cu subiect mitologic precum Vârful cu dor al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea Artistică în România. Din punct de vedere istoric, termenul de decadentism se regăsește în artele plastice prin împrumut din spațiul literar pentru a marca nuanțe, contururi, un spectru de sensibilitate și nu o estetică propriu-zisă. Din acest punct de vedere ar fi improprie și nerealistă încercarea de a pune în circulație acest termen pentru artele plastice, ar însemna încercarea fără precedent de a izola o mare parte din situațiile de utilizare a lui în raport cu artele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în raport cu ansamblul. John Reed sugerează că această imagine de ansamblu constituie doar un efect de interpretare, ea nu există ca atare, ci se formează mental ca urmare a demersului hermeneutic. Prin urmare, nu avem de-a face cu un stil propriu-zis, precum Secesionismul, Art Nouveau, Modern Style, Stile Floreale, Lilien Still etc., ci cu o strategie de construcție-deconstrucție. Picturile devin "embodiments of "texts""35, pe cale de consecință, pictura se va conduce după o logică narativă, ceea ce determină nu numai o abordare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
talent"75. Teoria lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe piața ideilor și Ștefan Popescu îl utilizează la rândul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numeroase studii de adolescenți. Apcar Baltazar (1880-1909) se adresează lumii basmului, însă valorifică bagajul mitologic autohton în dublul sens al abstractizării și narativizării lui. În proiectul de vitraliu intitulat Legenda lui Făt-Frumos, artistul realizează patru medalioane încadrate de rama tabloului propriu-zis care constituie și un traseu narativ-cronologic în pictură. Organizat naratologic, tabloul se citește asemeni unei cărți sau mai precis a unui In folio de la stânga la dreapta și de sus în jos. Aceste medalioane brizează spațiul tabloului ca niște lunete
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui public larg. Pamphil Polonic ornamentează un exemplar al ediței a IV-a Poesiilor lui Eminescu (1889), cu aproape șaptezeci de "tablouri" de factură postromantic-simbolistă, din care, din păcate, nu a rămas decât pelicula cu negativele alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comisii îndreptându-se spre reprezentări "clasice", reglementate de convențiile artei academice monumentale. În câteva din aceste crochiuri, corpul himerei este înlocuit de un soclu, capul ei se înalță pe un gât foarte mlădios, lung, precum corpul unui șarpe, ca și cum corpul propriu-zis ar dispărea din sfera de interes a sculptorului, regăsindu-se poate sublimat în extensia neverosimilă a gâtului. Asemeni unui boboc de floare pe un lujer, capul se înalță direct din soclul paralelipipedic. E foarte posibil ca Paciurea să se fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei și aproape de aceeași manieră, ea merită numele de arc de cerc"359. În secolul XIX, aceste simptome apar mai degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate unei coregrafii care indică trăsături isterice, dar nu o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii din primul tablou. Dacă în pictura din 1901, Judith afișa expresia unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pantomimic al Ceciliei Cuțescu-Storck se dezvoltă pe baza acestei coregrafii a indeterminatului și a inefabilului cu o componentă simbolistă și reprezintă o trăsătură dominantă a picturii ei, care se relevă nu numai în cazul panourilor decorative, ci și al picturii propriu-zise. În același timp, această coregrafie simbolistă care o apropie de pictura lui Ferdinand Hodler sau a prerafaeliților, este în măsură să genereze și un efect decorativ în spațiul unei armonii a suprafeței, mergând spre o ușoară stilizare a gesticulației. Într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căruia președintele Academiei, Anton von Werner, în deplin acord cu membrii Asociației Artiștilor, decid închiderea ei. Ruptura se produce, și ia ființă un grup de artiști independenți, condus de pictorul impresionist Max Liebermann și pictorul peisagist simbolist, Walter Leistikow. Secesiunea propriu-zisă are loc peste câțiva ani, în 1898, însă respingerea lui Munch constituie punctul critic al ei. Trei direcții sunt numaidecât vizibile: simbolismul, impresionismul și ceea ce va purta numele de Jugendstil, o variantă a Art Nouveau-ului. Printre artiști se află Franz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I. Stăncescu și G.D. Mirea, Salon care va dura până în 1916, sub conducerea inamovibilului Stăncescu, îi determină pe membrii societății "Cercul Artistic" să organizeze o nouă expoziție, în noiembrie 1894. Tot sub semnul secesiunii, Constantin Prodan o consideră chiar secesiune propriu-zisă, stă organizarea Salonului artiștilor independenți după modelul Salonului Independenților de la Paris. Petre Oprea ne atrage atenția asupra unei diferențe care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și stingerea curentului simbolist și a ultimelor reflexe ale secesionismului în preajma războiului. Concomitent succesului de piață, semn că ceea ce constituia odinioară "avangarda" fusese asimilată, canonizată și devenise chiar "modă", bat la ușă noi forme de expresivitate artistică, expresionismul și avangardismul propriu-zis, a căror ecloziune are loc acum, în anii războiului. Prin intermediul "Tinerimii artistice", publicul românesc este deja pregătit pentru receptarea lor. IX.3. Revista "Ileana" Din revista Ileana, proiectată să apară nu mai puțin de 10 numere pe an, așa cum era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa și Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci o posibilitate de expiere a păcatului, prin propria suferință. Personajul care duce lira se face ecou al acestei suferințe, pe chipul femeii se poate descifra tristețea. Celelalte personaje alcătuiesc un grup al curioșilor, un zid uman care dublează zidurile propriu-zise ale cetății și care închide perspectiva pentru o mai bună focalizare a prim planului, dar și orice posibilitate de retragere a Salomeei din fața ororii pe care o reprezintă capul supliciatului. Un alt tablou intitulat Salomeea (ulei pe carton) reia datele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]