13,614 matches
-
rusă și "tratamentul rezervat armatelor amice"197. După semnarea convenției româno-ruse, guvernul român a luat măsuri pentru a evita un atac otoman de la sud de Dunăre, România aflându-se de facto în stare de război cu Imperiul Otoman 198. Înainte de ratificarea convenției de către parlamentul român, la 11/23 aprilie 1877 trupele ruse au început trecerea Prutului fără a notifica acest fapt guvernului de la București. Această acțiune avertiza autoritățile române asupra modului în care Rusia era dispusă să-și asume obligațiile luate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1877 trupele ruse au început trecerea Prutului fără a notifica acest fapt guvernului de la București. Această acțiune avertiza autoritățile române asupra modului în care Rusia era dispusă să-și asume obligațiile luate prin convenția din 4/16 aprilie 199. Odată cu ratificarea convenției româno-ruse de către parlamentul României, la 16-17 aprilie 1877, domnitorul Carol I preia comanda supremă a armatei române, care, la 6 aprilie 1877, când a fost decretată mobilizarea, dispunea de un corp operativ de 58 700 de soldați și de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
schimba cu partea Basarabiei, detașată la 1856, și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari Stanbul. Chestiunea împărțirii apelor și a pescăriilor va fi reglementată de o comisie ruso-română într-un interval de un an de la ratificarea tratatului de pace"269. Guvernul român nu a acceptat prevederile tratatului de pace de la San Stefano, oficialii români protestând pe lângă guvernul imperial rus și pe lângă Marile Puteri ale Europei 270. Cu toate acestea, într-o scrisoare din februarie 1878, prințul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
337. În încheiere, același articol al tratatului de la San Stefano face referire la delimitarea frontierei ruso-române pe Dunăre. Astfel, "chestiunea împărțirii apelor și a pescuitului va trebui să fie regulată de o comisiune ruso-română în termen de un an de la ratificarea tratatului de pace"338. Toate acestea erau în măsură să neliniștească autoritățile statului român care au fost înștiințate, la doar câteva zile de la încheierea tratatului de la San Stefano, de către ministrul român la Sankt Petersburg, de apariția în ziarul Journal de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În scopul adoptării protocolului în parlamentul României, între primul ministru Titu Maiorescu și Ion I. C. Brătianu, președintele PNL, aflat în opoziție, s-a semnat un acord conform căruia PNL urma să voteze în favoarea guvernului. Printre cei care au votat împotriva ratificării protocolului de la Petersburg s-a aflat și Nicolae Iorga, în calitatea sa de deputat. Savantul era împotriva anexării de către România a orașului Silistra apreciind că, prin aceasta, România își făcea un dușman ireductibil peste Dunăre 3215. Guvernul român a luat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Ministerul Afacerilor Externe, a elaborat/participat la elaborarea unui număr mare de acte normative (legi, decrete ș.a.); a elaborat proiectele de lege privind regimul juridic al străinilor în România și organizarea Ministerului Afacerilor Externe (1990), legea privind încheierea și ratificarea tratatelor devenită Legea nr. 4/1991, Statutul Corpului Diplomatic și Consular (H.G. nr. 1070/1990), recunoașterea vechimii în muncă a soțiilor care și-au urmat soții în misiuni, Decretul privind zona economică exclusivă a României în Marea Neagră, regulamentele de organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
M., participând ca delegat guvernamental la sesiunile anuale ale acestei organizații, care au loc în luna iunie la Geneva și la o serie de alte reuniuni internaționale pe probleme de muncă. A pregătit și supus spre aprobarea forurilor competente române ratificarea unor Convenții ale O.I.M. Aceeași activitate a desfășurat și pe linia Consfătuirilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) ale miniștrilor muncii din unele țări socialiste. Din 27 iunie 1998, este autorizat (Nr. 108/1998) de Ministerul Justiției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
româno-austro-ungar și invers. În tratatul de aderare a Germaniei au fost Înscrise toate articolele și preambulul tratatului româno-austro-ungar. Tratatul de alianță româno-austro-ungar a fost ratificat la 6 noiembrie 1883 de regele Carol I și de Împăratul Franz Iosif. Instrumentele de ratificare au fost schimbate și depuse la Viena la 15 noiembrie 1883, prilej cu care s-a Încheiat un proces verbal Între Kalnoky și Carp. Aderarea Germaniei la Tratatul de Alianța dintre România și Austro-Ungaria a fost ratificată de către Împăratul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care s-a Încheiat un proces verbal Între Kalnoky și Carp. Aderarea Germaniei la Tratatul de Alianța dintre România și Austro-Ungaria a fost ratificată de către Împăratul Wilhelm I, Împăratul Franz Iosif și regele Carol I, iar schimbul instrumentelor de ratificare s-a făcut la Viena la 19 noiembrie 1883 și s-a consemnat Într-un proces verbal semnat de Petre P. Carp, contele Bechem și contele Szogyeny, adjunctul lui Kalnoky. Tratatul din 1883 a fost Încheiat pe o perioada de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a rezolvat pe 17 iunie 2003, când s-a semnat Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră; acesta a intrat în vigoare la 27 mai 2004, când s-au schimbat instrumentele de ratificare, la Mamaia. Așadar, o parte a diferendului româno-ucrainean a fost rezolvată. Grea și nerezolvată este a doua parte. Este vorba de delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive ale celor două țări la Marea Neagră. Mai simplu spus, este vorba
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
poate presta munca În prezent nu va putea atrage discriminarea lucrătorilor care Își desfășoară activitatea În temeiul unui contract de muncă atipic În raport cu cei care lucrează În temeiul unui contract de muncă tipic. La nivel internațional, România a asimilat, prin ratificare, standarde adoptate În cadrul Organizației Națiunilor Unite, Organizației Internaționale a Muncii sau al Consiliului Europei. Acestea au fost avute În vedere, alături de standardele comunitare, În adoptarea legislației În ultimii ani. 4.5. Egalitatea dintre angajatori și salariați Actele discriminatorii pot să
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la activitățile instituțiilor Uniunii Europene; 35. asigură relația cu Organizația Internațională a Muncii, Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu alte organizații internaționale, potrivit domeniului său de competență; 36. negociază și urmărește Încheierea și ratificarea instrumentelor juridice bilaterale, pentru domeniul său de activitate; 37. derulează relații bilaterale cu ministerele și instituțiile cu atribuții În domeniul muncii, familiei și protecției sociale din alte state; 38. reprezintă România, În condițiile legii, la organismele internaționale și la instituțiile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a avut drept scop prezentarea și dezbaterea „Strategiei”, ministrul român al afacerilor externe de la acea vreme a reafirmat poziția României în această problemă. Pe parcursul anului 1994, în domeniul integrării României în structurile europene s-a acționat cu prioritate pentru urgentarea ratificării Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană, astfel că, începând cu 1 ianuarie 1995, acesta să intre în vigoare în totalitatea sa. Acordul de Asociere a fost ratificat de către unsprezece state membre. Totodată au fost ratificate și au intrat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sporită la stabilitatea politică și economică a acestei părți a continentului european. La 25 martie 1993, Parlamentul României a ratificat Acordul european de asociere și Acordul interimar (acesta din urmă reglementând aspectele comerciale din relațiile reciproce până la încheierea procesului de ratificare, respectiv, intrarea în vigoare a prevederilor Acordului de asociere). La sfârșitul aceleiași luni (martie), Parlamentul European a aprobat Acordul interimar, acesta intrând în vigoare la data de 1 mai 1993. Acordul european de asociere a fost vizat favorabil de către diversele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Uniunii Europene, acceptat de cei 12 șefi de stat și de guvern la Maastricht în decembrie 1991 și semnat la 7 februarie 1992. Acest tratat, care va influența capacitățile Comunității de prevenire a conflictelor, urma să intre în vigoare după ratificarea sa de către toate statele membre. Era imposibil de prevăzut care va fi impactul real pe care acesta îl urma să îl producă, date fiind diferitele interpretări care i se atribuiau. Cum C.E. nu a fost creată cu nici o responsabilitate expresă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
III.13.2.3. Acordurile Europene (de asociere) Acestea sunt acorduri de generația a doua bazate pe articolul 238 al Tratatului C.E.E., acorduri mixte încheiate de către Comunitate și statele membre cu țările Europei Centrale și de Est. Încetineala procesului de ratificare a antrenat folosirea de acorduri interimare. Primele țări asociate în baza acestor acorduri interimare au fost: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia în 1991, apoi Bulgaria și România în 1992. Începând cu 1 februarie 1995, Europa celor de acum 15 state membre (de la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
A.T.T. și lărgirea Uniunii Europene la 15 membri. Zona de liber schimb România - U.E. Intrarea în vigoare a tratatului de asociere a României la Uniune a venit la doi ani de la semnarea lui, timp necesar a trece toate formalitățile ratificării lui de către țările comunitare - și reprezintă încă un pas pe calea integrării europene. Oricum, însă, prevederile sale comerciale au început să fie aplicate încă de la intrarea în vigoare a acordului interimar, acord care urmărea exact aplicarea acelor măsuri ale asocierii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
încă un pas pe calea integrării europene. Oricum, însă, prevederile sale comerciale au început să fie aplicate încă de la intrarea în vigoare a acordului interimar, acord care urmărea exact aplicarea acelor măsuri ale asocierii României la Uniunea Europeană care nu necesitau ratificarea de către toate parlamentele țărilor membre ale Uniunii. Obiectivul fundamental în ceea ce privește latura comercială a Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană îl reprezenta crearea unei zone de liber schimb România - U.E. pentru produsele industriale până în anul 2002, ceea ce implică o eliminare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
decembrie 1989 asupra brevetului comunitar. Aceste ultime două categorii conțin o clauză atributivă de competența Curții de Justiție. La aceste acorduri se adaugă „deciziile reprezentanților statelor reuniți în sânul Consiliului”. Acestea sunt acte cvasiconvenționale, ele sunt eventual supuse procedurii de ratificare în fiecare stat membru și scapă controlului Curții de Justiție (cu excepția cazului în care se include o clauză care prevede un arbitraj). Convențiile internaționale sunt acorduri încheiate de către Comunități cu țări terțe sau cu organizații internaționale pe baza competențelor lor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
faptul că Austria se va conduce tot timpul de o neutralitate de genul celei de care se conduce Elveția. 2. Guvernul Federal Austriac, în conformitate cu prevederile Constituției Federale, va prezenta Parlamentului Austriei Declarația pentru stabilirea unei hotărâri asupra ei imediat după ratificarea Tratatului de Stat Austriac”. Cele patru mari puteri au conchis, printr-o declarație comună, să respecte neutralitatea permanentă a Austriei. Această neutralitate se deosebește de cea a Elveției (care e o declarație unilaterală) prin faptul că Austria nu poate renunța
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
centrul de acțiune al acestui demers. De ce astfel? Pe de o parte, pentru că peisajul valoric exterior va fi permanent dilematic și conflictual. Câmpul cultural al fiecărei epoci este el Însuși contradictoriu, conținând și bune și rele, și lucruri probate, și ratificări definitive. Pe de altă parte, cultura nu este reglată sau normată explicit de exigențe educative. Scopul ei prioritar scapă de multe ori constrângerilor pedagogice. Arta care se creează la un moment dat nu are numaidecât un caracter didactic sau moralizator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
un moment dat, nu identifică operativ o serie de ghidaje În gândire sau acțiune personală. Nu este aprobată, nu i se acordă atenție, nu este aplaudată și nu i se recunoaște succesul. Trăim Într-o epocă a gratificărilor, recompenselor și ratificărilor. Aproape nimic nu mai este real (la nivelurile comportamentelor, aptitudinilor și atitudinilor), dacă nu vine cineva din exterior care să ne recunoască o serie de calități. „Uite, asta e bine, iar asta nu e bine.” „Asta ți se permite, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nașilor funcționează ca un for corector, ca o sursă de Îndreptare ce luminează direcții și căi. Comparativ cu alte forme ale cuplajului formativ (profesor-elev, maestru-discipol), instituția nașilor mai are o calitate: este aureolată de harul divin și de normativitatea dumnezeiască. Ratificarea unei astfel de legături se face sub oblăduirea lui Dumnezeu. Chiar dacă se edifică pe o bază concretă, imanentă (intercunoașterea și apropierea sufletească dintre fini și nași), aceasta legătură Își sporește valoarea prin faptul că are permanent originea Într-un orizont
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
notare prin cifre. Suntem de părere că tipurile de conduită edificate de educația religioasă nu pot fi cuantificate așa cum sunt competențele de calcul la matematică sau de respectare a regulilor unei vorbiri corecte la gramatică. Evaluarea prin aprecieri verbale, Încurajări, ratificări și Îndemnuri, prin punerea În situație, somații și calificative pare mult mai „umană” și mai apropiată de „spiritul” acestei discipline. De altfel, la nivel european, sistemul dual de evaluare (prin simboluri cifrice și prin calificative, eventual prin descripții) pare să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
un proiect, În fața unei realități neîmplinite. Apariția sau invocarea unei valori presupune o anumită marjă de absență sau o carență existențială. Într-o lume În care totul ar fi perfect, nu s-ar mai pune problema aspirației către valori. În privința ratificării valorilor, lucrurile sunt mai complicate. În ce circumstanțe valorile se „adeveresc”? Ele se supun exercițiului validării pe pământ, În lume, În imanent, În circumstanțele unui „consum” omenesc. Rezultă de aici o Întreagă discuție, gâlceavă, conflict În ceea ce privește Înțelegerea și „Întrebuințarea” valorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]