19,447 matches
-
vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
așadar, să explicitez, urmând câțiva pași, ce anume înțelege Toma din Aquino prin proces de cu noastere. Abordarea din cadrul acestui capitol va fi una dublă, anatomica și fiziologica. În subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin proces de cu noastere. Abordarea din cadrul acestui capitol va fi una dublă, anatomica și fiziologica. În subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modurilor în care a fost citită teoria tomista a cunoașterii umane în contemporaneitate, imagine pe care o voi folosi ca punct de sprijin pentru interpretarea pe care o propun în această lucrare. 1. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe? Așa cum am spus și în primul capitol, omul este, pentru Toma din Aquino, o substanță compusă, alca tuita din materie (trup) și forma (suflet). Urmându-l și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
urmeaza mă voi concentra asupra actelor senzoriale și perceptive, mai precis asupra puterii cognitive aferente părții senzitive a sufletului (1.A din tabel). În acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși înglobează tradiția aristo telica și arabă de până la el, metoda după care dis tinge între simțurile externe este una proprie lui. Voi arăta cum anume diferă unele de altele cele cinci simțuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși înglobează tradiția aristo telica și arabă de până la el, metoda după care dis tinge între simțurile externe este una proprie lui. Voi arăta cum anume diferă unele de altele cele cinci simțuri externe luând că fir conducător următoarea întrebare: de ce anume iden tifica Toma din Aquino cinci, si nu mai multe sau mai putine simțuri externe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși înglobează tradiția aristo telica și arabă de până la el, metoda după care dis tinge între simțurile externe este una proprie lui. Voi arăta cum anume diferă unele de altele cele cinci simțuri externe luând că fir conducător următoarea întrebare: de ce anume iden tifica Toma din Aquino cinci, si nu mai multe sau mai putine simțuri externe? În întrebarea 78, articolul 3, din prima parte a lucrării Summa theologiae sunt enumerate și ana
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
între simțurile externe este una proprie lui. Voi arăta cum anume diferă unele de altele cele cinci simțuri externe luând că fir conducător următoarea întrebare: de ce anume iden tifica Toma din Aquino cinci, si nu mai multe sau mai putine simțuri externe? În întrebarea 78, articolul 3, din prima parte a lucrării Summa theologiae sunt enumerate și ana lizate trei moduri posibile de a distinge cele cinci simțuri externe: (ÎI.1 .1.) Respondeo dicendum quod rationem distinctionis et numeri sensuum exteriorum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iden tifica Toma din Aquino cinci, si nu mai multe sau mai putine simțuri externe? În întrebarea 78, articolul 3, din prima parte a lucrării Summa theologiae sunt enumerate și ana lizate trei moduri posibile de a distinge cele cinci simțuri externe: (ÎI.1 .1.) Respondeo dicendum quod rationem distinctionis et numeri sensuum exteriorum quidam accipere voluerunt ex parte organorum, în quibus aliquod elementorum domi natur, vel aqua, vel aer, vel aliquid huiusmodi. Quidam autem ex parte medii, quod est vel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înde est quod alii tres sensus non fiunt per medium coniunc tum, ne aliqua naturalis transmutatio pertingat ad organum, ut accidit în his duobus sensibus (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). Răspund că unii atribuie rațiunea distincției numărului simțurilor externe organelor [de simt] în care unul dintre elemente este dominant, fie apă, fie aerul, fie alt [element] de același fel. Alții însă [atribuie rațiunea distinc tiei numărului simțurilor externe] mediului care este fie unit, fie extern [organelor de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
78, a. 3, co.). Răspund că unii atribuie rațiunea distincției numărului simțurilor externe organelor [de simt] în care unul dintre elemente este dominant, fie apă, fie aerul, fie alt [element] de același fel. Alții însă [atribuie rațiunea distinc tiei numărului simțurilor externe] mediului care este fie unit, fie extern [organelor de simt], si care este fie aerul, fie apă, fie alt [element] de același fel. Alții [atribuie rațiunea distincției numărului simțurilor externe] naturilor diferitelor calități sensibile, în măsura în care această calitate aparține unui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de același fel. Alții însă [atribuie rațiunea distinc tiei numărului simțurilor externe] mediului care este fie unit, fie extern [organelor de simt], si care este fie aerul, fie apă, fie alt [element] de același fel. Alții [atribuie rațiunea distincției numărului simțurilor externe] naturilor diferitelor calități sensibile, în măsura în care această calitate aparține unui corp simplu sau rezultă din tr-o combinație. Dar nici una dintre aceste [explicații] nu este potrivită. Puterile nu sunt pentru organe, ci organele sunt pentru puteri, de unde rezultă că puterile nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru organe, ci organele sunt pentru puteri, de unde rezultă că puterile nu sunt diferite pentru că există diferite organe, ci pentru că natura a creat o diversitate de organe pe masura diverselor puteri. În același mod [natură] a atribuit diferite medii diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natura a creat o diversitate de organe pe masura diverselor puteri. În același mod [natură] a atribuit diferite medii diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atribuit diferite medii diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care declanșează] schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care declanșează] schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord cu diferențele căruia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care declanșează] schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord cu diferențele căruia se disting puterile senzitive. Există două schimbări, una naturală și alta spirituală. [Schimbarea] este naturală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schim bat în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensului este necesară o schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbare imateriala, precum în [cazul] văzului. Iar în altele găsim, odată cu schimbarea spirituală, și una naturală, fie doar în obiect, fie, la fel, în organul [de simt]. În obiect are loc o schimbare naturală, potrivit locului, [cum ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de simt]. În obiect are loc o schimbare naturală, potrivit locului, [cum ar fi în cazul] sunetului, care este obiectul auzului și care este cauzat prin lovirea și mișcarea aerului. În acord cu schimbarea, în [cazul] mirosului, care este obiectul simțului olfactiv, este necesar ca un corp să fie afectat într-un fel de căldură pentru a exhala un miros. În organ schimbarea naturală se găsește în simțul tactil și în cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și mișcarea aerului. În acord cu schimbarea, în [cazul] mirosului, care este obiectul simțului olfactiv, este necesar ca un corp să fie afectat într-un fel de căldură pentru a exhala un miros. În organ schimbarea naturală se găsește în simțul tactil și în cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel auditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gustate. În organul olfactiv sau cel auditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Văzul, care nu este schimbat natural nici în organ, nici în obiect, este cel mai spiritual și perfect simt dintre toate simțurile și cel mai universal. După acesta urmează auzul și apoi mirosul, care au schimbări naturale în obiect. Iar mișcarea locală este mai perfectă și în mod natural înaintea oricărei mișcări de schimbare, cum se arătă în Fizica VIII. Simțul tactil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
toate simțurile și cel mai universal. După acesta urmează auzul și apoi mirosul, care au schimbări naturale în obiect. Iar mișcarea locală este mai perfectă și în mod natural înaintea oricărei mișcări de schimbare, cum se arătă în Fizica VIII. Simțul tactil și gustul sunt cele mai materiale [simțuri], despre a caror distincție vom discuta mai tarziu. Și, astfel, celelalte trei simțuri nu se exercită printr-un mediu unit cu ele și nici [nu e vorba de] o schimbare naturală care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
urmează auzul și apoi mirosul, care au schimbări naturale în obiect. Iar mișcarea locală este mai perfectă și în mod natural înaintea oricărei mișcări de schimbare, cum se arătă în Fizica VIII. Simțul tactil și gustul sunt cele mai materiale [simțuri], despre a caror distincție vom discuta mai tarziu. Și, astfel, celelalte trei simțuri nu se exercită printr-un mediu unit cu ele și nici [nu e vorba de] o schimbare naturală care afectează organul [de simt], cum se întâmplă cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
locală este mai perfectă și în mod natural înaintea oricărei mișcări de schimbare, cum se arătă în Fizica VIII. Simțul tactil și gustul sunt cele mai materiale [simțuri], despre a caror distincție vom discuta mai tarziu. Și, astfel, celelalte trei simțuri nu se exercită printr-un mediu unit cu ele și nici [nu e vorba de] o schimbare naturală care afectează organul [de simt], cum se întâmplă cu aceste două simțuri [anume pipăitul și gustul]. După cum se poate observa, modalitățile de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caror distincție vom discuta mai tarziu. Și, astfel, celelalte trei simțuri nu se exercită printr-un mediu unit cu ele și nici [nu e vorba de] o schimbare naturală care afectează organul [de simt], cum se întâmplă cu aceste două simțuri [anume pipăitul și gustul]. După cum se poate observa, modalitățile de a distinge între simțurile externe sunt trei, în funcție de: (a) organele existente în subiect și de elementul predominant al acestora (apă, aer etc.); (b) mediul intermediar al fiecărei puteri senzitive în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]