14,769 matches
-
deci furată întunecaților, cum vă este felul, năravul și apucătura vicleană. Mitra cerescul nu încetează să vegheze la buna rînduială a credincioșilor săi. Pentru pămînteni, viața este o continuă încercare unde trebuie să aleagă între bine și rău, dar curățenia sufletească îi ajută pe cei vrednici să iasă din acest impas. În imperiul roman, Mitra devine atît un zeu al soldaților cît și un protector al statului fiind un învingător al dușmanilor externi cît și a instinctelor perverse. În unele ritualuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
perioada interbelică. „Depune la picioarele zeiței Hygeia, tributul său de aparate și procedee industriale [stilul modern]... și belșug de aer, lumină și apă, voind să asigure Înlesnirea dotărilor de confort și igienă parcă bună stare fizică și deci bună dispoziție sufletească a omenirei din toate clasele sociale.― (Traianescu 1931: 17) 4. Exigențe legate de moduri de viață specifice printre membrii unui grup domestic. Condiții (conform Planului Director de Sistematizare din 1935): să fie igienice și confortabile; să corespundă felului de viață
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
-se similitudini cu romanele lui Camil Petrescu: "Căci este un timbru pasional, în ultima carte literară a dlui Mircea Eliade, care, dincolo de ceea ce se numește invențiune, învăluiește pe cititor și îl pătrunde cu puterea lui de fapt autentic, de experiență sufletească probabilă, înlesnind lectura până la a o face captivantă, ca în romanele d-lui Camil Petrescu." Valoarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ne pare ușor supralicitată - fenomen firesc în epocă, dat fiind prestigiul scriitorului: Pentru stabilitatea ei necăutată de nuanță educativă, pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
supralicitată - fenomen firesc în epocă, dat fiind prestigiul scriitorului: Pentru stabilitatea ei necăutată de nuanță educativă, pentru cultul familiei și sentimentele sociale din care această literatură a răsărit, azi - când proza noastră s-a deschis (...Ă celor mai felurite zdruncinări sufletești - îi șade bine numele de literatură venerabilă." Lector avizat al prozei interbelice, cum s-a putut vedea din considerațiile critice și citatele substanțiale de mai sus, Vladimir Streinu și-a pus în valoare vastul registru interpretativ, oprindu-se nu doar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de al doilea raft (Bolliac, Stamati, Depărățeanu, Sihleanu, Baronzi ș.a.Ă, fixând un convingător tablou de epocă. În același timp, capitolul monografic dedicat "Literatorului" și "portretul de vastă complexitate sufletească al lui Alexandru Macedonski" - observă Perpessicius - constituie pagini de referință în istoria noastră literară. Pompiliu Constantinescu a presimțit printre primii talentul critic al lui Vladimir Streinu, cunoscut în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut îndeosebi ca poet. Este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate ignora. În ", Pompiliu Constantinescu publica în "Vitrina literară" (an I, nr. ", " noiembrie ", p. "Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în "Vitrina literară" (nr. " din " octombrie "Ă un articol în care invita critica și criticii: "a se evada din psihologic, deci contingent, în estetic, căci a contura un profil moral
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ideii de veșnicie în folclorul nostru și ar fi necritic să se ignore; e vorba de încadrarea individului în societate și în neam, care îi apar drept forme ale eternității; e vorba de înrudirea lui cu valorile eterne, de mișcarea sufletească lentă și ordonată după ritmul anotimpurilor, după ciclul rodniciei. Aceasta e cauza care face ca viața morală să i se miște gradual ca marile roți dințate, care adoptă parcă rotația înaltă, ca și imperceptibilă, a zodiilor, în timp ce alături de ele, rotițele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și se comportă ca atare. Viziunea sa despre spațiu nu depășește orizontul vizibil și așează casa natală În centrul lumii. Din acest centru protejat și protector lumea este vizibilă aproape În Întregime. Casa, mai mult decât peisajul, este o stare sufletească. Chiar dacă este reprodusă În aspectul ei exterior, ea spune o intimitate și devine materializarea unei stări, concentrând În sine un suflet (Piaget 2005: 75). Psihologii, În special Françoise Minkowska și cercetătorii influențați de ea, au studiat desene reprezentând case făcute
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
mișcările duhului ; e radiația lui. în concepția lui Methodios, trupul feciorelnic ține deja de o corporalitate spirituală, lasă deja să transpară principiul spiritual al trupului. în secolul al XIII-lea, Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tocmai de aceea, cu toate greșelile cari s-au făcut necontenit pe contul Basarabiei, unirea ei va rămâne definitivă Păcat că din cauza întinderii politicianismului sterp în Basarabia, aceasta a încetat a mai avea o presă sănătoasă, susținută cu oborul lor sufletesc de către mulțimea scriitorilor, și peste tot, o viață națională străbătută de toate acele idei superioare, cari asigură progresul unui popor. Să nădăjduiască că amintirea vremurilor de la 1917-1918 va trezi iarăși la viață forțele adormite și le va pune la lucru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
său "întrece realitatea". Grupul de tineri în numele căruia își luase curajul civic și intelectual de a vorbi nu avea, în acel moment, o legitimare axiologică. Din perspectiva unei virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura omului de știință, raportul dintre știință și cultură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau revista Gândirea și Manifestul "Crinului Alb", un text cu un titlu "simbolic și aristocratic", publicat în chiar acel număr al Gândirii. Pe Sorin Pavel și Petre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
analiză strînsă a acestor două confuzii în istoria spiritului uman. Critică antichitatea, în primul rînd pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust, Gide, iar postulatele unor astfel poziții spirituale greșite vor fi demontate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă piatra de încercare a unității noastre sufletești și, totodată, mediul care să faciliteze întruparea acestei unități în creații culturale reprezentative. Pe fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o nedumerire rațiunea pentru care Mircea Vulcănescu a optat, la un moment dat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cuvânt împreună despre rostirea românească, ed. cit., p. 189. 74 Ibidem, p. 190. 75 v. Constantin Noica, Echilibrul spiritual. Studii și eseuri, ed. cit., eseul "De la izolare la singurătate", pp. 168-171; înrudite cu o atare temă sînt și textele: "Foloasele sufletești ale vacanței" și "Un biet om izolat", pp. 160-167, scrise în aceeași vreme. 76 Ibidem, p. 119 (v. integral eseul " Încotro merge spiritul contemporan", conferință rostită la Radio București, 2 decembrie 1937, pp. 115-119). 77 Ibid. (v. eseul "Naționalism și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nebun, iar nu În toate zilele, cum s-ar zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ar fi psihozele delirante și episoadele maniacodepresive. Dar trecem cu vederea un fenomen mult mai semnificativ decât aceste schimbări survenite În interiorul psihiatriei. Acest fenomen, de o importanță covârșitoare prin impactul pe care l-a produs În știința care studiază morbul sufletesc, este apariția unui personaj nou care, deși nu a atins dimensiunile unei boli psihice, a schimbat totuși efectiv infrastructura antropologică a psihiatriei: „Omul nou”, acest personaj care s-a insinuat În psihologia contemporană, Întinând-o În ultimele cincișase decenii atât
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-a instalat brutal, ca un șoc, la 23 august 1944, actul istoriei fiind perceput În mod diametral opus (trădare?, eliberare?) și a durat suficient
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Însă frica este endogenă, vine dintr-un izvor propriu, poate dintr-o leziune degenerativă. Frica brută de care au suferit românii (nu o frică nevrotizantă și nici una grefată pe un substrat nevrotic) este sentimentul car a contribuit la proasta alcătuire sufletească a omului de tip nou, cu care frica s-a Înscris ca un stigmat organic, aproape ca pe un element corporal. Dezorganizarea arhetipului inconștient a constituit probabil fenomenul cel mai semnificativ, deși cel mai puțin limpede. Fractura psihologică În zonele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să ne putem apropia de visele, fantasmele, intimitățile sufletești ale omului care a devenit subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost abia perceput, deși
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
steagul lui. La rândul său, Octavian Tăslăuanu nota: „Prin ea s-a pus numai o piatră de temelie României de mâine. Dar, un neam care a dat dovadă că e În stare să trăiască clipe de Înălțare și de Întinerire sufletească cum a fost cea a primei Uniri, are dreptul să nădăjduiască Într-un viitor mare, care-i va cere Întreaga lui putere de viață. Astfel, generația tânără de la noi, ca și aceea de acum 50 de ani, luptă din răsputeri
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
regăsim În fine satisfăcuți de a fi văzut idealul național de Întregirea neamului, realizat. Dar o luptă grea abia isprăvită, o nouă luptă Începe. Am realizat unitatea geografică și politică a neamului, trebuie să muncim fără preget să realizăm unitatea sufletească, spunea studenților săi influentul dascăl C. Dimitrescu-Iași. Acum, când elementele Împrăștiate sub diferite stăpâniri se găsesc la un loc, se deschide Înaintea noastră problema vieții acestui popor și a rolului ce e menit să joace În mijlocul popoarelor din Sud-Estul Europei
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
care lipsea acum În armonia generală și pe care nu o poate aduce nimeni decât el, fiindcă este nota sa specifică” același „suflet național” evolua „În direcția unui ideal cultural cerut de rostul și menirea noastră În mijlocul evoluției istorice și sufletești a lumii actuale”. La rândul său, Încă din proiectul organizării universității clujene, V. Pârvan fixa culturii române ca ideal, În etapa ce se deschide, „Înflorirea unei culturi de caracter nu numai național-etnografic, ci și internațional civilizator”. Încă pe când se afla
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
cultură n-are istorie, fiindcă n-are un criteriu care să stabilească valoarea evenimentelor petrecute. Prin cultură o societate dobândește rostul său istoric și prin aceasta se diferențiază de alte societăți”. În acest sens, cultura, cultura autentică presupune unitatea dispozițiilor sufletești ale unui popor, individualitate și originalitate. Și, ca atare, cultura stabilește Între membrii unei societăți legături de autoritate, legături de solidaritate și continuitate În muncă a diferitelor generații. Convins, ca și Fichte, că omul este „centrul activității culturale”, În Vocația
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
minții spre Dumnezeu”, iar teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și pentru toți folositoare ale credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură sufletească și cu dragoste părintească, experiența sa de viață creștină, încununată în lucrarea rugăciunii. Paginile prezentei lucrări ne descoperă sufletul unui preot iubit, ascultat, prețuit și urmat de către mulțimi de credincioși. Un sacerdot care a trăit teologia în forma ei cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]