14,708 matches
-
a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să credem că «omul nou» pe care e datoare să-l reabiliteze epoca noastră nu va veni dintr-o tabără politică. Omul nou nu se face în serie, ci prin experiențe adânci, reale. Omul nou nu se așteaptă de la cineva sau de la un partid; el se face acum de către oricine simte nevoia și știe unde să-l caute.” Rubrica „o carte”, prezentă numai în două numere, conține cronici notabile ale lui I.I.
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de Municipiul nostru, și asigurând totdeodată și existența însemnatului organ de publicitate cu adânci ramificațiuni în popor, „Cuvântul moldovenesc”. Pentru toate acestea, vă rog domnule profesor, ca în numele Municipiului Chișinău și a miilor Dvs. de admiratori profani - călăuziți doar de bunul simț și de tragere de inimă - să îmi permiteți să vă aduc omagii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
H., „umanist cu sensibilitate de poet” (Const. Ciopraga), oscilează, prins între o subiectivitate acută (manifestată indirect) și fascinația în fața ideilor generale. Memoriile sale sunt ale unui martor, autorul ferindu-se să se dezvăluie prea mult. Însă ele vorbesc despre trăirea adâncă a istoriei și a credinței, despre cultul închinat cărții și prieteniei (a avut lungi și constante prietenii, cu Const. Fântâneru, Vintilă Horia, Ion Șiugariu, Const. Ciopraga), despre miracolul legendelor, într-un Periplu prin memorie presărat cu însuflețite tablouri. Un jurnal
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au scuturat toți trandafirii, / Se mai aude aiurând / Povestea tristă-n care mirii / Se întâlniră la comând. // [...] S-au scuturat toți trandafirii.” Dar simbolismul, cât există, nu angajează însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor modernizat în latura tehnică. A parafraza este o procedură ce amintește de clasici, de cei greci și latini, dar modernii o cultivă și ei, parodiind astfel, și totodată
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
și „sănătoase” ale persoanei, punctele de ancorare pentru programele de psihoterapie și reintegrare socială. Relația de comorbiditate între Axa I și II formulată strict medical este o problemă reală care se cere însă înțeleasă ca reflexul unei realități antropologice mai adânci. În existența oricărui om, fără nici o implicare specială a psihopatologiei, există în mod firesc o diferență dar și o interrelație între două perspective. Pe de o parte dimensiunea structurală, de identitate cu sine organizată în jurul sinelui, a Eului său, exprimată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
digitală fiind mărci de identificare. Corpul este însă evident marcat de creștere, maturizare, îmbătrânire, poate fi modificat de boli sau accidente. Mutilarea feței, îngrășarea sau slăbirea exagerată, modificarea pilozității, operațiile estetice, lentilele de contact, toate pot modela aspectul corporalității. Experiențele adânci de viață modifică expresivitatea fizionomiei. Vestimentația, frizura, podoabele pot contribui la schimbarea aspectului, la „mascarea” identității. Creierul e supus și el ciclurilor biologice, poate suferi leziuni care să afecteze memoria sau stilul comportamental. S-au imaginat și experimente mintale de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
același temperament dezvoltă tulburări de somatizare și eventual trăsături borderline. Odată cu dezvoltarea psihologiei cognitive și a neuroștiințelor s-au reluat studii în direcția ipotezei lui CLECKLEY privitoare la demența semantică. Psihopatul se dovedește incapabil să înțeleagă și să utilizeze semnificații adânci ale limbajului. Dimensiunea sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la fel ca și etica creștină, formalismul moral kantian poate coborî în direcția practicilor curente doar până la un anumit nivel. În viața de zi cu zi a fiecărui om, celălalt devine - inevitabil - și mijloc pentru atingerea a diverse obiective. Stratul adânc al virtuților caracterial personale nu a fost anulat de această viziune, ci doar modelat, astfel încât principiile etice a lui KANT se pot articula atât cu unele aspecte ale moralei creștine cât și cu tradiționalele virtuți. În acest sens, s-a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca filozofia sau creștinismul, și la fel, conceptul de tulburare de personalitate, de psihopatie. Ne este și acum greu să înțelegem cum de există unele cazuri monstruoase de personalitate amoral patologică după cum ne e dificil să „explicăm” dragostea nețărmurită, credința adâncă, bunătatea, fanatismul, creativitatea, toate aceste aspecte ale firii noastre, ale endogenului ființării noastre, ce ne poartă pe meleagurile acestei lumi. În acest context ne putem întreba, fără a tenta nici un răspuns, în ce sens se vor metamorfoza de-a lungul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deopotrivă. Astfel se configurează un autentic modernist ce nu renunță definitiv la nota meditativă clasică. Folosind un instrumentar imagistic similar celui din pictura impresioniștilor, I. descinde într-o zonă de neliniște aproape firească, în care se întrevăd însă tensiuni mai adânci. Atras de literatura italiană și franceză, s-a aplecat ca traducător asupra operei lui Chateaubriand, preocupat fiind mai ales de latura ei educativă. SCRIERI: Piatra cu lilieci, Buzău, 1931; Cartea cu vise, Buzău, 1934; Siena, veche cetate a Fecioarei, Buzău
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
direcții, evaluarea apariției amenințărilor și a oportunităților, deciderea noilor afaceri și prioritățile ce se vor atașa afacerilor care vor rămâne În portofoliul firmei. Esențial este ca managerii să pună accentul pe Îmbunătățirea performanțelor portofoliului ca Întreg, fără o implicare prea adâncă În evaluarea detaliată a strategiei subunităților și afacerilor. Odată formulată, strategia firmei poate fi sau nu introdusă cu Îndrăzneală și pe Înțelesul tuturor Într-un document numit plan strategic. Versiunile scrise, deși clarifică și rezumă elementele de strategie primară, pot
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ei. Nu lanțul aprovizionării trebuie scurtat și automatizat, ci procesul inovării. Inovația este mai degrabă un termen social decât unul tehnic. Tehnologia poate fi importată la prețuri scăzute și cu un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
urmă/ dezordinea atinge desăvârșirea/ limbile toate se dizolvă în muzica vântului/ haosul atinge splendoarea/ În cele din urmă dintre evoluții vârtejuri/ lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate/ universul întreg se oprește/ într-o fotografie/ adâncă și temerară// El ia fotografia umedă încă/ o privește prelung/ pe el se privește/ și o înghite.” Poemele prelucrează într-un sens totalizant variabilele acestei relații, variantele oferite de compusul instabil și heterotopic care este „haosmosul”. Imprevizibilă, nerepetându-se (deocamdată
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă” din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă, ci de expresia unei mentalități magice. Om de o exemplară intransigență
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Guțu este mai rezonabilă: conform ei, „«presiunea» culturală a limbii române, care, până în 1948, a constituit pentru tânărul Celan mediul lingvistic dominant, vizavi de care exercițiul germanei este unul mai mult sau mai puțin tolerat, și-a pus o amprentă adâncă asupra operei sale în întregul ei”. Poemele lui românești pot fi aproximate cu dificultate prin recursul la referințe din spațiul modernismului autohton. Puternicul lor caracter de stranietate, amorsat într-un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se frânge
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
transformându-le și „localizându-le” printr-un foarte activ și personal transport în spațiu și în timp. Lucrarea Cărțile populare în literatura românească (volumul I: Epoca influenței sud-slave, 1929, volumul II: Epoca influenței grecești, 1938) are la temelie studii de adâncă erudiție, mereu doritoare să epuizeze informația („drumurile” universale sau europene ale cărților sunt urmărite în excursuri fastuoase) și să producă imagini definitive, cu stabilirea urmărilor impactului acestor producții literare în sensibilitatea românească, în folclor, în programele iconografice, pe palierul scrisului
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
în atâta armonie cât îi este cerută de o satisfacere echilibrată a nevoilor. În anumite situații culturale, el poate fi oarecum nefericit, dar va continua să fie el însuși și să se comporte astfel încât să ofere maximă satisfacție celor mai adânci nevoi ale sale. Rogers crede că o asemenea personalitate ar fi ușor recunoscută de oricine ca fiind tipul cel mai potrivit pentru supraviețuirea în condiții schimbătoare de mediu. După Rogers, numai insul creativ va fi capabil să facă ajustări bune
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
canine. Instinctele lor sunt foarte clare. Dar oamenii nu au fără echivoc astfel de instincte animalice. Esența noastră biologică, rămășițele instinctelor noastre sunt slabe și e greu de ajuns la ele. Învățările dobândite extrinsec sunt mai puternice decât cele mai adânci impulsuri ale noastre. Aceste foarte adânci impulsuri în specia umană, din momentul în care instinctele au fost pierdute aproape în întregime, apar ca foarte slabe, extrem de subtile și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dar oamenii nu au fără echivoc astfel de instincte animalice. Esența noastră biologică, rămășițele instinctelor noastre sunt slabe și e greu de ajuns la ele. Învățările dobândite extrinsec sunt mai puternice decât cele mai adânci impulsuri ale noastre. Aceste foarte adânci impulsuri în specia umană, din momentul în care instinctele au fost pierdute aproape în întregime, apar ca foarte slabe, extrem de subtile și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai aceasta constituie domeniul de studiu pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sarcină, bărbații nu aveau așa ceva. Aceasta înseamnă, după părerea lui Maslow, într-un anumit fel, să fii schimbat, să vezi lucrurile diferit, să trăiești într-o lume diferită, să ai percepții diferite, oarecum o tendință de a trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Acestea sunt drumuri diferite către experiențe mistice. Deși sunt atât de numeroase, Maslow crede că nu ar trebui nici una trecută cu vederea. Altele privesc muzica; aceste experiențe culminante sunt relevate mai ales prin ceea ce numim „muzică clasică”. Autorul nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoașterii”. Sensul biografic al operei ar fi, până la urmă, convertirea biografiei în biografie artistică - truism oricum adecvat oricărei scrieri din zona autoficțiunii. Pe lângă naivitățile sau formulările în cheia unei ideologizări bombastice (de genul „virtuțile traco-getice ale neamului nostru - coborând în adânca ancestralitate”), frecvente în monografie, se mai remarcă preferința pentru asocieri hazardate, în virtutea căreia autorul ciclului Desculț este apropiat de André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
inteligentă, atractivă, dar nu atât de frumoasă ca Afrodita (L.A. Mackay, 1958). Recent, Ludmila Ulițkaia (n. 1943), considerată cea mai importantă prozatoare din literatura rusă actuală, a prezentat-o pe regina din Ithaca drept o „femeie de casă, care până la adânci bătrâneți le-a frânt tuturor inima cu fidelitatea ei conjugală provocatoare și încă de pe atunci depășită” (Ludmila Ulițkaia, 2003/2005, 5). Pretendenții nu vroiau de fapt mâna ei, ci să pună mâna... pe regatul ei. După autoarea moscovită, Penelopa, la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca mijloace de ridicare a condiției sociale și materiale a majorității populației alcătuită din țărani. Pentru că statul român trebuia să capete profilul unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
personaje, cu excepția Inorogului). Ajuns în pragul maturității, Hameleonul începe să-și însoțească tatăl, Apariul, mare vrăjitor, în drumurile acestuia către munții care înconjoară, ca un zid, lumea, pentru a extrage din adâncurile lor sânge. Aruncând căldarea într-o fântână extrem de adâncă, ce pare să coboare până în miezul pământului, scot de acolo nu sânge, ca de obcei, ci lapte. Gustând din acesta, aud un glas din adâncuri: "Vai, țițișoarele mele, vai, lăptișorul mieu, cine dintre muritori te-au tras? Cine din cei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]