12,966 matches
-
era boltită, cu o rețea de ogive gotice, sprijinite pe stâlpi adosați și console. Au fost recuperate două chei de boltă, lucrate de meșteri diferiți, reprezentând simboluri ale evangheliștilor. Materialul arheologic descoperit a inclus sistemul de încălzire după principiul hypocaustului antic, urme de sobe decorate cu scene religioase, precum și un atelier de metalurgie neferoasă aflat în exploatarea călugărilor. În noaptea dintre 16 și 17 decembrie 1551 Martinuzzi a fost asasinat în interiorul castelului de către mercenari austrieci conduși de generalul Giovanni Battista Castaldo
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
Principatului Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul. În 1680 mitropolitul Sava Brancovici a fost închis în temnița castelului, din ordinul principelui Mihai Apafi I. Tradiția orală susține că Martinuzzi ar fi fost asasinat de Castaldo pentru recuperarea unui tezaur de monede antice, pe care cardinalul l-ar fi preluat de la un grup de pescari care l-au descoperit din întâmplare la rădăcina unui copac pe râul Strei, în apropierea localității Sîntămărie-Orlea. Legende locale contemporane afirmă că proprietatea, aflată sub pericol de prăbușire
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
Cele cinci poeme epice ale lui Vaja Pșavela ("Aluda Ketelauri" (1888), "Bakhtrioni" (1892), "Gazdă și oaspete" (1893), "Răzbunătorul sângelui" (1897) și "Mâncătorul de șerpi" (1901)) sunt compuse pe principiul secțiunii de aur, și produc, astfel, o comparație cu scrierile autorilor antici și renascentiști inspirați în mod asemănător. În 1961 s-a deschis un muzeu și a fost construit un monument în Chargali pentru a-l onora pe Vaja Pșavela, fiul său cel mai faimos.
Vaja Pșavela () [Corola-website/Science/336060_a_337389]
-
pe dealuri și aflorimente din locuri care aparțin astăzi statelor moderne Armenia, Turcia și Iran. Cetatea a fost stăpânită succesiv de populații diferite precum mezii, ahemenizii, armenii, parții, romanii, persanii sasanizi, bizantinii, arabii, selgiucizii, safavizii, afșarizii, otomanii și rușii. Cetatea antică este situată la vest de orașul Van și la est de lacul Van, în provincia Van din Turcia. Părțile de jos ale pereților cetății Van au fost construite de bazalt fără mortar, în timp ce restul a fost construit din chirpici. Astfel
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
de studii iudaice și, de asemenea, a predat Kabala la Universitatea Națională locală. În cei patru ani de ședere în Mexic, în perioadele de concediu a străbătut țări și mări și jungle în căutarea celor „Zece triburi pierdute” ale Israelului antic și a legendarului fluviu Sambation. În anul 2003 și-a publicat impresiile din aceste călătorii în cartea „Meever laSambation” (Dincolo de Sambation), a cărei teză principală controversată este că o parte din israeliții exilați de asirieni în secolul al VIII -lea
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
cu miros plăcut dar foarte fibros, crește pe bușteni de fagi, piciorul fiind albastru-negricios) sau "Marasmius wynnei" (necomestibil, pe trunchiuri în putrefacție, cu tonuri mai violete, gust și miros cam neplăcut de țărână). Buretele de rouă (cunoscut deja de grecii antici) este nu numai o ciupercă delicioasă, ci și foarte curată care apare, acolo unde crește, mereu în cantități respectabile. Astfel ea este culeasă și consumată culinar cu mare plăcere, cu toate că scade la gătire extrem de mult. Ea poate fi uscată, folosită
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
(în , "Belogradchishka krepost"), cunoscută și sub numele de Kaleto (Калето, „cetatea” din turcă "kale"), este o cetate antică situată pe pantele de nord ale Munților Balcani, în apropierea orașului Belogradcik aflat în nord-vestul Bulgariei și este principala atracție culturală și istorică turistică a orașului, atrăgând împreună cu Stâncile de la Belogradcik, fluxul principal de turiști în regiune. Aceasta este una
Cetatea Belogradcik () [Corola-website/Science/336167_a_337496]
-
cu saloane adiacente. Scara exterioară dublă monumentală între grădini și palat, care duce către primul etaj, este decorată cu sculpturi realizate de Johann Georg și Paul Heermann din Dresda (după 1685). Decorațiunile sculpturale ale scării prezintă lupta titanilor cu zeii antici și alegorii ale zilelor, anotimpurilor și continentelor lumii. Scenele antice au influențat, probabil, numele de Troja, care a fost atribuit apoi întregii zone ce se numea inițial " Zadní ". Autorii decorațiunilor palatului au fost Carpoforo Tencalla, Francesco Marchetti și fiul său
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
palat, care duce către primul etaj, este decorată cu sculpturi realizate de Johann Georg și Paul Heermann din Dresda (după 1685). Decorațiunile sculpturale ale scării prezintă lupta titanilor cu zeii antici și alegorii ale zilelor, anotimpurilor și continentelor lumii. Scenele antice au influențat, probabil, numele de Troja, care a fost atribuit apoi întregii zone ce se numea inițial " Zadní ". Autorii decorațiunilor palatului au fost Carpoforo Tencalla, Francesco Marchetti și fiul său, Giovanni. Decorarea sălii principale a fost realizată de pictorii flamanzi
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
Plinius cel Bătrân cunoșteau faptul că scoarța de salcie poate ușura durerea și reduce febra. A fost folosită de mult timp în Europa și China pentru tratarea acestor condiții. Acest remediu este de asemenea menționat și în texte din Egiptul Antic, Sumer și Asiria. Populațiile native americane, precum Cherokee, foloseau o infuzie a scoarței pentru tratarea febrei, aceasta având și alte scopuri medicale. Substanța activă a scoarței, numită "salicină", de la numele latinesc al salciei albe ("Salix alba"), a fost izolată și
Acid salicilic () [Corola-website/Science/336174_a_337503]
-
a realizat mai multe proiecte ale unei biserici cu campanilă. Potrivit convingerii sale că există doar două stiluri arhitectonice originale, cel grecesc și cel gotic, Plečnik l-a ales pe primul dintre ele și a proiectat biserica ca un templu antic gigantic, dispunând capele laterale în jurul navei centrale. Biserica urma să aibă arcade mari și decorațiuni bogate cu figuri de sfinți, ea urmând să domine clădirile învecinate cu cei 25 de metri ai săi. Realizarea acestei variante a fost întreruptă din cauza
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
în sediul Primăriei districtului Praga 3, reprezentanții ministerelor culturii din Republica Cehă și din Slovenia au avut o reuniune comună în care au nominalizat această biserică pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Plečnik și-a găsit inspirația în modelele antice și paleocreștine. Biserica este inspirată de templele Egiptului Antic și de bazilicile primilor creștini și se află la marginea mișcărilor moderne, având forma unei arci. O serie de motive folosite de Plečnik pentru decorațiunile clădirii sale sunt inspirate de simboluri
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
din Republica Cehă și din Slovenia au avut o reuniune comună în care au nominalizat această biserică pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Plečnik și-a găsit inspirația în modelele antice și paleocreștine. Biserica este inspirată de templele Egiptului Antic și de bazilicile primilor creștini și se află la marginea mișcărilor moderne, având forma unei arci. O serie de motive folosite de Plečnik pentru decorațiunile clădirii sale sunt inspirate de simboluri regale, mai ales datorită faptului că biserica se află
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
inclusă printre cele mai populare destinații turistice din lume. 23 dintre acestea sunt incluse în lista locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO. Printre cele mai importante trasee turistice din Rusia se numără o călătorie în jurul Inelului de Aur format din orașe antice, croaziere pe râuri mari, inclusiv Volga, și călătorii de lungă durată pe celebra cale ferată transsiberiană. Diverse regiuni și culturi etnice din Rusia oferă diferite alimente și suveniruri, și au o mare varietate de tradiții, printre care baia lipovenească, Tatar
Turismul în Rusia () [Corola-website/Science/336267_a_337596]
-
Idris este un profet antic menționat în Coran. El a fost identificat în timp atât ca Enoh cât și, de anumite ramuri ale islamului, drept Hermes Trismegistos. Încercări de interpretare a numelui său dau ca etimologie verbul arabic pentru ”a instructa” datorită pasiunii lui Enoh
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
mediator și interpret între mundan și divin. În Coran profetul Idris apare menționat de două ori: Dat fiind interesul lor pentru ezoteric, ramura șiită ismailită a fost prima care l-a identificat pe Idris drept Hermes Trismegistos, asimilând astfel personajul antic islamului. Printre primii autori ismailiți a căror gândire prezintă influențe hermetice a fost Jabir ibn Hayyan (sec. IX). bazându-se pe teoria din hermetism care spune că și obiectele neînsuflețite posedă niște calități care nu sunt perceptibile de către simțuri, dar
Idris (profet) () [Corola-website/Science/336269_a_337598]
-
subliniat de urletul descendent al corului și continuat cu lamentația vocii de soprană solo ("Miserere"). Următoarele episoade (6, 7) se desfășoară într-un discurs care readuce teme și motive din cele anterioare, ele fiind prelucrate. Episodul 7, cel al sirenelor antice, amintește de "Jardin du sommeil d'amour" din „Simfonia Turangalîla” (1946-48) de Messiaen. În urma expunerii vocale și instrumentale, discursul muzical de o deosebită virtuozitate se încheie printr-o codă de 10 măsuri, la care contribuie exclusiv doar instrumentele de percuție
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
asupra firavei ambarcațiuni, scufundând-o. Vântul șuieră peste talazurile însângerate parcă de lumina amurgului. Marea și-a înghițit prada. Sătulă, își recapătă liniștea. Sosește noaptea. Nu se mai aude nimic decât zgomotul valurilor de nisip și - departe, foarte departe - cântecul anticelor sirene. O jertfă care a potolit mânia zeilor. Lumina lunii strălucește deasupra mării...”.
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
pe baza unor idei permanente: întoarcerea la izvoare, lupta cu destinul, sau evocarea fericirii pierdute . Viorel Cosma afirmă că unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor antice, orfice, mioritice” . Identitatea românească a discursului lui Enescu este una rezultată din fuziunea limbajului și expresiilor melodice tipice folclorului românesc cu amprenta personală a compozitorului. Legătura strânsă cu folclorul românesc s-a dovedit încă din lucrările din tinerețe, ca "Poema
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ul (din franceză, de la numele propriu "Hermes") reprezintă un ansamblu de doctrine expus în cele 17 tratate din "Corpus Hermeticum", apărute în secolele II-III la Alexandria, în Egiptul Antic. În hermetism, alchimia, astrologia, filozofia, magia și teologia formează o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce caută unirea cu divinitatea. ul i-a influențat, în diferite moduri, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. Denumirea de
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
Manolescu, Marin Mincu. Având în vedere că în franceză cuvântul „hermetisme” începe cu un „h mut” și că se pronunță cu „e” inițial, varianta de transcriere „hermetism” este într-o oarecare măsură forțată, putând chiar induce la confuzia cu doctrina antică a hermetismului. De aceea, pare preferabilă utilizarea cuvântului în forma sa barbiană - "ermetism". Ermetismul este o tendință în literatură, devenită curent literar, cu precădere după Primul Război Mondial, mai ales în poezie, caracterizată prin folosirea deliberată, uneori cu ostentație, a
Ermetism (literatură) () [Corola-website/Science/336570_a_337899]
-
general al FRR și redactor-șef al revistei. A colaborat la publicarea unui număr de 9 cărți tehnice, împreună cu Ilie Mihăescu, Vasile Ciobăniță, Laurențiu-Horia Moisin, Ștefan Ianciu, Șerban Naicu, Marius Ungureanu. A fost „senior member” al asociației nonprofit „Pro radio antic” din Arad. Începând din anul 2011 devine membru al Diviziei de Istoria Tehnicii a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. Are 56 de inovații certificate precum și un număr de 9 invenții brevetate. În 1957 se
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
scrisoare, să-i ierte pe păgâni, dar să le distrugă templul; potrivit lui Socrates Scholasticus, un contemporan al papei, distrugerea templului a fost sugerată de Teofil însuși. Scholasticus a consemnat că: Distrugerea templului lui Serapis a fost văzută de mulți autori antici și moderni ca un moment istoric reprezentativ pentru triumful creștinismului asupra celorlalte religii. Potrivit cronicii scrise de Ioan de Nikiou în secolul al VII-lea, atunci când filozoafa Hypatia a fost linșată și jupuită de o gloată de călugări copți din
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
parte, un palat fortificat pentru despotul Đurađ Branković construit la confluenta râurilor, au început în toamna anului 1428. Sub supravegherea lui George Paleologul Kantakuzen, fratele mai mare al despotinei Jerina Branković, au fost aduse cherestea, văr și pietre mari din anticele orașe române Mons Aureus (satul modern Seone, aflat la vest de Semendria), Margum (la gură de vărsare a Moravei Mari) și Viminacium. În primăvara anului 1429, muncitorii greci și ragusani au început lucrările de zidărie. În 1430 a fost finalizată
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
în paginile revistei "Flacăra" poemul proletcultist „Planul ne stă înainte”. După ce a publicat în 1957 un volum despre scriitorul Cezar Petrescu, el s-a dedicat romanului de inspirație istorică. Romanul "Asklepios" (1965) prezintă într-o formă autobiografică viața celebrului medic antic grec Asclepios (venerat și de către romani sub numele de Esculap ca zeu al medicinii), fiul zeului Apollo. Acesta acoperă evenimentele ce au avut loc în timpul Războiului Troian. În următorul roman, intitulat "Fanar" (1968), Stancu descrie istoria tulburărilor politice ce au
Horia Stancu () [Corola-website/Science/336718_a_338047]