13,206 matches
-
Marjorie se trezește din cauza visului (este deci un coșmar). De fapt, mama lui Marjorie face adesea gimnastică acasă. Activitatea respectivă o menține în formă și este garanția unei stări bune de sănătate. De asemenea, în vis, când mama îi spune bunicii că este în plină formă aceasta face gimnastică, stabilind astfel linia onirică bunică = mamă. Pasajul scris cu majuscule este o condensare, adică o accelerare și o compactare a unor evenimente fără o legătură aparentă. Condensarea este indicată prin expresia: «deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Desigur, orice-ar zice Un ursuz de pesimist, Băcănia-i mare artă, Matheescu mare-artist!" S-a făcut chiar afirmația că acest Ghiță Matheescu ar fi modelul din realitate al celebrului Mitică... Dacă memoria lui Ion Luca este bîntuită de imaginea bunicului bucătar acceptată cu o duioșie ironică și ca unitate de măsură pentru receptarea distanțării care îl favoriza, Mateiu se poziționează în permanent contrast cu modelul patern, fapt pentru care s-au căutat explicațiile cele mai subtile: o opinie singulară, neconvingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar și mărăcine negru, dacă e apropiat de turcescul cara-ceali; se mai poate aminti că în turcă carîngea înseamnă furnică iar toponimul Carîngeali este echivalentul românescului Furnicești. În familie se mai admitea că numele ar putea fi o poreclă dată bunicului Ștefan care venise în Țara Românească în suita domnitorului Caragea, de unde Caragiali ar semnifica al lui Caragea: Arghezi își amintește că la decesul marelui scriitor, vînzătorii de ziare anunțau moartea lui Caragea; e de amintit și faptul că un ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
putea fi la fel de bine cel mai aprig competitor al dumneavoastră. +++ Epilog Jurați să-i lăsați pe competitorii dumneavoastră să vă concureze și faceți tot ceea ce puteți să nu fiți propriul adversar. +++ Ideea 16. Bătrân prea repede și dăștept prea târziu Bunicul meu era un emigrant din Europa și proverbul lui preferat din țara de origine suna astfel: „vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Litera „ă” reflecta pronunția lui stricată, dar mesajul era clar și concis. Referitor la stimularea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sunt mai bune ca unul și că atunci când vorbim nu facem decât să învățăm ceea ce știm deja. Când punem întrebări și ascultăm, atunci învățăm și ne dezvoltăm. +++ În casetă +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, notați proverbul preferat al bunicului meu: „Vei fi bătrân prea repede și dăștept prea târziu”. Apoi urmați-mi de a ține acest carton la vedere pentru a vă aduce aminte să întrebați, să întrebați și să întrebați încă o dată. De fapt, decideți chiar acum încă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
lui Bellow, chiar și capodoperele sale, propun un fel de viziune hobbesiană a lumii: un bellum omnium contra omnes, desfășurat mai ales la nivel microsocial și în special în cadru domestic. Părinții se detestă și se luptă continuu cu copiii (bunicii, mătușile și unchii sunt excepții solitare), soții se războiesc la infinit cu soțiile, iar prieteniile sunt puține și rare. Atlas a sesizat și a documentat minuțios, poate neîndurător, toate aceste caracteristici. În romanul pe care-l discut, lipsa empatiei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
, Ioan Alexandru (16.IX.1886, Brașov - 2.IV.1954, Brașov), poet și gazetar. Bunicul, avocatul Ioan Bran-Pop de Lemeny, fusese revoluționar pașoptist și tribun al românilor transilvăneni, iar tatăl, Nicolae de Lemeny, doctor în drept, studiase la Viena. Mama, Minerva Bran-Lemeny (n. Caravia), provenea dintr-o familie de comercianți brăileni. B.-L. urmează Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
se întoarce la izvoare, la fabrica unde a lucrat tatăl lui. El intră în oțelăria filmată ca un templu, ca o catedrală dinamică a mântuirii, în afara căreia toate cele lumești par bicisnice și iluzorii. Întors de acolo, seara, în casa bunicului, Filip găsește pe masă o carte roșie pe care scrie : „Lenin - Despre tineret”. Peste câțiva ani, o altă referință în afară de Ceaușescu nu va mai fi posibilă în propaganda filmată din România. Întâlnirea decisivă este cu Marele Preot al cultului meta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ion (8.V.1908, Lechința, j. Mureș - 18.XII.1997, București), prozator și poet. Este fiul Mariei (n. Ștef) și al lui Ioan Vlas, țărani. Orfan de ambii părinți la o vârstă fragedă (tatăl moare pe front), este crescut de bunicii dinspre mamă în satul Ogra, județul Mureș, unde urmează și primele șase clase (1915-1921). Ulterior, până în 1926 frecventează Școala de Arte și Meserii din Târgu Mureș, secția tâmplărie, la absolvire fiind angajat tâmplar la Atelierele CFR Cluj (până în 1928). După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
sale Gherea este preocupat mai ales de aspectele teoretice ale literaturii, și nu de analiza operei unui scriitor, motiv pentru care va renunța să publice în L. și ș. studiul despre G. Coșbuc. Datorită bucăților literare ale lui B. Delavrancea (Bunicul, Bunica, Două lacrimi, Marele Duce), Paul Bujor ( Mi-a cântat cucu-n față) și Anton Bacalbașa, proza este superioară artisticește poeziei. Tot cu proză colaborează I. Găvănescul, V. Miclescu și V.G. Morțun. Versuri semnează O. Carp, Artur Stavri, I.N. Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și iubindu-mă să repete la nesfârșit/ Să nu osândesc cumva bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
era numit „Emineanu”, deci voia să fugă de sufixul „-ovici”). Mai pot adăuga nu doar ce știe toată lumea, și anume că Gheorghe Eminovici avea bisericuța lângă casă dar chiar că era fiu de dascăl de biserică. Tatăl său, Vasile Eminovici, bunicul patern al poetului, a plecat din Blaj și s-a stabilit în Bucovina, la Călinești, prin 1802, unde a ridicat o căsuță și, alături, o biserică din lemn la care a slujit. Poate că nu ar fi semnificativ dacă n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un cuvânt este folosit în câteva sensuri și pot să dau o definiție. Dând o definiție pot doar să vă dau o folosire a cuvântului în termenii altor cuvinte, ale căror folosiri le puteți lua drept garantate, de exemplu, definiția bunicului. Dacă vă dau o definiție a lui «a putea să», voi descrie eu însă în mod complet folosirea cuvântului «pot»? Folosirea acestui cuvânt constituie o familie enorm de vastă.“43 Ceea ce obișnuim să calificăm drept definiții ale unor termeni acoperă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Motivul pentru care cuplurile din Puerto Rico se ating de 180 de ori mai mult decât cele din Anglia nu are de-a face cu biologia, ci cu cât de des i-au atins părinții lor pe ei când erau copii, bunicii pe părinți și așa mai departe... până la vremurile în care a fost construit Stonehenge" 62. Faptul că gestualitatea unei persoane este influențată de cultura societății din care face parte pleacă și de la conotațiile educative legate de imaginea, percepția și funcționalitatea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
François de Baradas. Legătura l-a determinat pe unul dintre nepoții lui Saint Luc (favorit al lui Henric al III-lea) să scrie un catren ireverențios:„Ai să devii un pederast, Baradas,/ Dacă nu ești deja unul/ La fel ca bunicul meu, Maugiron/ și ca La Valette “. în același timp și poetul protestant Gédéon Tallemant Des Réaux scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație:„l-a iubit mult pe Baradas; i s-a imputat că a comis o sută de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea, și Frederick Barbarossa. Era strănepotul lui Filip al II-lea al Spaniei și prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o fișă de securitate, care să conțină categoria persoanei executante, categoria informațiilor prelucrate și instrucțiuni privind statutul informațiilor rezultate. De asemenea, vor fi consemnate date privind durata prelucrării, timpul de utilizare a componentelor bazei de date, generațiile reținute (fiu, tată, bunic), astfel încât să poată fi reconstituită baza de date în caz de avarii, precum și alte cerințe pe linia păstrării copiilor de siguranță. Documentele aflate sub regimul controlului special trebuie să fie numerotate și înregistrate pentru a se putea ști ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de exemplu); 8. istoricul evoluției oricărui program al sistemului de operare, de la implementarea lui până în prezent, cu consemnarea tuturor modificărilor prin care a trecut; 9. verificarea concordanței tuturor tranzacțiilor cu orice înregistrare dintr-o serie de trei generații de fișiere (bunic, tată, fiu), în format intern; 10. istoricul evoluției oricărui program de aplicații cu rol special în sistem, de la implementare până în prezent, dar consemnând și modificările, modul de utilizare, de întreținere; 11. o listă cronologică a tuturor incidentelor în ceea ce privește violarea protecției
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și să intre într-un altul (indicat verbal sau prin reprezentare imagistică/fotografică etc. de către ceilalți participanți la activitate), însă păstrând replica inițială; de exemplu, Tare mă bucur că ai venit la mine! replica unui copil către bunica sa, a bunicului către nepot, a doamnei învățătoare către un fost elev, a unui copil de 5 ani către un personaj imaginar sau către o păpușă pe care o consideră invitată la ziua lui de naștere etc.; aceeași replică spusă în șoaptă, tare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un Nicolae Iorga, 33 un Tudor Vianu. Acest sentiment al datoriei împlinite sculptat în bronz de Ion Dimitriu - Bârlad concordă cu versurile poetului de pe soclu.” G.G. Ursu Secretar al Academiei Bârlădene (Din Bârladul odinioară și astăzi) * Sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad - bunicul Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sculptat în bronz de Ion Dimitriu - Bârlad concordă cu versurile poetului de pe soclu.” G.G. Ursu Secretar al Academiei Bârlădene (Din Bârladul odinioară și astăzi) * Sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad - bunicul Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată în America de peste 20 de ani. „Sunt foarte emoționată când vorbesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată în America de peste 20 de ani. „Sunt foarte emoționată când vorbesc despre el, pentru că practic, eu am crescut în atelierul lui. Bunica picta în stil impresionist și în pauză îi cânta bunicului la pian piese din Chopin. Ca să‐l inspire! Iar el lucra. Specialitatea lui erau sculpturile monumentale. Și chiar vă invit pe d v. să mergeți să vedeți operele pe lângă care unii trec zilnic, fără să mai știe ale cui sunt și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
superba „Femeie cu ulcior” ș i bustul lui Titu Maiorescu, din Rotondă. În Bușteni se află eroul de război Mușat, „Aruncătorul de grenadă”. În Galați se găsește monumentul lui Cuza. În fața unuia dintre stadioanele bucureștene există un discobol realizat de bunicul meu. Iar în Iași, sper să mai existe „Monumentul infanterie i”. Presa vremii a reținut și alte lucrări ale maestrului Ion Dimitriu - Bârlad: Monumentul Diviziei a II‐ a de cavalerie Iași, Aruncătorul de grenadă la Bușteni, Bârlad și Brăila, bustul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin prezența marelui voievod în oraș, cât și prin bogatul său cuprins
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]