13,465 matches
-
a unor formații sau grupuri muzicale și a unor soliști deja afirmați, a delectat publicul cu muzica începând de la melodii populare și până la muzică clasică, folk și rock. Spectacolele aveau loc la început luni după-masă/seară în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, dar mai tarziu s-au făcut turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac
Cenaclul Flacăra () [Corola-website/Science/309605_a_310934]
-
de Pallas Athena în decursul timpului. Athena și Zeus sunt reprezentați având mici fragmente din caracteristicile zeiței Nike. Athena împreună cu Nike sunt fără aripi iar Nike ca zeiță separată este tot timpul cu aripi. Nike apare având în mână o creangă, o coroană cu flori sau condicele lui Hermes și este portretizată ca victorioasă sau atunci când gravează victoria pe un scut. Adesea apare în picturi în care plutește cu aripile larg deschise deasupra învingătorului dintr-o competiție. Treptat, Nike a fost
Nike () [Corola-website/Science/310047_a_311376]
-
Mâna lui Buddha ("Citrus medica sarcodactylus") este una dintre cele mai vechi varietăți de citrice întâlnite și este mai mult cunoscută sub numele de "fructul cu degete". Crește în tufe sau arbori mici, cu crengi neregulate, acoperite cu țepi. frunzele prelungi au culoarea verde-pal. Florile sunt albe sau cu o nuanță de purpuriu și cresc în ciorchini cu miros puternic. Fructul are un parfum de lămâie și este folosit în general pentru a da gust
Mâna lui Budda () [Corola-website/Science/310065_a_311394]
-
de monumente ale eroilor din primul război mondial, dar și prin numeroase busturi dedicate unor personalități ale științei și culturii românești (Titu Maiorescu, Vasile Pârvan, Bogdan Duică, Dimitrie Brândză, doctorul neurolog Gheorghe Marinescu, Generalul Ion Dragalina - 1920, Ion Bassarabescu, Ion Creangă, Ion Manu, Mihai Eminescu - 1930, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu, Nicolae Leonard, Nicolae Gane, poetul Ion Dragoslav, prof. N. Longinescu, Raul Bulfinski, Samson Bodnărescu). Dimitriu-Bârlad a obținut mai multe premii și distincții ca de exemplu Premiul Salonului Oficial din București (1911
Ion Dimitriu-Bârlad () [Corola-website/Science/310072_a_311401]
-
populația locală de evenimentele din 1940 - 1956. După ocuparea Basarabiei și Bucovinei, învățământul s-a desfășurat exclusiv în așa-zisa „limbă moldovenească” - limba română scrisă cu alfabetul chirilic. După 1952, s-a permis studierea operelor lui Mihai Eminescu și Ion Creangă, e adevărat, cu eliminarea, în cazul primului, a tuturor scrierilor politice și a unor poezii precum „Doina” sau „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Istoriografia și propaganda sovietică au prezentat perioada 1918 - 1940 ca una a înrobirii țării de către
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
solubilă, grad brix). Fructele cu codițe sunt puse pe elevator și dozate automat cu ajutorul lamelelor de compartimentare, apoi sunt trecute prin mașina de scos codițe. Fructele fără codiță sunt sortate manual la bandă, unde are loc eliminarea fructelor stricate, a crengilor, pietricelelor, frunzelor; după care sunt trecute prin bazinul de spălare. Aici fructele sunt susținute cu ajutorul site în timp ce se efectuează spălarea prin barbotare. Clătirea finală se efectuează prin pulverizare cu apă. Fructele cu sâmburi sunt trecute individual prin mașina de scos
Fructe de pădure () [Corola-website/Science/309098_a_310427]
-
pe rând, actor la Teatrul Național București (1942-1945), Teatrul de Opereta Alhambra (1945-1947), Teatrul Municipal din București (1947-1952), Teatrul Actorului de film „C. Nottara” (1952-1956), Teatrul Municipal din București (1956-1960) și Teatrul de Comedie (1960-1964), director fondator al Teatrului „Ion Creangă” (1964-1972), actor la Teatrul de Comedie (1972-1990), director fondator și actor al Teatrului Excelsior (1990) și societar de onoare la Teatrul Național (cumul cu Excelsior) (din 2002). A fost internat pe 11 martie 2012 la Spitalul de Urgență Floreasca din
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
de 17 ani în diferite teatre din România. A mai scris "Muschetarii ...Măgăriei Sale", "Drumul e liber", "Snoave cu măști", "Cenușăreasa", "Nemaipomenitele aventuri ale lui Nils" ș.a. Prozatorul și dramaturgul Alecu Popovici, care i-a succedat la conducerea Teatrului „Ion Creangă” (1974-1983), îl descria astfel: „Ion Lucian! Așa, cu ochi că ai lui, ca niște farfurioare de ceai, mi-i imaginăm, în copilărie, pe dulăii din "Amnarul" lui Andersen. Ochi atotștiutori, exprimând, demonstrând, înduioșând, amuzând, o voce „unicat”, o elegantă scenica
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
Teatrul Municipal Personaje importante din: Grădină Boema (Teatrul Papagalul) Studiourile Hunnia Budapesta Teatrul de Opereta 1945-47 Teatrul Municipal 1956-58 Regia artistică la: Studioul actorului de film Nottara Roluri principale în: Teatrul de Comedie 1960-64 1964 - 1972 Director - fondator Teatrul Ion Creangă 1979 Regie “Muschetarii... Magariei-Sale“ de Ion Lucian 1980 Rolul Producătorului din “Cinema“, Teatrul de Comedie 1981 Rolul Tatălui din “Turnul de fildeș“ de Rozov, Teatrul de Comedie; Vandergelder din “Pețitoarea“, Teatrul de Comedie; Regia, “Snoave cu Măști“, Teatrul din Oradea
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
Aladin și lampă fermecata”, Teatrul Excelsior. Trahanache din „Scrisoarea pierdută”, Teatrul Național București 2000 Regia „Notă zero la purtare”, Teatrul C. Tănase. Regia „Uite tata,nu e tata!”, Teatrul Evreesc de Stat. Taus din „Ceasornicăria Taus”, Teatrul Mundi 2001 Ion Creangă din „Prosta omenească” Teatrul Excelsior 2002 Premiul UNITER pentru întreaga activitate pentru copii și tineret Iorgu Langada din „Escu...” Teatrul de Comedie Marele preot din „Legendă ultimului împărat”Teatrul Național 2003 Tatăl din „Iubire” de L.Barta Teatrul Național 2004
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
cețurile și pădurile. Corbul trăiește în perechi trainice, care rămân împreună și pe timp de iarnă, și își apără teritoriul de cuibărit. Cuibul este construit pe arbori uriași, sau pe stânci, în locuri greu accesibile. Suprafața cuibului prezintă pe la margini crengi groase, spre interior fiind din ce în ce mai fine, pentru că la mijloc să fie o adâncitură căptușită fin, cu fire de blănuri de animale. Ouăle sunt albastru-verzui, cu puncte cafenii-brune. Ponta are 4-6 ouă. Puii eclozează după cca 3 săptămâni de clocit. Cât
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
de oră, până se împrăștie norii. Când văd că vine furtuna, dacă sunt nori albi înseamnă că bate gheața. Vin repede și trag clopotele, care se aud la câțiva kilometri. Cum trag clopotele, începe vântul, se vede după cum se plimbă crengile copacilor. Dacă obloanele din clopotniță nu sunt fixate, se trântesc. Vântul desface norii și duce grindina departe, dincolo de sat”", a afirmat Ghiță Puiu, clopotarul satului Pătrăuți. În interiorul clopotniței se mai păstrează o colecție de pietre funerare, precum și cruci de lemn
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
sau lexicale și prozodice specifice idiolectului eminescian. Dacă în ediția I criticul se ocupă exclusiv de biografia marelui povestitor din Humulești, în ediția a doua, din 1964, la volumul inițial se adaugă vaste considerații asupra operei. Contrazicând opinia că Ion Creangă ar fi un simplu autor popular, criticul compară opera sa cu opere clasice ale literaturii universale, cu texte scrise de Rabelais, Anatole France, Charles Perrault, etc. În aceeași perioadă criticul va da un studiu separat despre " Estetica basmului", prima tentativă
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
mai savuroase din vorbirea personajelor, cum a făcut-o Preda. Simțul limbii vorbite, pe care puțini prozatori l-au stăpânit așa de bine de la Caragiale încoace - singurul său înaintaș pe linia spiritului muntenesc al limbii. Dacă Mihail Sadoveanu și Ion Creangă compliniseră artisitic varianta moldovenească a mentalității rurale, Marin Preda apare pentru provincia sudică drept novator prin plăcerea disimulării și a „teatrului în teatru”, prin viziunea ironico-sarcastică și prin atmosfera colocvială a scrisului. Niculae, însoțindu-l mai târziu pe tatăl său
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
secularizare, mănăstirea a fost desființată, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit biserică parohială, având ca filiale alte două biserici: Biserica Albă și Biserica "Sf. Pantelimon". În perioada 1863-1865 a slujit ca diacon la această biserică scriitorul Ion Creangă. Certându-se cu socrul său, el a cerut în martie 1863 arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon", locotenentul de mitropolit al Moldovei, să fie mutat la Biserica Bărboi. La 23 martie 1863, diaconul Creangă a încheiat un contract cu arhimandritul Chiril, egumenul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
slujit ca diacon la această biserică scriitorul Ion Creangă. Certându-se cu socrul său, el a cerut în martie 1863 arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon", locotenentul de mitropolit al Moldovei, să fie mutat la Biserica Bărboi. La 23 martie 1863, diaconul Creangă a încheiat un contract cu arhimandritul Chiril, egumenul mănăstirii, primind ca leafă 48 de galbeni cezaro-austrieci, plătibili de două ori pe an (la Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru), un stânjen de lemne și o casă de locuit în ograda bisericii
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
1863, el este prevăzut în statele de plată ale slujitorilor Bărboiului cu 1.500 lei leafă anual, dar fără alte înlesniri, semn că nu se mutase în casa parohială de acolo. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot respectul mitropolitului Calinic Miclescu să-l numească acolo, dar fără succes, deoarece Consiliul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot respectul mitropolitului Calinic Miclescu să-l numească acolo, dar fără succes, deoarece Consiliul bisericii nu-l dorea. În perioada 1968-1971 la Biserica Bărboi s-au executat unele lucrări de protecție. Cutremurul din 4
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
egumeniei Mănăstirii Bărboi. În clădirea egumeniei a funcționat pentru o perioadă primul „Institut pentru învățătura fetelor” din Moldova, înființat de domnitorul Mihail Sturdza în noiembrie 1834. În această casă a locuit din iunie 1864 și până în aprilie 1865 scriitorul Ion Creangă, el slujind ca diacon la biserica fostei mănăstiri. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, diaconul a slujit la Biserica Bărboi fără leafă, doar pentru locuință. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Școala de la Trei Ierarhi, diaconul a slujit la Biserica Bărboi fără leafă, doar pentru locuință. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot respectul mitropolitului Calinic Miclescu să-l numească acolo, dar fără succes, deoarece Consiliul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot respectul mitropolitului Calinic Miclescu să-l numească acolo, dar fără succes, deoarece Consiliul bisericii nu-l dorea. Cu prilejul refacerii și reconstrucției întregului ansamblu bisericesc al Bisericii Bărboi (1980-1988), cu stăruința, osteneala și
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
lecturii" (1983). a continuat să publice interesante lucrări de critică literară, de sociologia culturii ori incitante romane ale paradoxalei realități postdecembriste. ALTE TITLURI: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/cultura/distinctie-academica-pentru-adrian-dinu-rachieru.html 2012 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul "Ion Creangă - spectacolul disimulării". 2011 - Premiu pentru istorie literară (volumul "Poeți din Basarabia"), Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor (USR) - Diplomă jubiliară „Bucovina literară -70”, Consiliul Județean Suceava 2010 - Premiul Național Eminescu - Suceava/Putna 2009 - devine membru al "Uniunii Scriitorilor" din România, filiala
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]