13,065 matches
-
1968. Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Craiova, ziarist la publicații locale (1956-1958), director de cămin cultural, activist la Casa Raională de Cultură din Caransebeș, redactor la Studioul Cinematografic București (1968-1970) și, în fine, ca redactor la „Flacăra” (1973-1990). Debutează la „Oltenia literară” în 1955, iar în volum în 1966, cu povestirile din Întunericul și profesoara de pian. I se acordă Premiul pentru proză al revistei „Luceafărul” (1964) și Premiul de reportaj al revistei „Flacăra” (1973). Este autor de filme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
de un sejur în Europa pentru a selecționa 20 000 de răsaduri de viță de vie pentru guvernul australian. În 1832, a plantat o podgorie la Hunter Valley: acesta a reprezentat punctul de plecare al aventurii vinurilor australiene. Viticultura, care debutase în New South Wales, s-a răspândit repede și în alte state, în special South Australia și Victoria. În 1870 vița de vie era prezentă în toate statele australiene, apărând astfel întreprinderi vitivinicole importante precum Wyndham Estate (1830), Lindemans (1843
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1955), contabil la Întreprinderea de Expediții Auto din Pitești (1958-1959), redactor la Agerpres (1964-1966), la Editura Tineretului și la Editura Albatros (1966-1975), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1975-1982), redactor la Editura Sport-Turism (din 1982) și la Editura Eminescu. Debutează în revista „Luceafărul” (1958). Dacă în primele sale cărți, Templu sub apă (1967) și Moartea lui Socrate (1969), I. își lăsa versurile în voia patosului, ele alunecând nu o dată într-un imagism retoric și nebulos, ulterior acest lucru se întâmplă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
ca bibliotecară la Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag și alții. Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A debutat editorial cu traducerea din limba germană a volumului de poezii Copacul cel bătrân de Werner Bossert (1962). S-a consacrat însă transpunerilor din literatura franceză, realizând tălmăciri din operele lui Honoré de Balzac, Al. Dumas, François Mauriac, André Maurois, Bernard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
1920, Cahul), poet. S-a născut într-o familie de coloniști germani. Tatăl său, Hermann Eisenbraun, a fost profesor de limba germană; mama, Margareta, era născută Mariș. A făcut școala primară la Cahul și liceul la Bolgrad (până în 1939). A debutat în 1932, în revista Liceului „Ion Vodă” din Cahul, iar editorial, cu volumul de versuri Melancolie (1936). După absolvirea liceului, a fost, succesiv, pedagog în comuna Tartaul de Salcie, în Cahul și Chișinău. A făcut muncă de redacție, câțiva ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
pe S. Samyro (viitorul Tristan Tzara) și pe I. Iovanaki (viitorul Ion Vinea), iar drept colaboratori, printre alții, pe Adrian Maniu și, pentru partea grafică, pe Marcel Iancu, ulterior puternic implicat în mișcarea modernistă. De altfel, mulți dintre viitorii avangardiști debutează sub auspiciile simbolismului. Mai mult decât în alte literaturi europene, în spațiul românesc a existat, cu excepția momentelor de radicalitate doctrinară, o disponibilitate a a. pentru valorizarea literaturii în termenii modernismului. O atestă, bunăoară, prețuirea avangardiștilor față de Tudor Arghezi sau colaborarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în această calitate până în 1997. În 1964 scrie primele articole critice în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de Anatole France (1978). Primul volum de poezii originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
București, unde va absolvi Liceul „Gh. Lazăr” (1930) și va urma cursurile Facultății de Drept, încheiate în 1934, studiind apoi și la Paris. După absolvire va fi scurtă vreme avocat în Baroul de Ilfov, funcționar și aproape toată viața liber-profesionist. Debutează la revista „Bluze albastre” în 1933. Semnează cronică dramatică la „Contemporanul” și la „România liberă”, colaborând de-a lungul timpului și la „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească” (unde e și redactor), „Teatru” (unde funcționează un timp ca redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
absolvise și Institutul de Educație Fizică. Din 1934, este cooptat în comitetul de redacție al Enciclopediei României, sub îngrijirea lui apărând al treilea și al patrulea volum. În 1940, ocupa postul de director al Artelor în Ministerul Educației Naționale. B. debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere din Charles Baudelaire. Începând din 1929, publică articole, recenzii, note, cronici muzicale și plastice în „Rampa”, „La Nation roumaine” (aici fiind și redactor), „Vremea”, „Tiparnița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
de prezentare a bolii cerebrovasculare, definit ca un deficit neurologic focal, brusc instalat (1). Pattern-ul temporal al AVC, desfășurat în câteva ore sau zile, este diagnostic. Modul de instalare a stroke-ului reflectă tipul leziunii vasculare. Atacurile ischemice embolice tipic debutează brusc, în timp ele putând să se remită rapid sau mai lent. Atacurile ischemice trombotice pot de asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
în câteva ore sau zile, este diagnostic. Modul de instalare a stroke-ului reflectă tipul leziunii vasculare. Atacurile ischemice embolice tipic debutează brusc, în timp ele putând să se remită rapid sau mai lent. Atacurile ischemice trombotice pot de asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
din București. Devine redactor la „Gazeta literară” (1954-1957), la „Viața militară” (1958-1959), la Radiodifuziunea Română (1960-1962), referent literar la Centrala Cărții (1962-1963). În 1963 este transferat la Craiova, de unde în 1967 revine în capitală, ca redactor la publicații ale armatei. Debutează cu publicistică în ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului al patrulea, afirmându-se în curând atât în viața culturală, cât și în cea politică. Are rubricile „Cronica literară” și „Cronica plastică” (susținute de Eugen Ionescu), „Teatru-cinema-muzică”, „Vitrina librăriei” (semnată de Arșavir Acterian), „Pagina teatrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
același oraș, absolvită abia în 1921, după război, la care a participat ca sublocotenent. Și-a completat studiile în Franța, mai întâi cu o bursă la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, pregătind o teză de doctorat în literatura franceză medievală. După ce debutează, în 1915, cu o traducere din Alfred Tennyson, în ziarul „Acțiunea”, până la începerea conflagrației mai colaborează cu versuri (originale și tălmăciri) la „Noi pagini literare”, „Flacăra” și „Capitala”, iar în anii 1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
și „Capitala”, iar în anii 1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris, abandonându-și proiectul inițial, s-a consacrat, împreună cu soția sa, Getta-Hélène Rally, studiului bibliografic, concretizat în lucrarea Bibliographie franco-roumaine (I-II, 1930). Întors în țară, a fost o vreme secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
ca un bun orator, ține conferințe pe teme istorice și juridice: Eroii trecutului (1879), Libertate și viitor (1883), Teoria rezistenței (1887), Naționalism și umanitarism (1898), dar și literare: Alecu Russo (1885), George Crețeanu (1888), Grigore H. Grandea (1902). În 1879 debutase ca poet în „Femeia română”. Versurile de început i-au apărut și în „Resboiul” lui Gr. H. Grandea. Încurajat de B. Delavrancea, și-a adunat poeziile în volumul Procesul epocei în versuri, apărut în 1883. A mai colaborat la „Poporul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
din Câmpina, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (licența în 1972). A fost redactor la Radio România, realizator al emisiunii „Revista literară radio”. A colaborat cu versuri la „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. A debutat editorial cu volumul Memoria lirei, apărut în 1976. „Cartea întâi” din Memoria lirei versifică, în convenția momentului, teme ale istoriei naționale, urmând șirul evenimentelor și figurilor ei importante, de la războaiele daco-romane la cel de-al doilea război mondial. „Cartea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
aici, doctoratul, cu o teză despre Adrian Maniu. După absolvire lucrează ca bibliotecar-șef la Biblioteca Regională Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic din Suceava, din 1991 fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame. Colaborează la „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș. a. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei „Pagini bucovinene” și din grupul fondator al „Bucovinei literare” (serie nouă) ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
prozator. A urmat liceul din Dorohoi, apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Drept din Iași, absolvind-o pe cea din urmă. După ce s-a dedicat carierei literare, a obținut și diploma Facultății de Filologie. Debutează în anul 1947, la revista „Flacăra”, cu povestirea Vin brașovenii. Publică la cotidiane din Iași, București, Suceava, Botoșani și semnează numeroase recenzii și articole pe teme culturale în „Steaua”, „Scânteia”, „Iașul nou”, „Contemporanul”, „Cronica”. Dar activitatea de publicist este legată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
N. Vasilescu; 17.X.1914, Râmnicu Vâlcea - 26.IX. 1950, București), poet. Frate mai mic al lui Virgil Treboniu, M. a urmat cursul secundar la Liceul „Matei Basarab” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. A debutat în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, sub numele real. Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Literatură și Artă (1950-1968) și redactor-șef al Editurii Univers (1968-1975). În această calitate a participat la alcătuirea proiectului de traduceri din clasicii literaturii universale și din scriitorii contemporani. Din 1975 până la încetarea din viață a lucrat în Centrala Editorială. Debutează cu o transpunere din Howard Fast, Calvarul lui Sacco și Vanzetti (1954), desfășurând apoi o intensă activitate de traducător al literaturilor engleză și americană. Editorului M. i se datorează, într-o măsură importantă, redactarea unui plan coerent de traduceri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
Oradea (1961-1965), iar între 1966 și 1971 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. În romanele Sepia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
X.1985, București), poet. Este fiul Ioanei (n. Chiriță) și al lui Florian Robescu, ofițer. La București urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” (1954-1962) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1967. Lucrează ca redactor la revista „Luceafărul (din 1975). Debutează cu versuri la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]