14,500 matches
-
are o sculptură bogată, suflată cu aur și, seamănă la pictură cu cea a bisericii Mănăstirii Poiana Mărului situată în apropiere. Clopotnița are trei clopote: unul mare din bronz și altele două mai mici. Biserica, pictată în ulei, deține două icoane semnate D. Teodorescu - ucenic al pitarului Nicolae Teodorescu, cel care conducea școala de zugravi din Buzău. Acesta - după perioada petrecută aici - a pictat un tablou pe pânză intitulat "„Vedenia Părintelui Mitrofan de la Schitul Găvanu”" (1861, noiembrie). Altarul este spatios, luminat
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
aparține de comuna Cârligele. Turla bisericii este vizibilă chiar din orașul Focșani, fiind situată în mijlocul pădurilor de fag de pe dealul Deleanu (rezervația forestieră Dălhăuți). Biserica este monument istoric, având codul (în erata din 2005). Datează din anul 1810 și adăpostește Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, una din cele mai venerate din țară. Lăcașul este folosit pentru slujbele de pe timpul verii. Istoricul schitului Dălhăuți, monument clasat cod LMI VN-II-a-B-20832 ține de legendă. Asezarea monahală a funcționat până în anul 1959, când
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
de la Tismana, iar altarul l-au făcut acolo unde se arătase flacăra. Unul dintre cei doi frați ciobani s-a calugărit luându-și numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol și acolo a primit în dar, de la Patriarh, o icoană care se spune că a fost pictată de Sfântul Apostol Luca. "Se poate să fi fost făcută de Apostolul Luca sau de unul dintre ucenicii săi, pentru că seamănă bine cu cea de la Nămoiești, care a fost datată în perioada în
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
sau de unul dintre ucenicii săi, pentru că seamănă bine cu cea de la Nămoiești, care a fost datată în perioada în care a trăit apostolul" Legenda mai spune că, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana tăind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o în mare. Scăpând de turci, călugărul s-a dus în satul lui din Dobrogea și in timpul ăsta icoana a venit și ea, pe mare, de-a gasit-o apoi Amfil pe
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
că, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana tăind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o în mare. Scăpând de turci, călugărul s-a dus în satul lui din Dobrogea și in timpul ăsta icoana a venit și ea, pe mare, de-a gasit-o apoi Amfil pe țărm. A adus-o la Dălhăuți și ea este ocrotitoarea locului pe timp de secetă, vindecă bolile, și alungă necazurile... Schitul Dălhăuților e unic și prin cele
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
sculptată în lemn și poleită cu foiță de aur. Naosul este despărțit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susțin o arcadă tot din lemn. Are un pridvor din lemn, închis, puțin spațios. Nu este pictat și nu are icoane. Pisania acesteia are următorul conținut: "Această Sfântă și Dumnezeiască Biserică s-au făcut din temelie în zilele Sfinției Sale părintelui Teoclit, la anul 1810, iar acum în zilele Sfinției Sale starețul Dionisie s-au mai înnoit și s-au mai împodobit cu
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
mănăstirilor din zona Neamț, în anul 1991, când a fost trecut sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, județul Neamț. În noiembrie 1993, ca urmare a unui scurtcircuit, biserica Schitului Dumbrăvele a ars până în temelii. În urma incendiului au scăpat ca prin minune doar icoanele din biserică. În prezent, acestea pot fi admirate în noul paraclis; icoana mare a Maicii Domnului - Axionița se află în noua biserică. Actuala Mănăstire Dumbrăvele a fost construită între anii 1994-1998, în vremea arhipăstoririi Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, prin
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
oblăduirea Mănăstirii Bistrița, județul Neamț. În noiembrie 1993, ca urmare a unui scurtcircuit, biserica Schitului Dumbrăvele a ars până în temelii. În urma incendiului au scăpat ca prin minune doar icoanele din biserică. În prezent, acestea pot fi admirate în noul paraclis; icoana mare a Maicii Domnului - Axionița se află în noua biserică. Actuala Mănăstire Dumbrăvele a fost construită între anii 1994-1998, în vremea arhipăstoririi Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, prin osârdia Arhimandritului Pavel Toderiță, care, în data de 6 decembrie 1993 a
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
din pronaos inscripția pictată în 1937). Pronaosul și naosul au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale mănăstirii se află și o icoană argintată a Maicii Domnului care datează din secolul al XVIII-lea și este considerată a fi făcătoare de minuni. În incinta mănăstirii se află și alte clădiri vechi și anume: Lângă zidul
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
naosul au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale mănăstirii se află și o icoană argintată a Maicii Domnului care datează din secolul al XVIII-lea și este considerată a fi făcătoare de minuni. În incinta mănăstirii se află și alte clădiri vechi și anume: Lângă zidul nordic al bisericii se află câteva pietre de
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
maici venite de la Mănăstirea Polovragi. Mai apoi, în anul 1992, schitul devine mănăstire de maici. Pictura interioară este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori necunoscuți. Starea de conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
împotrivise ca fiica ei să se călugărească i-a urmat exemplul. Fiica ei este stareță și mama îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori. Tot aici există și
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori. Tot aici există și o raclă cu moaștele Sfinților Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped și al Cuvioșilor uciși în Sinai și Rait. Biserica mai adăpostește un muzeu subteran
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
există și o raclă cu moaștele Sfinților Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped și al Cuvioșilor uciși în Sinai și Rait. Biserica mai adăpostește un muzeu subteran în care este expusă o piesă rară - o mică icoană, pictată pe lemn de Nicolae Grigorescu.
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
cărămidă și a fost acoperită până în anul 1927 cu dranița , iar de atunci cu tablă zincata. Este în formă de cruce cu brațele S-E-N semirotunde, cu câte două contraforturi pe ambele parți cu ocnițe alăturate, de jur împrejur, pentru zugravit icoane la înălțimea de 7 m , cu două brâie liniare în relief, lațe de 20 cm, la câte 4 m fiecare și turn pe pridvor. Pereți biserici sunt înalți de 9 m, turnul de 20 m și acoperișul turnului - în formă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât și o cruce de argint ce are în mijlocul ei , lemn sculptat cu o mare măestrie o cruce mică pentru binecuvântare. Amândouă aceste cruci se află pe sfântă masă, sfanțul potir, discul și steluța, sunt toate din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
draniță pe cheltuiala credincioșilor, la stăruința epitropului Costea Ioan. Aceiași meșteri maramureșeni din Bârsana care au executat lucrarea au ridicat și o troiță și o nouă poartă de intrare. În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: icoane pe lemn, 7 icoane pe sticlă, 4 cărți vechi: Octoihul Mare (1742), Evangheliar (1770), Cazania (1768), Minologion (1781), ultimele trei fiind tipărite de Mitropolia Moldovei.
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
la stăruința epitropului Costea Ioan. Aceiași meșteri maramureșeni din Bârsana care au executat lucrarea au ridicat și o troiță și o nouă poartă de intrare. În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: icoane pe lemn, 7 icoane pe sticlă, 4 cărți vechi: Octoihul Mare (1742), Evangheliar (1770), Cazania (1768), Minologion (1781), ultimele trei fiind tipărite de Mitropolia Moldovei.
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
mustăți lungi, în straie de puternică inspirație din moda transilvăneană a vremii. La ușile împărătești, peste stratul de pictură s-a aplicat altul mai nou, care nu se ridică la nivelul picturii originale. Patrimoniul. Biserica mai deține în patrimoniul ei icoane pe sticlă din centrul de la Nicula, cât și icoane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Starea de conservare a bisericii este bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
transilvăneană a vremii. La ușile împărătești, peste stratul de pictură s-a aplicat altul mai nou, care nu se ridică la nivelul picturii originale. Patrimoniul. Biserica mai deține în patrimoniul ei icoane pe sticlă din centrul de la Nicula, cât și icoane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Starea de conservare a bisericii este bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult din urma infiltrațiilor, pictura fiind cea mai distrusă aici
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele icoane au fost furate și nu au mai fost recuperate. Azi se mai păstrează doar două sfeșnice din lemn, vopsite
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele icoane au fost furate și nu au mai fost recuperate. Azi se mai păstrează doar două sfeșnice din lemn, vopsite de pictorul bisericii, două icoane pe lemn - Maica Domnului
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]