14,025 matches
-
vrea ei. înainte de a ieși din Ianca a prins a se însera. Frica a crescut. Și-a adus aminte că de la Șuțu spre Constantinești mergea pe marginea păduri și că pe unele locuri malul Buzăului ajungea până în drum. Frica și imaginația s-au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Nou. Câte lucruri frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej ! Iată, numai pe o pagină din ziar, lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimțite pânzele imaginației băiatului. Oare căciula pe care a uitat-o cândva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi bună?” (Mircea Sîntimbreanu, Recreația mare) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: fascinantă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Îi mulțumesc pentru infinita răbdare, minuțiozitate, generozitate, clarviziune. Îmi exprim gratitudinea pentru faptul că pe parcursul stagiaturii, În caracteristicul domniei sale stil de know-how, asociat cu o carismă rar Întâlnită la o personalitate de talia domniei sale, a creat un mediu stimulant pentru imaginație, creativitate, necesare pentru iluminarea din cercetare. Discuțiile constructive, antrenarea mea În activități de training, de publicare a rezultatelor studiilor mele În „Tratatul de Algeziologie”, sprijinul necondiționat acordat În unele din demersurile făcute pentru promovarea terapiei non-farmacologice alături de terapia farmacologică, de-
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
umane, la persoane cu secțiuni ale măduvei. Melzack Își continuă cercetările legate de fenomenele produse de membrul fantomă și ajunge, În 1989, la concluzii care conturează o nouă concepție despre implicarea sistemului nervos În durere. Poate nu este chiar pură imaginație reprezentarea unor personaje În filmele SF, numai sub forma unor carcase pentru creier, pentru că la ceva asemănător a ajuns și Melzack: deși corpul informează În permanență creierul cu privire la mediul extern și intern, determinând declanșarea unor mecanisme de control sau a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
opera renascentistă a lui Shakespeare (Folkenflik 2005: 617). Prin urmare, cum bine observă Lee (2005: 523), un fals precum opera lui Ossian/Macpherson nu putea să inspire decît un alt fals (chiar dacă doar parțial), întreaga operă a lui Chatterton stimulînd imaginația unui alt falsificator literar notoriu, William Henry Ireland; a existat în acest proces în cascadă (trecerea creativă de la falsuri la falsuri) și un efect distorsionant, și anume caricaturizarea valorilor estetice ale epocii romantice - în special a cultului pentru geniul original
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în jurul bisericii, care, ca edificiu însuflețit cu o viață magică, împreună cu cărțile deopotrivă animate magic, au devenit curînd "totul pentru el, partener de joacă, camarad, prieten" (Russell 1908: 18-19); aceasta a dobîndit asupra lui o putere fascinatoare, hrănindu-i tînăra imaginație cu un "Mare Romanț" străvechi al cărui erou era Rowley (Russell 1908: 35), în vreme ce Canynge a devenit "mai mult decît eroul său", "tovarășul de nedespărțit al rătăcirilor sale visătoare" (Russell 1908: 23-25). Biserica St. Mary Redcliffe a creat o "vrajă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ce apar brusc și care îți taie răsuflarea. [...] Are unele sunete marțiale reușite, [...]. Arta lui a fost esențial dramatică. [...] Dl. Watts-Dunton într-adevăr îl declară a fi fost tatăl Noii Școli Romantice. [...] A avut mare originalitate și darul unei intense imaginații. Cele mai bune lucrări ale lui Chatterton au o inspirație, un farmec singular și unic, atît în ce privește conținutul gîndirii, cît și în ce privește muzica ce este de prim rang în poezia engleză. (Hare 1911: XXVIII-XXXIV) Dar aici Hare pare a uita
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fenomenul începea să fie în mod straniu asociat cu entuziasmul romantic - cea din urmă fiind o noțiune preluată de poeții romantici, printre alții, de la Shaftesbury. Hazlitt vorbea în acest sens de bucuria viguroasă - gusto -, care în ultimă analiză însemna stimularea imaginației conducînd la o identificare aproape completă între subiect și obiect, și prin urmare la o vindecare aproape totală a rupturii din om, care astfel nu mai era separat de Natură/Univers cu toate contradicțiile sale, nu mai era fragmentat în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
acest caz, cercetătorul va recurge la un proces de elucidare a ipotezei, prin ceea ce se numește o cercetare prealabilă, de natură conceptual teoretică. În procesul de elucidare a ipotezei, cercetătorul sau profesorul-cercetător poate apela la tehnici specifice de exercitare a imaginației creatoare, precum: brainstormingul (furtuna în creier, asaltul de idei), sinectica, modelarea - eventual modelarea asistată de computer -, metoda proiectelor etc. Trebuie, de asemenea, precizat că, în cazul unor cercetări de o anumită extensie și/sau complexitate, cercetătorul își poate propune mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
deranjante, ei folosesc adesea și expresii învechite, tocite, numite clișee; acestea fie pun capăt unei conversații, fie îl încurajează pe interlocutor să vină și el cu un clișeu propriu. Clișeele sunt cuvinte sau expresii preambalate, folosite de oameni lipsiți de imaginație sau de cei care sunt prea leneși ca să descrie o situație prin prisma propriilor percepții. (Platitudinile și truismele sunt alte tipuri de clișee.) Clișeele pot oferi chei utile pentru descifrarea gândurilor vorbitorului. De exemplu, expresia "oarecum" este un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de cealaltă femeie". Dar cel mai bun sfat pentru a putea ține conversația deschisă este să renunțăm total la clișee, truisme și platitudini și să abordăm discuția cu imaginație. La început nu e un lucru prea ușor de realizat, dar va contribui la ameliorarea calității conversațiilor noastre. METALIMBAJUL ÎNTR-UN SINGUR CUVÂNT Să examinăm acum câteva dintre cele mai des folosite metacuvinte, care ne semnalizează că o persoană încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Melissa a repetat aceeași întrebare în fiecare zi. Prin aceasta, nu numai că a sporit probabilitatea ca întrebarea să fie considerată un clișeu, dar pe Bob îl plictisea chiar și gândul de a tot răspunde la aceeași întrebare lipsită de imaginație. Melissei i s-a sugerat să citească regulat ziarul. Și astfel, ea a fost în stare să-i pună întrebări deschise, mai la obiect, despre lucruri interesante de care și el era preocupat. în seara aceea, Melissa i-a povestit
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
moda asta? Această tehnică îl eliberează pe cel căruia ne adresăm de presiunea de a răspunde la compliment, iar pe noi ne transformă într-un interlocutor plăcut și relaxant CUM PUTEM TRANSFORMA AFIRMAȚIILE NEGATIVE ÎN AFIRMAȚII POZITIVE Dacă ne folosim imaginația putem găsi aproape întotdeauna o modalitate de a transforma o observație critică într-o laudă constructivă. Dacă nu găsim altceva, în loc să-i criticăm pe ceilalți pentru eșecurile lor, îi putem lăuda pentru vreun succes mai mic sau pentru că au încercat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
referă la strategiile gândirii folosite de mințile strălucite, precum cele ale lui Einstein, Edison, Leonardo da Vinci, Darwin, Galilei, Freud sau Mozart. Avem speranța că lucrarea de față va constitui un bilet de intrare spre o aventură intelectuală încărcată de imaginație, de implicație și de emoționalitate în domeniul misterios și atât de miraculos al creativității. G Paicu Capitolul 1 CREATIVITATEA - ARGUMENTE ESENȚIALE Brian Clegg 1.1 Creativitatea - motorul dezvoltării societății Actuala etapă a dezvoltării civilizației evidențiază, ca una din trăsăturile caracteristice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
divinitate. De alte ori, persoana atinsă de „geniul” creației se credea că a intrat în grațiile unei muze ocrotitoare și inspiratoare a artelor sau științelor. Noțiunea de creativitate a fost, la început, consemnată sub alte denumiri: inspirație, talent, supradotare, geniu, imaginație sau fantezie creatoare. După cum se va vedea mai departe, aceste noțiuni reprezintă doar unele trăsături psihologice ale persoanei creatoare. Inspirația este o stare psihică de tensiune puternică, cu o durată variabilă, în cursul căreia se conturează în linii generale viitoarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativității. Ori, astăzi se cunoaște că inteligența este numai un factor al creativității, iar testele de inteligență reprezintă o plasă cu ochiurile prea largi care lasă să se piardă 70% (după opinia lui E.P. Torrance) din indivizii cei mai creativi. Imaginația (fantezia creatoare) este facultatea mintală care elaborează o multitudine de asociații noi prin compunere și descompunere a ideilor, prin combinare și recombinare a lor, creând în final ceva nou ce nu a existat înainte. Imaginația se acordă cu alte două
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din indivizii cei mai creativi. Imaginația (fantezia creatoare) este facultatea mintală care elaborează o multitudine de asociații noi prin compunere și descompunere a ideilor, prin combinare și recombinare a lor, creând în final ceva nou ce nu a existat înainte. Imaginația se acordă cu alte două facultăți ale minții creatoare: judecata și gustul. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginație, observarea acordului sau dezacordului dintre ele, reunirea în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor discordante, în final urmărindu-se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
compunere și descompunere a ideilor, prin combinare și recombinare a lor, creând în final ceva nou ce nu a existat înainte. Imaginația se acordă cu alte două facultăți ale minții creatoare: judecata și gustul. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginație, observarea acordului sau dezacordului dintre ele, reunirea în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor discordante, în final urmărindu-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
facultăți ale minții creatoare: judecata și gustul. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginație, observarea acordului sau dezacordului dintre ele, reunirea în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor discordante, în final urmărindu-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole. Este de remarcat că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea convergentă (aceste atribute ale gândirii vor fi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a celor omogene și respingerea celor discordante, în final urmărindu-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole. Este de remarcat că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea convergentă (aceste atribute ale gândirii vor fi tratate în §4.1.1.2). Gustul este un supliment la judecată, de factură estetică, care conferă în primul rând eleganță gândurilor noastre. În
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezentate o parte din aceste definiții. Nenumăratele denumiri metaforice exprimă concepțiile diverșilor autori asupra creativității: "inteligență fluidă" (R. B. Cattell), "gândire divergentă" (J. Guilford), "gândire laterală" (Edward de Bono), "rezolvare specifică de probleme", "rezolvare de probleme slab structurate" (J. Bruner), "imaginație creatoare" (Th. Ribot), "imaginație constructivă" (A. Osborn), "gândire autonomă" (Fr. Bartleit). Unii autori văd în creativitate, alții , alții . Creativitatea este un concept destul de vag definit. Michel și Bernardette Fustier (1988) arată că în accepțiunea omului obișnuit creativitatea este legată de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aceste definiții. Nenumăratele denumiri metaforice exprimă concepțiile diverșilor autori asupra creativității: "inteligență fluidă" (R. B. Cattell), "gândire divergentă" (J. Guilford), "gândire laterală" (Edward de Bono), "rezolvare specifică de probleme", "rezolvare de probleme slab structurate" (J. Bruner), "imaginație creatoare" (Th. Ribot), "imaginație constructivă" (A. Osborn), "gândire autonomă" (Fr. Bartleit). Unii autori văd în creativitate, alții , alții . Creativitatea este un concept destul de vag definit. Michel și Bernardette Fustier (1988) arată că în accepțiunea omului obișnuit creativitatea este legată de invenții tehnologice sau descoperiri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
concept destul de vag definit. Michel și Bernardette Fustier (1988) arată că în accepțiunea omului obișnuit creativitatea este legată de invenții tehnologice sau descoperiri științifice, de creații artistice, de comunicare interumană, de comportamente personale sau de mișcări sociale. Ea semnifică: adaptare, imaginație, originalitate, perseverență, talent, libertate interioară, distanțare față de lucrurile deja cunoscute. În anii ’60 S.E. Golann a studiat comparativ definițiile date creativității, având la dispoziție nu mai puțin de 600 enunțuri. Acest studiu a identificat trei perspective în care este abordată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
orice creație originală este și de valoare. Să ne gândim că pot fi creații originale, dar rupte de realitate, aberante. Creații ce pot apare în timpul viselor, consumurilor de droguri, febrei sau producții ale bolnavilor mintali pot fi caracterizate de o imaginație debordantă, dar fără posibilitatea transpunerii în practică deoarece încalcă niște reguli obiective clare. Un produs util este adecvat realității și răspunde unei nevoi practice. - ne avertizează celebrul inventator T.A. Edison. Rezultatul activității fructuoase a unui inventator poate fi o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
persoana creatoare trebuie să posede: atenție distributivă (pentru a ține sub control un câmp larg de date); abilitatea de „a se juca cu ideile” (capacitatea, spontană sau voită, de a abandona capcanele gândirii logice și de a se lăsa pradă imaginației, asociind idei, fapte, teorii în spiritul ideii „să vedem ce iese”); capacitatea de concentrare (de a nu se risipi în direcții colaterale, lipsite de importanță, de a menține în atenție obiectivul final); toleranță la ambiguitate (capacitatea persoanei de a utiliza
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]