13,024 matches
-
Dum, 08 Ianuarie 2017 (10 Tevet, 5777) 2017-2018: Joi, 28 Decembrie 2017 (10 Tevet, 5778) 2018-2019: Măr, 18 Decembrie 2018 (10 Tevet, 5779) 2019-2020: Măr, 07 Ianuarie 2020 (10 Tevet, 5780) 2020-2021: Vin, 25 Decembrie 2020 (10 Tevet, 5781) 2021-2022: Măr, 14 Decembrie 2021 (10 Tevet, 5782) "Atenție: sărbătoarea începe la asfințitul soarelui în ajun."
Asara B'Tevet () [Corola-website/Science/330687_a_332016]
-
din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Chișinău, iar directorul trustului media Russia Today, Dmitri Kiseliov, și jurnalistul Andrei Kondrașov au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. La mijlocul lunii ianuarie 2015, Serviciul fitosanitar al Rusiei, Rosselhoznadzor, a distrus cu un buldozer un lot de peste 20 de tone de mere presupuse a fi moldovenești, care ar fi ajuns ilegal în Rusia având marcaje că ar fi din Chile. Imaginile au fost făcute publice de serviciul de presă al Rosselhoznadzor. În aprilie 2015 Rusia a fost obligată de CEDO să achite
Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia () [Corola-website/Science/330162_a_331491]
-
boa de blană. Văzându-l pe perete în această poziție, mama lui Samsa leșină din nou. Gregor încearcă să o ajute pe Grețe să-și îngrijească mama și părăsește astfel propria cameră pentru a doua oară, dar este atacat cu mere de tatăl său. Este grav rănit, iar un măr îi rămâne incrustat în carapace, unde începe să putrezească. Samsa suferă dureri crunte și își pierde agilitatea de înainte. Între timp, familia închiriază una din camerele apartamentului unor domni, trei la
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
poziție, mama lui Samsa leșină din nou. Gregor încearcă să o ajute pe Grețe să-și îngrijească mama și părăsește astfel propria cameră pentru a doua oară, dar este atacat cu mere de tatăl său. Este grav rănit, iar un măr îi rămâne incrustat în carapace, unde începe să putrezească. Samsa suferă dureri crunte și își pierde agilitatea de înainte. Între timp, familia închiriază una din camerele apartamentului unor domni, trei la număr, care nu intuiesc nimic despre existența omului-insectă. Într-
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
iulie 1943, București) este un operator și director de imagine de film român. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Un august în flăcări" (serial TV, 1974), "Duhul aurului" (1974), "Filip cel bun" (1975), "Cursa" (1975), "Mere roșii" (1976), "Duios Anastasia trecea" (1979), "Ediție specială" (1980), "Bietul Ioanide" (1980), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Secvențe" (1982), "Ochi de urs" (1983), "Fructe de pădure" (1983), "Iacob" (1988), "Vulpe vânător" (1993) și "Orient Express" (2004). El a colaborat în
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
de la Versailles din 1919 a stabilit la frontierele germano-poloneze în regiunea Mării Baltice. Orașul-port din Gdańsk (germană: Danzig), cu o populație majoritară germană și minoritate poloneză în urma unui plesbicit a fost declarat oraș liber, independent de Germania, și a devenit un măr al discordiei pentru zeci de ani. Arbitrajul aliaților a împărțit zona industrială și districtul minier din Silezia extrem de râvnit cu compoziție etnică mixtă, între Germania și Polonia, Polonia primind în 1922 teritoriul cu dimensiunea mai mică, dar mai industrializată din
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
Neapole regelui Carol al VIII-lea al Franței, care a avut o cerere asupra Neapolelui prin linia Angevină. Inocențiu mai târziu s-a împăcat cu Ferdinand și a revocat decretul înainte de a muri, în 1492, dar oferta a rămas un măr al discordiei în politica italiană. Ferdinand a murit în ianuarie 1494 și a fost succedat de fiul său, Alfonso al II-lea. În octombrie 1494, Ludovic Sforza, care a controlat timp îndelungat Ducatul de Milano, a obținut în cele din
Războiul italian din 1494-1498 () [Corola-website/Science/329236_a_330565]
-
Teatrului Bacovia. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Bacău. Tot la Bacău a fost înființată Casă memoriala „Nicu Enea”, iar stradă pe care se află casă îi poartă numele. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Belgrad. "Universul", 7 măr 1934. Draganic, Josip"'. Slikarske izlozbe. [Expoziție Nicu Enea la Zagreb]. "Novosti Broji", nr. 105, 17 apr 1934, p. 11. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14. Referire la Nicu Enea. Lazăr, N. I."' Cronică plastică. [Referire la Nicu Enea]. "Sfarmă piatră", 21 ian 1937. Lazăr, Nicolae
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Sala “Ileana”, [Librăria] “Cartea Românească”, 1938. Oprescu, G. Ultimele expoziții din luna Martie. [Expoziție Nicu Enea în București]. "Universul," 2 apr 1938 Pictorul N. Enea a fost premiat [cu premiul “Pictor C. Stahl”] la Salonul Oficial al Moldovei. "Moldova", 1 măr 1942 Salonul Oficial. Pictură și sculptură. București, Ministerul Artelor; Fundația “Dalles”, 1945, p. 24. Referire la Nicu Enea. Deschiderea expoziției N. Enea [la sala ziarului “Universul” din București]. "Ultimă oră", 24 ian 1947. Expoziția pictorului N. Enea. Catalogul lucrărilor. [128
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Rodica Maniu, Dan Băjenariu, N. Enea. "Rampă", feb 1947. Repețeanu, Elisa. Expoziții. [Expoziție Nicu Enea la sala “Universul” din București]. "Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947, p. 30. Expoziția pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947, p. 30. Expoziția pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează Ț. I. = Drăgoi, Livia. Retrospectivă Nicu Enea [organizată de Oficiul de expoziții București în colaborare cu Muzeul județean de istorie și arta din Bacău]. "Steaua", nr. 3, măr 1980, p. 61-62. = Galben, Cornel"'. Nicu Enea - un nume pentru eternitate. "Steagul roșu", 35, nr. 6914, 10 mai 1980, p. 6. Coban, Grigore V. Expoziția de pictură și grafică Nicu Enea. (Carnet plastic). "Steagul roșu", 35, nr. 6933, 20 sep
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
o specie foarte răspândită și cosmopolită (sol, materii organice în descompunere, semințe oleaginoase, cereale). Este comun în majoritatea tipurilor de soluri și este implicat în descompunerea materialului vegetal. Poate fi izolat de pe semințe de porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazăre, mere, făinuri, lapte praf. "Aspergillus flavus" are o afinitate deosebită pentru alune și semințe oleaginoase. Crește într-un spectru larg de temperatură (12-48 °C). În condiții necorespunzătoare de păstrare a recoltei (umezeală crescută etc.), ca urmare a contaminării înainte de recoltare, se
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
yağı( coadă de oaia) este folosită la kebab și preparatele de oaie. Flora bogată și diversă a Turciei înseamnă că fructele sunt variate,multe și ieftine.În bucătăria otomană ,fructele acompaniază frecvent carnea ca și garnitură. Prunele ,caisele,rodiile,perele,merele ,strugurii ,smochinele împreună cu mai multe tipuri de citrice sunt fructele cele mai frecvent utilizate,fie proaspete sau uscate în preparatele din bucătăria turcească.Ardeii umpluți și pilaful conțin de obicei coacăze sau stafide. Sarmalele în Frunze de viță obișnuiesc să
Bucătăria turcească () [Corola-website/Science/329454_a_330783]
-
al VIII-lea de numele căruia se leagă prima gramatică a limbii arabe. Este mai cunoscut după porecla de Sībawayh sau Sībawayhi (سيبويه), pronunția originală în limba persană fiind Sēbōe sau Sībūya (سيبويه) ceea ce s-ar traduce prin “parfum de măr” sau “măr mic”. Sībawayhi s-a născut în localitatea Bayḍă’ din provincia Šīrăz aflată în nord-vestul Iranului. De aici, familia sa a migrat în Irak, la al-Bașra, unde Sībawayhi a studiat ḥadīṯ și jurisprudența islamică ("fiqh"). A avut un număr
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
-lea de numele căruia se leagă prima gramatică a limbii arabe. Este mai cunoscut după porecla de Sībawayh sau Sībawayhi (سيبويه), pronunția originală în limba persană fiind Sēbōe sau Sībūya (سيبويه) ceea ce s-ar traduce prin “parfum de măr” sau “măr mic”. Sībawayhi s-a născut în localitatea Bayḍă’ din provincia Šīrăz aflată în nord-vestul Iranului. De aici, familia sa a migrat în Irak, la al-Bașra, unde Sībawayhi a studiat ḥadīṯ și jurisprudența islamică ("fiqh"). A avut un număr de nouăsprezece
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
(n. 1692, Poltava, Țaratul Rusiei - d. 25 aprilie 1767, Mănăstirea Poiana Mărului, Țara Românească) a fost un călugăr valah de origine slavă, îndrumător duhovnicesc al lui Paisie Velicicovschi, care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox din Țările Române. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
stareț aproape douăzeci de ani schitul Dălhăuți. A adunat în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri moldoveni, munteni, ardeleni și ruși, formând o școală duhovnicească renumită. Prin anii 1730-1733 s-a retras împreună cu 12 ucenici la Schitul Poiana Mărului din Munții Buzăului, ce fusese ctitorit de domnul Constantin Mavrocordat într-o pădure de foioase și conifere de la poalele muntelui Ulmușoru (943 m). Acolo a construit o biserică și chilii. A condus schitul în calitate de stareț și a introdus rânduieli monahale
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
chilii. A condus schitul în calitate de stareț și a introdus rânduieli monahale isihaste de proveniență athonită - după învățăturile Sf. Vasile cel Mare, Nil de la Sorska, Dimitrie al Rostovului -, punând accent pe ascultare, smerenie și rugăciune. În perioada stăreției sale, Schitul Poiana Mărului a avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la Poiana Mărului a atras numeroși călugări și credincioși din ținuturile Buzăului și Vrancei și chiar din alte țări. La sfatul călugărului Ignatii, care i-a povestit de fervoarea isihastă pe care a găsit-o în mănăstirile din Țările Române, rasoforul Platon Velicicovschi
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]