13,181 matches
-
că la vizionare l-am avut în sală, cu pălăria pe cap, pe domnul Mitică Cojocaru, șeful Comunității băcăuane. Cu o rezervă minoră (unul din actori spunea o rugăciune fără kipa!), dom Mitică a zis da!. Au venit rapid banii. Premiera a avut loc la Teatrul "Bacovia".După spectacol, o echipă a televiziunii bucureștene, condusă de Carmen Ștefănescu, a făcut un dialog cu noi, realizatorii, pe scenă. Ne-a bucurat, dar am și tras consecințe: cînd am urcat în sala de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dădeau iama în bucate & licori. Trei țațe cărau și acasă, în sarsanale încăpătoare. N-am mai prins nimic. Directorul, precaut, pusese deoparte bani pentru masa celor ce-au muncit. A fost o zi plăcută. L-am scos pe Bloch în premieră mondială, la Bacău! Cu muzică hasidică originală! Se mai schimbă mentalitățile, nu?!... 1980. Sînt la-nceput de carieră regizorală. Montez abia al patrulea spectacol (după mai multe, ca scenograf). Pun la Sibiu Noaptea furtunoasă. La premieră vine și o regizoare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
scos pe Bloch în premieră mondială, la Bacău! Cu muzică hasidică originală! Se mai schimbă mentalitățile, nu?!... 1980. Sînt la-nceput de carieră regizorală. Montez abia al patrulea spectacol (după mai multe, ca scenograf). Pun la Sibiu Noaptea furtunoasă. La premieră vine și o regizoare colaboratoare, Nicoleta Toia, și se vede clar că e împotriva montării; sau, doar împotriva mea. Era o femeie nefericită și, de aceea, rea. În toamnă, plec la Botoșani la un festival de restituiri repertoriale (Piese vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dinte marii noti diretori de tenă... (că rămăterăm doar tei, din cîti futerăm: io, Tanda Manu ti Lutică Pintilie!). Vancea apreciind tinerele talente După ce-a fost pensionat, în decembrie '89, Vancea venea mai rar pe la teatru. Totuși, la o premieră apare și, fiindcă nu-l băga nimeni în seamă, se așează în sală lîngă Guță Alexandrescu, actor bun, cu vechi state la Reșița și un om tolerant (a jucat și-n patru spectacole de-ale mele). Spectacolul era compus din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-nroșește și... părăsește clasa, în mod năucitor și ne-diplomatic. Iese scandal în facultate, profesorii urlă (Moni Ghelerter, mai ales), fetele altfel frumoase! plîng... Important este că l-am văzut, de-aproape, pe marele Zavadski!... * 1991. La Teatrul Mic, o premieră cu un text german, montat de Vlad Mugur. Urmărind ce se petrece pe scenă, deodată, îmi intră-n nări un plăcut, dar neadecvat, miros de friptură. Mai ales că era un spectacol tragic, nu Scrisoarea... lui Ciulei. Ies pe hol
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a fost atunci, cu adevărat. Rămîne o amintire situată între coincidență, mahmureală, autoironie, erotism & paranormal! Trebuie să public acest episod, măcar pentru doza sa de inefabil... Era prin '78. Luna Mai, parcă (țin minte, fiindcă era legat totul de o premieră a mea la Ploiești!). Stăteam, pe-atunci, într-un bloc de lîngă Teatrul "Nottara", la etajul cinci. Dormeam de doar trei-patru ore (ajunsesem dimineața, de la Ploiești). Aud, prin vis, "bing-bangul" soneriei. Nu deschid. Insistă. Nu deschid. Insistă. Decid să cobor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ochi inundat de sînge, mă privea, de parcă dorea să mă hipnotizeze: Domnule, ești OM?! Da! am răspuns caraghios de hotărît arătării. Tăcere scurtă. Dacă ești OM, invită-mă în casă! Da! am continuat să fiu deplasat-laconic-ospitalier. Repet, seara avusesem o premieră, urmată de chef, apoi de un... flirt. Cînd am văzut-o pe strania musafiră, dintr-un defect incredibil de asociere, am crezut că e doamnă din noaptea trecută, prahoveanca. Fără inhibiții, necunoscuta a intrat în camera în care dormeam, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pompe funebre! Iar lighioanele fuseseră cîștigate la tombolă de cei cu care împărțisem emoțiile drumului. Morala: farsa atrage farsă. Iar ce e comic și ce e tragic, vorba lui S.J. Lec, se va dovedi, în timp... O aniversare și o premieră Era prin anii '90. La Teatrul "Luceafărul", avea loc un dublu eveniment: premiera spectacolului Cică un sultan, odată și aniversarea unei vîrste respectabile a maestrului Ion Lascăr, regizorul montării. Atunci am făcut o gafă: în rîndul întîi, l-am zărit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
emoțiile drumului. Morala: farsa atrage farsă. Iar ce e comic și ce e tragic, vorba lui S.J. Lec, se va dovedi, în timp... O aniversare și o premieră Era prin anii '90. La Teatrul "Luceafărul", avea loc un dublu eveniment: premiera spectacolului Cică un sultan, odată și aniversarea unei vîrste respectabile a maestrului Ion Lascăr, regizorul montării. Atunci am făcut o gafă: în rîndul întîi, l-am zărit pe marele actor Teo Vâlcu. Neinspirat, i-am zis: "Teo, mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că tot decorul să fie vopsit în acea culoare. Marți, Dandanache semnifica faptul că eroul masculin mai vîrstnic trebuia să semene cu personajul caragialean. Alteori, în funcție de inspirație, striga "Cehov!", "Eunuci!", "Freud!" în funcție de noile idei apărute în dimineața cu pricina. Înainte de premieră, a clacat: a fost internat la sanatoriu. La premieră, fiecare s-a descurcat cum a putut. Critica-l iubea pe regizor și a închis ochii la lipsa de omogenitate a concepției și a jocului. A supralicitat originalitatea montării. Răzbunarea Morții
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Marți, Dandanache semnifica faptul că eroul masculin mai vîrstnic trebuia să semene cu personajul caragialean. Alteori, în funcție de inspirație, striga "Cehov!", "Eunuci!", "Freud!" în funcție de noile idei apărute în dimineața cu pricina. Înainte de premieră, a clacat: a fost internat la sanatoriu. La premieră, fiecare s-a descurcat cum a putut. Critica-l iubea pe regizor și a închis ochii la lipsa de omogenitate a concepției și a jocului. A supralicitat originalitatea montării. Răzbunarea Morții Scena, culisele sînt, prin definiție, misterioase. Cîte filme celebre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
afirmare se poate vorbi cu adevărat. Ce-i ciudat, mă întîlnesc azi cu mulți din ei, perfect schimbați; nu pot să-l uit pe tovarășul Alecu Floareș, în preajma căruia m-am aflat în viață doar de două ori (la vizionarea premierelor mele de la Național), cum mi-a răspuns slugarnic și onctuos într-o zi pe stradă, în fața Halei! Nu-l pot uita nici pe un alt politruc ieșean, actualmente semialcoolic, cum a încercat să desființeze un spectacol al meu de frica
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din Elogiu nebuniei, în "Elogiul... rațiunii"! Cei foarte tineri sînt scutiți de asemenea anomalii (deși, slavă Domnului, dau peste alte anomalii). Anecdotic vorbind, un director de teatru era să fie schimbat deoarece de ziua de naștere a Tovarășului a programat premiera piesei Tîlharul! Cînd i s-a atras atenția asupra gafei, a "îndreptat-o" propunînd Comedie cu olteni! Unul dintre cele mai mari spectacole a fost scos doar după trei reprezentații, chipurile la cererea oamenilor muncii, publicată-n Scînteia! (e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Prin ea am avut șansa să o cunosc și pe o altă doamnă a mijlocului de secol: Lidia Sava. Da, văduva marelui om de teatru Ion Sava (din care am montat în 2001 Vreau să număr stelele, la Iași, în premieră absolută!). Distinsă femeie! Cu un permanent zîmbet trist pe figură, cu o privire resemnată, de om pentru care viitorul nu mai prezintă interes, întoarsă-n fascinantu-i trecut (impenetrabil, poate!) și în ea însăși. Era italiancă, la origine a și tradus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în orașul Chiralinei și în cel al revistei "Porto-Franco". Era, prin 1969: eu, doar elev, dar colaboram deja la revista studențească "Amfiteatru". Cineva din redacție Coman Șova, parcă îmi zice: "Nu te duci sîmbătă la Brăila, să scrii ceva despre premiera MRP-ului?" (MRP nu era nimeni altcineva decît iubitul și apreciatul Miron Radu Paraschivescu, scriitor influent în epocă, curtat de toate gazetele literare și agreat de toți scriitorii mai în vîrstă). Am zis "da!", și mi-a părut bine. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cutare-și plătește doar băutura!", "Cutare e invitatul meu!"(după faimă, buzunar și îmbrăcăminte). Eu am avut "șansa" să intru în lotul de calici, deci nu am plătit nimic. Dar nu meniul ori spectacolul m-au marcat: ci lumea de după premieră! Teribilă lume, pentru adolescentul de mine! Societate inaccesibilă unui puști care frecventa cenacluri, premiere bucureștene, citea reviste, dar nu era acceptat în "culise". I-am văzut atunci pe Dorin Tudoran și Țepeneag, luați cu duba poliției (aveau plete; într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Eu am avut "șansa" să intru în lotul de calici, deci nu am plătit nimic. Dar nu meniul ori spectacolul m-au marcat: ci lumea de după premieră! Teribilă lume, pentru adolescentul de mine! Societate inaccesibilă unui puști care frecventa cenacluri, premiere bucureștene, citea reviste, dar nu era acceptat în "culise". I-am văzut atunci pe Dorin Tudoran și Țepeneag, luați cu duba poliției (aveau plete; într-o vreme, morala proletară nu dădea voie tinerilor să poarte părul lung!); i-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
întors la București. Zi memorabilă, nu?! Cît de des am mai avut ocazia să cunosc atîtea personalități adunate la un loc?!... Peste doar patru-cinci ani, am revenit la Brăila: eram acum student la IATC. Mă trimisese Silvestru să scriu despre premiera unei drame de-a lui C. Chiriță (alt om minunat din conducerea Uniunii Scriitorilor). După premieră, alte măști, aceeași piesă: tot așa, multă lume bună a Bucureștiului. Atunci l-am cunoscut pe I. Druță. Și pe Traian Iancu (umbra lui
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
personalități adunate la un loc?!... Peste doar patru-cinci ani, am revenit la Brăila: eram acum student la IATC. Mă trimisese Silvestru să scriu despre premiera unei drame de-a lui C. Chiriță (alt om minunat din conducerea Uniunii Scriitorilor). După premieră, alte măști, aceeași piesă: tot așa, multă lume bună a Bucureștiului. Atunci l-am cunoscut pe I. Druță. Și pe Traian Iancu (umbra lui Druță, evident!). Fiindcă unul dintre critici era cam beat și urma să plece seara la Galați
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Interesante amintiri! Ar mai fi ceva de adăugat? A, da! Drumul, peste doar cîteva luni (ani) avea să mi se intersecteze, serios, marcant, profesional și nu numai, cu cel puțin cinci persoane întîlnite la Brăila & Galați, în acele seri de premieră și nopți (dimineți) de după. Dar asta, vorba unui erou din Irma la douce, e o altă poveste... Noaptea, pe o scenă de teatru... Recent, am găsit o însemnare făcută prin anii '70-'75, prin care îmi întipăream în memorie o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
amintirile din amintiri se construiesc. Punct. De două ori, Timișoara... 2000. Eram la Timișoara și montam o savuroasă comedie de Ray Clooney (ba, chiar, am senzația că aici dețin un insignifiant record: am semnat, probabil, regia ultimei montări a mileniului premiera a fost pe... 31 decembrie 2000. Și Revelionul s-a sărbătorit ce frumos! în teatru!). Dar nu despre festivisme este vorba; ci despre un aspect mai puțin plăcut, deși nu lipsit de haz. Înaintea mea, montase acolo un celebru regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
haz. Înaintea mea, montase acolo un celebru regizor o piesă greoaie, de Brecht. Ideea lui și-a scenografei era că în decor se vor monta și 20 de plăci de tablă mari, de 1m. pe 2 m. În fine, vine premiera și, după aceea, scandalul: directoarea, care juca și rolul principal, este hărțuită de procuratură pe motiv că decorul a costat cam mult și, în plus, a fost executat în atelierul scenografei, ceea ce-nseamnă că a fost o mînărie la mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că invitatul nostru nu avea nimic de avangardist, în el!), Doinaș și Irinel Liciu (la o tabără de creație a elevilor; atunci, marele poet ne-a dedicat și un catren, pe care-l mai am, pe undeva), iar la o premieră brăileană, prin 1969 -, unde nimerisem trimis de Coman Șova de la "Amfiteatru", să scriu o cronică, am avut șansa să stau la masă cu mulți oameni importanți ai vremii M.R. Paraschivescu, Virgil Teodorescu, Lucian Pintilie, Ivasiuc, Breban, P.M. Băcanu, Stefan Roll
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
luni directorul a fost demis și Studioul, închis. Salata berlineză românească din Austria... Domne', ce să mai zic? E a doua oară cînd umilesc spațiul germanic! Nu cu arta deși nici artistic nu m-am făcut de rîs, prezentînd în premieră mondială un text de Ionesco, despre care lumea zicea că a ieșit grozav. Dar teatrul ieșean nu mă bagă-n seamă, fiindcă eu nu mi-s ieșean, nici angajat la Național, deci nu contează ce succese am pe plan teatral
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care Timișoara, capitala vestică a României, unde o duc bine... Iar Timișoara nu-i un oraș mai prost dezvoltat, nu?! (asta dacă ai șansa să ajungi acolo, ca s-o constați). Deci, nu mă laud cu montarea mea prezentată, în premieră mondială, la Grein & St. Nikola, ci vreau să vorbesc măcar despre chestiunea gastronomiei, studiată & trăită de mine în cele cinci zile în care am trecut, recent, prin țara lui Mozart... Bref, în prima seară, după un recital văzut pe scena
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]