13,113 matches
-
pentru a se transforma într-o figură cheie a decadenței. Tabloul Post-mortem laureatus (1896), expus la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate dezbrăcată ține în poală nu un cap propriu-zis, ci un craniu încununat cu lauri. În fundal avem o pădure, un decor mai degrabă neutru, dar care în pictura unui Arnold Böcklin, precum Pădurea sacră, care-i servește de model lui Loghi, dobândește semnificația unui loc sacru, loc de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conduce la prăbușirea ei. În cazul nuvelei lui Poe, osmoza dintre casă și locuitorul ei se realizează și în cuprinsul unei dezordini mentale, rezultat al unei eredități încărcate a cărei culminație o reprezintă hipersenzitivul Usher. Întregul microcosm format din locuința propriu-zisă, dar și din proximitățile contaminate poartă amprenta melancoliei maladive a personajului. Este ca și cum personalitatea acestuia s-ar dilata, ar radia afectiv pe o rază limitată care închide locul într-o bulă intimistă unde atmosfera are o densitate specifică. Personajul este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
da întrebuințarea dorită, prin selecția și plasarea tablourilor urmărind, în opinia lui Rapetti, "o orchestrare a viziunii publicului asupra intimității muncii pe care o întreprindea, concepându-și, de altfel, muzeul după un sistem de dublă prezentare, majoritatea sălilor adăpostind opera propriu-zisă, în timp ce câteva piese erau învestite ca suveniruri autobiografice și aminteau de funcția inițială a clădirii ca loc de muncă și de viață"570. Dubla destinație, casă-muzeu, presupune, de fapt, o sinteză între biografia epurată de orice reziduu anecdotic și estetica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a locuinței sau de decorațiunile interioare, este recuperabilă o relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent construiesc sau amenajează adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adaugă un soi de reflecție-reverie bolnăvicioasă. Pictorul decupează din lumea insalubră de detracați prosperi și aceste figuri bacoviene de funcționari sau profesori ulcerați de amărăciuni eternizate. XIII.3. Mișu Teișanu și jocul cu măști Deși nu o integrează unui carnaval propriu-zis, masca sporește ceva din senzualitatea femeii, subliniind tensiunea dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns, identitatea secretă și adesea inavuabilă precum cea a femeii din nuvela lui Barbey d'Aurevilly, Le dessous de cartes d'une partie de Whist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu un spațiu al periferiei, cel puțin unul al zonelor interstițiale. Caracterul său caleidoscopic, de conglomerat estetic nu este specific numai simbolismului românesc, ci definește simbolismul european în ansamblul lui. În acest fapt, dar și în absența unei școli simboliste propriu-zise în arta plastică spre deosebire de existența unei școli simboliste în literatură rezidă și dificultatea majoră a configurării unei tablou coerent al existenței sale, cât și permanenta raportare la faptul literar. În particular, această dificultate este accentuată în cazul românesc și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă, iar comportamentele indică reînghețarea reușită. Dezvoltarea organizațională implică promovarea unor strategii care să pregătească firma pentru a face față atât provocărilor venite din interiorul organizației, cât și din afara ei. Sintetizând diferite direcții de dezvoltare delimitate de literatura de specialitate la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
modelul ce-i poartă numele poate fi modificat astfel Încât să țină cont de acest fenomen (M. Fishbein,1972). Astfel, atitudinea ce trebuie măsurată va fi atitudinea față de interpretarea unui anumit comportament (de cumpărare sau de consum) și nu față de obiectul propriu-zis. Realitatea demonstrează că acest model aplicat comportamentului consumatorului are o valoare previzională mai mare decât În cazul În care se urmărește măsurarea atitudinii față de marcă sau produs. Modelul este deci mai eficace, Însă are o complexitate sporită Întrucât implică mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o posedă consumatorul este diferită, este foarte posibil ca, deși sunt utilizate aceleași criterii cărora li se acordă aceeași importanță, ei se poziționează diferit În adoptarea deciziei. Alegerea alternativei și adoptarea deciziei sunt rezultanta evaluării și se concretizează În cumpărarea propriu-zisă. Evaluarea alternativelor se soldează fie cu alegerea uneia dintre ele, fie cu respingerea tuturor și Întoarcerea la faza precedentă pentru căutarea de informații suplimentare și reluarea procesului de la acea etapă. Alegerea unei alternative conduce la formularea intenției de cumpărare, ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientează spre mărci recunoscute și care prezintă garanție, etc. Desigur, acțiunea acestor factori, chiar dacă este adesea simultană, trebuie să atingă o anumită intensitate pentru a schimba intenția de cumpărare, dacă nu se ajunge la un prag, atunci are loc cumpărarea propriu-zisă a produsului sau serviciului respectiv. Putem conchide că factorii psihologici În luarea deciziei de cumpărare joacă un rol hotărâtor. Riscul perceput de către către cumpărător este perceput În funcție de temeri, nevoi sau expectanțe ale acestuia. Astfel, riscul asupra performanțelor așteptate este corelat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și inopinat. Această etapă coincide cu un eveniment intern sau extern care scoate la iveală modificarea echilibrului relațiilor existente, prezența unui antagonism, a unei vechi mutații. Etapa aceasta are drept caracteristică sentimental imposibilității Întoarcerii. III. Etapa a treia este criza propriu-zisă. Indivizii Își pierd puterea asupra realității și se naște sentimentul de abandon, confuzie, amenințare. Se produce o generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reprezentând o modalitate prin care se realizează tema Într-o operă literară. Dacă motivul central se repetă În cadrul operei literare, atunci el devine laitmotiv. La rândul lor, motivele se particularizează, devin imagini și fapte concrete și pun În lumină tema propriu-zisă. Dacă are conținut epic, o operă literară are un subiect, el reprezentând particularizarea și individualizarea motivelor, un suport menit să susțină edificiul operei. Subiectul este o „poveste” pe care autorul o spune orizontului de așteptare. Subiectul unei opere epice sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de luptele propriu-zise, schițate de poetul Camil Petrescu În „Ciclul morții”, sunt reluate, la o dimensiune amplă În romanul „Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război”. De altfel, autorul precizează că: „drama războiului nu e numai amenințarea continuă a morții, măcelul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din urmă, că dezvoltarea nu decurge mecanic din modernizare și că, din contră, aceasta îmbracă forma crizelor multiple pe care societățile trebuie să le rezolve mai întâi și abia după aceea pot spera să intre într-o fază de dezvoltare propriu-zisă. Partizanii paradigmei tranziției au trebuit, sub presiunea situațiilor „necanonice”, adică proprii unor situații diferite de cele pentru care au fost elaborate teoriile modernizării, să admită „devieri” de la teoria standard, pe care le-au încadrat în ceea ce au numit „crize ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
utilizat pentru a desemna inclusiv trecerea de la societăți puternic fragmentate la societăți integrate, de tipul și de forma „națiunilor moderne”, „crizele modernizării”, pe care lumea a treia ar trebui să le rezolve pentru a trece într-un stadiu de dezvoltare propriu-zisă (pragul „decolării”, cu termenul lui Rostow), sunt: „criza identității naționale pe durata transferului loialității dinspre grupurile primare spre națiune; criza legitimității politice a noilor state; criza penetrării (dificultatea implementării politicilor guvernului central în societatea întreagă); criza participării, când lipsesc instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiuni pe cinci ani și care are „drept principiu de bază întărirea rolului politicii sociale ca factor productiv” (Preda, 2003, p. 11). Dintre prioritățile politicii sociale, menționăm: gradul ridicat de ocupare a forței de muncă, calitatea muncii, calitatea politicii sociale propriu-zise și calitatea relațiilor industriale (Preda, 2003, pp. 12-13). Pentru a proteja totuși autonomia statelor membre în ceea ce privește politica socială, a fost introdusă metoda deschisă de coordonare. Au fost abordate și măsurile de eradicare a sărăciei, ocazie cu care a fost lansat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ideologică, dezvoltarea regională se înscrie în modelul „dezvoltării prin proiect”, al dezvoltării de jos în sus, bazată pe principiul participării și al descentralizării deciziilor și acțiunilor de dezvoltare. Fondurile sunt concepute ca o oportunitate pusă la dispoziția regiunilor, însă acțiunea propriu-zisă spre accesarea de fonduri prin proiecte rămâne la nivelul fiecărei regiuni în parte. Politica regonală în sine presupune numai repartizarea fondurilor într-o manieră cât mai adecvată nevoilor reale ale regiunilor. Statul și regiunea din interiorul statului se condiționează reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asistență socială este una dintre cele mai spinoase • prioritizarea confuză a finanțării serviciilor de asistență socială - dacă asistența socială bazată pe ajutoare financiare s-a menținut, deși foarte fluctuantă în timp, pe o anumită linie minimă, serviciile de asistență socială propriu-zise au fost sever neglijate prin subfinanțare. Deși în ultimii ani se înregistrează un trend crescător în interesul pentru servicii sociale specializate, o mare parte a resurselor financiare au mers către susținerea instituțiilor rezidențiale de asistență socială: instituții pentru copii abandonați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să existe, puteau oferi prin schimbare un cadru mai flexibil și securizant pentru copiii și tinerii aflați în dificultate. Schimbarea improprie a titulaturii instituțiilor în „instituții de plasament familial” nu a făcut decât să justifice lipsa de preocupare pentru reforma propriu-zisă a instituțiilor. Politica socială din 1997-2000, care a mizat pe organizațiile nonguvernamentale, presupuse a oferi integral servicii de asistență socială, a dus la ignorarea dezvoltării unor servicii publice de asistență. De fapt, o asemenea opțiune ar putea fi explicată și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clare ale conceptului. Există puține încercări de a construi teorii explicative de rang mediu în termenii lui Merton, cele mai multe dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe de cercetare -, și nu dezvoltării sociale propriu-zise. Bibliografie Apostol, Mirela; Arpinte, Daniel; Pescaru, Daniela; Pâslaru, Emil; Popescu, Raluca; Tompea, Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Totuși, în timp ce problemele generale sunt predominant adresate de actori instituționali, problemele punctuale sunt, în mare măsură, abordate de actori comunitari. Prin urmare, în vederea atingerii țintei dezvoltării, toate documentele cu rol de planificare și organizare a activităților, alocațiile bugetare și acțiunile propriu-zise necesită coordonare între diferiții actori sociali, de la toate nivelurile. În acest scop, monitorizarea și evaluarea ar trebui să joace un rol-cheie. Să ne oprim asupra strategiilor/planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare în care actorii-cheie sunt cei instituționali. Monitorizarea ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
culegere a datelor au intervenit la prima schimbare, în 1995, dat fiind faptul că metodologia anterioară nu mai răspundea contextului social și economic de la mijlocul anilor ’90. A doua schimbare este mai degrabă o perfecționare a metodologiei decât o schimbare propriu-zisă. Dată fiind diferența metodologică INSSE nu a prezentat comparații oficiale pe întreaga perioadă și, prin urmare, și comparațiile din prezentul studiu trebuie tratate cu prudență. Adoptată la Summitul Națiunilor Unite din anul 2000. Adoptată la Conferinta Națiunilor Unite privind problematica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Holocaust Memorial Museum. Volumul cuprinde un studiu introductiv în care este prezentat rolul jucat de armata română în cadrul regimului de discriminare și exterminare al evreilor din România în perioada iunie 1941-august 1944, lista documentelor, lista abrevierilor existente în documente, documentele propriu-zise (în număr de 454), anexe, indice. Documentele, în marea lor majoritate inedite, sunt publicate în ordine cronologică, indicându-se de fiecare dată sursa de proveniență. Ele sunt însoțite de un aparat critic vast peste 1600 note explicative ce au menirea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
altă încăpere, cei 4 ostași cari fac paza lor. Starea lor higienică lasă foarte mult de dorit, lipsindu-le strictul necesar pentru întreținere. c). La Spitalul Nr. 6 se găsesc internate 6 femei bolnave. La Tiraspol nu există un ghetto propriu-zis, unde evreii să fie izolați de restul populației. În situația actuală prezintă un pericol permanent, atât pentru sănătatea locuitorilor cât și a ostașilor cari îi păzesc. Acești evrei sunt ținuți în parte ca meseriași iar restul pentru diferite munci și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația, are loc pe două axe: a) verticală - între generațiile succesive dintr-o comunitate, și atunci este vorba despre educația propriu-zisă, a copiilor și a tinerilor, și b) orizontală - între persoane și comunități culturale indiferent de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]