15,319 matches
-
imaginii filiale. Vorbim mai curând de un atac asupra noii teocrații, pentru o restaurație teologică și ecclesiastică deplină; totodată, de un demers de contestare, cu argumentele christologiei, a cultului imaginii imperiale, care se instaura la nivelul întregului stat în defavoarea imaginii sacre și care nega în acest fel sensul oikonomiei creștine, implicit doctrina figuralității naturale și iconice. Dincolo de ele, pericolul era cu mult mai mare în ochii partidei iconofile, anume acela de a fi contestată și îndepărtată chiar credința creștină. De aceea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și multi-contextual, ca un temei incontestabil pentru argumentările iconodule; ea putea trimite atât la bunurile materiale și la cele simbolice, cât și la slujirea credinței și a legii printr-o înțeleaptă aplicare și adaptare în gestiunea tuturor manifestărilor vizuale ale sacrului. Am urmat aici un parcurs "arheologic", de sondare și de identificare, dar și de analiză contextuală a unor noțiuni, formațiuni discursive sau micro-bazine semantice, pentru a schița o posibilă genealogie conceptuală a imaginarului. Am urmărit de aceea grefa de la imaginarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reperul major de civilizație, Constantinopolul, imposibil de preluat ca atare, și aspectele de ordin pragmatic, impuse de realitatea politică a timpului. În consecință, și imaginarul medieval, care a memorat organizarea socială și structurile de putere proiectate pe schema relației dintre sacru și profan (și dintre religios și laic), a absorbit simbolurile modelului bizantin doar în măsura în care guvernarea locală s-a putut raporta la el. În urma acestor observații generale, se poate considera că programul politico-religios românesc a urmat, pe de o parte, calea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cultură−natură, dar și relații de tipul: spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu profan-spațiu religios, spațiul existentului-spațiul lumii de dincolo etc.). Timpul, "abscisa" sistemului imaginarului, diferențiază aceste tipologii spațiale în pozitive și negative, în funcție de relația lor cu sacrul divin sau cu demonicul. El se fărâmițează în "timpii" umanului sau ai narațiunilor și modelelor vetero- și neo-testamentare, în cei ai ritualului, ai cunoașterii (edificării de sine) sau ai penitenței. Narațiunea este factorul care introduce această perspectivă multiplă asupra timpului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care acționează predominant, ca resort creator, fantezia. Imaginarul medieval românesc menține pentru transferul de mesaj, ca unități minimale funcționale, imaginea, simbolul și semnul. Discursul oficial (iconografia religioasă, exegetica religioasă, în timp chiar și istoriografia ca historiae) recuperează atât o tradiție sacră, cât și trecutul comunității și servește nu neapărat prozelitismului religios, ci mai ales "prozelitismului" militar și programelor politice creștine. Atât în ce privește sistemele de putere, cât și planul de guvernare a oikonomiei, ar fi întemeiată și utilă o comparație a situației
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
antic de formare a societății politice. În ce îi privește pe autorii medievali români, este limpede că nu au cunoscut direct teoriile politicului din filosofia antică greacă, dar au avut acces, mai ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre în linia moștenirii platoniciene, la formulări și proiecții imaginative cu un puternic caracter simbolic și paidetic. Teoria și practica politică medievală au stat sub semnul modelului imperial bizantin, chiar dacă nefuncțional și abstract după 1453; el a influențat în mare măsură
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
christic - sarcină delegată instituției basileice (din rațiunile care ghidează pedagogia civilă și societatea creștină), pentru elaborarea unui program unic de exercitare a puterii; 3. Pe toată perioada imperiului bizantin, a avut loc un proces de consolidare a credinței în imaginea sacră, dar și în cea sacralizată a autocratului: puterea a oferit comunității, chiar de la început, o teologie și o teocrație corelate, pe baza cărora a guvernat. Ea a provocat implicit schema după care a fost memorată și proiectată în imaginarul colectiv
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
doar două momente după secolul IV, în care problema imaginii a fost centrală și a reamintit de filosofia antică: disputa icoanelor și isihasmul. Conflictele dramatice iscate în jurul relațiilor dintre instituții și dintre viziunile lor asupra modului de a gestiona imaginea sacrului au dus la schisme și la radicalizări doctrinare ale centrelor ecclesiastice Constantinopol și Roma, dar și între basilëía și monahismul oriental. În cele din urmă, imaginarul colectiv a oglindit efectele acestor procese de transformare și, la rândul lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Așa cum susține trupul christic, după coborârea de pe cruce, se situează chiar deasupra lui. Își afirmă credința, dar și propriul sacrificiu în numele creației inspirate de divin, ceea ce îi dă dreptul să se reprezinte pe sine însuși ca un "ales", să "atingă" sacrul, corpul christic, "trecutul", în figurarea lui absolută pentru creștini. El poate avea o relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și cea creștină, din Epistolele Apostolului Pavel. 44 Vezi Papaioannou, Kostas. L'Art grèque. Paris: Mazenod, 1972. 114 (apud Besançon 21). 45 Vezi: Sono due, o imperatore augusto, i sistemi con i quali principalmente è governato il nostro mondo: la sacra autorità (auctoritas) dei pontifici e il potere (potestas) dei sovrani. Tanto più grave è la responsabilità dei sacerdoti, in quanto nel giudizio divino dovranno rendere ragione anche della salvezza degli stessi sovrani ... (apud Dolcini, "I due poteri universali" 102). 46
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de subiect particular sau, cum sugestiv o indică limbajul comun, mi s-a înmuiat inima. Acest tip de tranziție psihică de la soliditate la fluiditate relevă intrarea mea într-o stare ce învăluie și scufundă deplin prezența orbului asemeni unui rit sacru al apelor, asemeni unui botez cathartic. În compasiunea trăită aici, sufletul meu se revarsă spre ființa celui damnat la întuneric și îl împrejmuiește deplin aspirând la scoaterea sa din nou către suprafața existenței purificat de plaga orbirii, desprins definitiv de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
hău, fiecare pas și balansare survenind sub semnul posibilei prăbușiri, înaintarea fiind un act solitar, o concretizare a unei decizii individuale. Majoritatea imaginilor labirintului răzbat dinspre deșerturile anticului Egipt și mirajul vechilor greci prelungindu-și rezonanțele în aura de șoapte sacre ale catedralelor medievale. Aceste imagini ne prezintă diferite structuri labirintice dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de contact cu exterioritatea sau se află construite circumsferic, dispuse în jurul unui centru-ieșire liber
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
inserată în transcendență, călătoria spațio-temporală a omului, fiind pentru el, asemeni unei insule frivole așezate în vastități oceanice cu centrul pretutindeni și nicăieri. Despre această însoțire divină a omului pe drumul destinului său o mare parte din tradiția și textele sacre ne spun că este ascunsă, dar poate fi revelată. Fenomenul ascunderii pare a fi profund corelat cu cel al căutării, mai precis cu tentația căutării, cercetării în vederea găsirii, aflării și scoaterii în expunere. Când suntem anunțați că ceva este ascuns
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și Jukovski). Interesante sunt Baladele și Legendele în care, bizuindu-se pe tradiția populară, Asachi s-a străduit să înjghebe o mitologie literară română, într-o viziune mai grandioasă, intențional, decât aceea a lui Alexandri, și în termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlăul, sub numele de Pion. Acolo se află simulacrul Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine să-și ia logodnica spre a o aduce în galop pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare la vecinica pace au durere, Primi aud,i-vor quel sutteranu resunetu Și primi salta-vor afara din grôpa Sacri Poeți gue prea ușôrî țêrinîi Copere, și quîror puțin d'uman picioarele împlumbî. De aci încolo pentru Eliade păsările svoală, sunt svolătoare, pe mări trec pyroscaphe, batelle, ciuma e abominabilă, aducătoare de trăpas, lutt, turmente, e mortiferă, pictorul depinge mullieri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Însă dacă chiar lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van! În Excelsior și Flori sacre, romantismul de tip Byron-Musset se amestecă cu un parnasianism foarte pictoric, dar și cu ecouri de simbolism. Cântecul ploaiei amintește școala flamandă: Plouă, plouă, - Plouă cât poate să plouă, Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, - cea nouă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
utopii, dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o școală provincială, se lovește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iei. Sandu Tudor, care devenise în ultimii ani poetul oficial al Gândirii, după ce fusese modernist, e un simplu pastișor. Ștefan I. Nenițescu e dintre primii care s-a încumetat să scrie poezie religioasă (Denii). Câteva "mistere" dramatice sunt în spiritul sacrelor reprezentațiuni ale lui Feo Belcari. Modestul poet religios Const. Goran continuă pe Anton Pann în linia muzicească. "GÎNDIREA" Organul ortodoxismului literar este Gândirea în noua serie redactată de Nichifor Crainic și ilustrată de pictorul Demian. Toți colaboratorii (Zaharia Stancu, Ion
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare a "neliniștii" e legitimă. Ascultătorul e îndemnat la "aventură". Învățătorul nu are personal și principial nici o filozofie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-au transpus într-o imagine plenară a creativității, sugerând paralelisme cu actele Divinității. La fel, Dumnezeu l-a făurit pe om mai întâi din lut și apă după chipul și asemănarea sa, apoi la desăvârșit și însuflețit cu focul sacru al răsuflării sale. Dumnezeu a fost deci primul olar, cel care, așa cum pomenesc legendele populare românești, a creat chiar planeta Pământ cu lut cules de pe fundul Oceanului Primordial. Plin de interes este faptul că aceste tradiții, pe care noi le
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
speranța moare ultima”) și în forța iubirii celor de lângă ei, pentru că datoria fiecăruia dintre noi, dascălii, este să nu uităm să fim modele pentru elevi, să fim conștienți de menirea noastră de formatori (de minți și suflete) și de datoria sacră față de ce lăsăm după noi. Anexa 8: Liceul „Ștefan Procopiu”, Vaslui Deoarece am vorbit atât de mult, pe parcursul lucrării noastre, despre creativitatea literară pe care, personal, o considerăm cea mai fascinantă ipostază a creativității artistice, nu putem să nu includem
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu-prins la început jumătatea de nord a Moldovei extinzîndu-se ulterior peste întreaga Moldovă incluzînd aici Basarabia și Transnistria și partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios elaborat, centrat pe imaginea sacră a crucii și dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]