19,447 matches
-
printr-un mediu unit cu ele și nici [nu e vorba de] o schimbare naturală care afectează organul [de simt], cum se întâmplă cu aceste două simțuri [anume pipăitul și gustul]. După cum se poate observa, modalitățile de a distinge între simțurile externe sunt trei, în funcție de: (a) organele existente în subiect și de elementul predominant al acestora (apă, aer etc.); (b) mediul intermediar al fiecărei puteri senzitive în parte; (c) natură calităților sensibile percepute. Prima modalitate, (a), de diferențiere a unui simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de elementul predominant al acestora (apă, aer etc.); (b) mediul intermediar al fiecărei puteri senzitive în parte; (c) natură calităților sensibile percepute. Prima modalitate, (a), de diferențiere a unui simt extern de altul și de identificare a numărului total de simțuri, se dovedește a fi ineficientă, deoarece, spune Toma din Aquino, nu puterile senzitive există pentru organele senzoriale, ci organele există pentru puteri a puterea de a mirosi nu există pentru nas, ci nasul există pentru a exercita mirosul. Natură a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
observat că analiza critică pe care o face Toma din Aquino acestei prime modalități are un puternic fundal teleologic, ceea ce oferă deja un indiciu asupra felului în care, mai tarziu, va răspunde la întrebarea: „De ce există cinci, si nu opt simțuri externe?“ Potrivit celei de-a două modalități, (b), conform căreia simțurile externe diferă între ele în funcție de mediul intermediar necesar pentru a se manifestă, iar numărul lor este egal cu numărul mediilor intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestei prime modalități are un puternic fundal teleologic, ceea ce oferă deja un indiciu asupra felului în care, mai tarziu, va răspunde la întrebarea: „De ce există cinci, si nu opt simțuri externe?“ Potrivit celei de-a două modalități, (b), conform căreia simțurile externe diferă între ele în funcție de mediul intermediar necesar pentru a se manifestă, iar numărul lor este egal cu numărul mediilor intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt fel de a spune că există cinci simțuri ex terne pentru că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
b), conform căreia simțurile externe diferă între ele în funcție de mediul intermediar necesar pentru a se manifestă, iar numărul lor este egal cu numărul mediilor intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt fel de a spune că există cinci simțuri ex terne pentru că exista cinci organe senzoriale (vezi supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intermediare existente, nu este, în fond, decât un alt fel de a spune că există cinci simțuri ex terne pentru că exista cinci organe senzoriale (vezi supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu opt?“ sau a întrebării „De ce există cinci organe senzoriale, si nu mai multe sau mai putine?“. La fel cum Dumnezeu a creat diverse organe adaptate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că există cinci simțuri ex terne pentru că exista cinci organe senzoriale (vezi supra, a). La fel ca în primul caz, această strategie regresiva de justificare a existenței simțurilor externe se dovedește a fi insuficientă din perspectiva întrebării „De ce există cinci simțuri externe, si nu opt?“ sau a întrebării „De ce există cinci organe senzoriale, si nu mai multe sau mai putine?“. La fel cum Dumnezeu a creat diverse organe adaptate diverselor puteri, la fel a creat și diverse medii intermediare pentru fiecare simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu actele și pe masura fiecărei capacita ți senzoriale. Cea de-a treia modalitate, (c), este și ea respinsă de Toma din Aquino tot datorită ineficientei, însă, de data aceasta, problema constă în aceea că natura calităților sensibile nu aparține simțurilor, nu se adresează lor. Mai exact, cunoașterea naturii calităților sensibile depășește activitatea pe care simțurile o pot desfășura, aceasta fiind o activitate pe masura intelectului, ca ci natură unui obiect sau, în acest caz, a unei calități este sinonima cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este și ea respinsă de Toma din Aquino tot datorită ineficientei, însă, de data aceasta, problema constă în aceea că natura calităților sensibile nu aparține simțurilor, nu se adresează lor. Mai exact, cunoașterea naturii calităților sensibile depășește activitatea pe care simțurile o pot desfășura, aceasta fiind o activitate pe masura intelectului, ca ci natură unui obiect sau, în acest caz, a unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
activitatea pe care simțurile o pot desfășura, aceasta fiind o activitate pe masura intelectului, ca ci natură unui obiect sau, în acest caz, a unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la întrebarea „De ce?“, Toma propune propriul criteriu: simțurile externe sunt capacități pasive făcute să recepteze formele (informo) calităților sensibile, care se disting unele de altele în funcție de felul în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acest caz, a unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la întrebarea „De ce?“, Toma propune propriul criteriu: simțurile externe sunt capacități pasive făcute să recepteze formele (informo) calităților sensibile, care se disting unele de altele în funcție de felul în care cauzele externe ale informării lor diferă unele de altele, adică în funcție de ceea ce, fiecare simt în parte, percepe per se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
felul în care cauzele externe ale informării lor diferă unele de altele, adică în funcție de ceea ce, fiecare simt în parte, percepe per se, adică în mod propriu. Din ceea ce spune Toma din Aquino aici, putem extrage următoarele informații referitoare la specificul simțurilor externe: (1) diferă în funcție de obiectele și cauzele externe; (2) sunt puteri pasive actualizate de către calitățile sensi bile ale obiectelor externe a sensus est potentia sensibile, et quod sensibilia faciunt sensum esse în actu (De sensu et sensato, l. 6, n.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bile ale obiectelor externe a sensus est potentia sensibile, et quod sensibilia faciunt sensum esse în actu (De sensu et sensato, l. 6, n. 77); (3) obiectele acestor puteri pasive sunt sursa și cauza mișcării (afectării) lor; (4) există atâtea simțuri externe câte obiecte perceptibile per se. Pentru a putea avea loc, orice act senzorial are nevoie de două ingrediente: un obiect extern înzestrat, în mod evi dent, cu calități sensibile, precum sunt culorile, aromele etc., si un mediu, cum este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect extern înzestrat, în mod evi dent, cu calități sensibile, precum sunt culorile, aromele etc., si un mediu, cum este aerul sau apă, care permite formelor acestor calități sensibile să afecteze organul de simt pentru a fi propriu-zis simțite. Ceea ce simțurile noastre percep în mod propriu și ceea ce le face să fie distincte unele de altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect. Obiectele sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru a fi propriu-zis simțite. Ceea ce simțurile noastre percep în mod propriu și ceea ce le face să fie distincte unele de altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect. Obiectele sensibile per se sunt: culoa rea, gustul, mirosul, textura, sunetul, fiecare cu variațiile sale. Așadar, nașul, ochiul sau urechea există nu pentru a percepe natură mirosului, a culorii sau a sunetului, ci pentru a percepe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a culorii sau a sunetului, ci pentru a percepe chiar mirosul, culoarea sau sunetul transmise de un obiect extern prin aer sau apă. Dar aceste calități sensibile perceptibile per se sau sensibile per se nu sunt singurele obiecte pe care simțurile externe le pot percepe. Sim tu rile noastre externe percep și mișcarea, numărul său dimensiunea obiectelor externe, ceea ce înseamnă că, pe lângă sensibilele per se, mai există în inventarul actelor senzoriale sensibilele comune și sensibilele per accidens. Sensibilele comune sunt, asemenea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rile noastre externe percep și mișcarea, numărul său dimensiunea obiectelor externe, ceea ce înseamnă că, pe lângă sensibilele per se, mai există în inventarul actelor senzoriale sensibilele comune și sensibilele per accidens. Sensibilele comune sunt, asemenea sensibilelor per se, obiecte esențiale ale simțurilor externe, adică obiecte care afectează facultățile senzoriale în mod direct, iar sensibilele per accidens sunt cele care nu afectează direct sau care actioneaza fără a produce modificări imediate facultăților senzoriale: (ÎI.1.2.) Et ideo aliter dicendum, quod sentire consistit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De aceea, va trebui să spunem altfel, anume că a simți înseamnă a fi afectat și schimbat într o anumita privința, cum s-a spus mai înainte. Așadar, orice introduce o diferență în însăși suferirea unei acțiuni sau în alterarea simțului are, de la sine, un raport cu simțul și este numit sensibil prin sine însuși (sensibile per se). Însă ceea ce nu face nici o diferență în ceea ce privește schimbarea simțului se numește sensibil per accidens. De aceea spune Filozoful că sensibilele per accidens nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume că a simți înseamnă a fi afectat și schimbat într o anumita privința, cum s-a spus mai înainte. Așadar, orice introduce o diferență în însăși suferirea unei acțiuni sau în alterarea simțului are, de la sine, un raport cu simțul și este numit sensibil prin sine însuși (sensibile per se). Însă ceea ce nu face nici o diferență în ceea ce privește schimbarea simțului se numește sensibil per accidens. De aceea spune Filozoful că sensibilele per accidens nu afectează simțurile în acord cu acest mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înainte. Așadar, orice introduce o diferență în însăși suferirea unei acțiuni sau în alterarea simțului are, de la sine, un raport cu simțul și este numit sensibil prin sine însuși (sensibile per se). Însă ceea ce nu face nici o diferență în ceea ce privește schimbarea simțului se numește sensibil per accidens. De aceea spune Filozoful că sensibilele per accidens nu afectează simțurile în acord cu acest mod [propriu]. Sensibilele comune sunt calități sensibile ale obiectelor externe, adică ale obiectelor particulare, care se bazează pe sensibilele per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la sine, un raport cu simțul și este numit sensibil prin sine însuși (sensibile per se). Însă ceea ce nu face nici o diferență în ceea ce privește schimbarea simțului se numește sensibil per accidens. De aceea spune Filozoful că sensibilele per accidens nu afectează simțurile în acord cu acest mod [propriu]. Sensibilele comune sunt calități sensibile ale obiectelor externe, adică ale obiectelor particulare, care se bazează pe sensibilele per se, dar care pot fi percepute nu numai de un singur simt, ci de mai multe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibus; sicut magnitudo, figură, quies, motus et numerus (De sensu, tr. 1, l. 2, n. 29). Și se numesc sensibile comune cele care nu sunt cunoscute doar de un singur simt, cum sunt sensibilele pro prii, ci de mai multe simțuri, cum este dimensiunea, figură, starea, mișcarea și numărul. Dacă doar ochiul poate percepe culoarea unei căni, dimensiunea acesteia poate fi sesizată și de simțul tactil, prin contactul cânii cu pielea. Așadar, sensibilele comune sunt calități comune reductibile la cantitate care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt cunoscute doar de un singur simt, cum sunt sensibilele pro prii, ci de mai multe simțuri, cum este dimensiunea, figură, starea, mișcarea și numărul. Dacă doar ochiul poate percepe culoarea unei căni, dimensiunea acesteia poate fi sesizată și de simțul tactil, prin contactul cânii cu pielea. Așadar, sensibilele comune sunt calități comune reductibile la cantitate care nu se adresează în mod special vreunui simt, ci pot fi percepute de mai mul te simțuri. În sfârșit, din categoria sensibilelor per accidens
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dimensiunea acesteia poate fi sesizată și de simțul tactil, prin contactul cânii cu pielea. Așadar, sensibilele comune sunt calități comune reductibile la cantitate care nu se adresează în mod special vreunui simt, ci pot fi percepute de mai mul te simțuri. În sfârșit, din categoria sensibilelor per accidens fac parte obiecte precum sticlele, copacii, oamenii etc. Ceea ce au în comun obiectele enumerate este că depășesc puterea unui singur simt, spre deosebire de sensibilele comune, care se adresează în mod direct mai multor simțuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțuri. În sfârșit, din categoria sensibilelor per accidens fac parte obiecte precum sticlele, copacii, oamenii etc. Ceea ce au în comun obiectele enumerate este că depășesc puterea unui singur simt, spre deosebire de sensibilele comune, care se adresează în mod direct mai multor simțuri, reprezentând obiecte esențiale fie pentru un alt simt, fie pentru vis cogitativa (simt intern), fie pentru intelect: (ÎI.1.5.) Sciendum est igitur, quod ad hoc quod aliquid sit sensibile per accidens, primo requiritur quod accidat ei quod per se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]