13,247 matches
-
o pus pe evrei să facă gropi. Și au făcut o groapă mare. Jandarmii i-o adus acolo. Le-o dezbătut dintii. Că aveau dinți de aur puși. I-o dezbrăcat, i-o dat în groapa ceea de vii. Acolo umbla groapa ceea. Așa umbla. Că ei de vii se zbăteu. Și deasupra le da pământ. Aproape la vreo 300 au ucis. Și noi ședem Și ne uitam, copiii.
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
să facă gropi. Și au făcut o groapă mare. Jandarmii i-o adus acolo. Le-o dezbătut dintii. Că aveau dinți de aur puși. I-o dezbrăcat, i-o dat în groapa ceea de vii. Acolo umbla groapa ceea. Așa umbla. Că ei de vii se zbăteu. Și deasupra le da pământ. Aproape la vreo 300 au ucis. Și noi ședem Și ne uitam, copiii.
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
mai fi...De-acasă am pornit hotărât să nu tot amân lucrurile de pe-o zi pe alta. Să intru în colectivă! Fie ce-o fi. Îmi părea curată rușine să mă frământ atâta. De două luni dorm ca iepurele. Umblu toată noaptea de colo până colo, ca lunatecii. Am căzut pe gânduri. Hei, tu, Anică, nu-s puțin lucru 12 iugăre de pământ, doi boi buni, un car nou, grapă. Nu mi-or picat din cer: cu aste două mâini
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
zău, mult mai trudește omul. COCIȘ: Numai de m-ar înțelege ăștia. O zi de-ar fi și ei în pielea mea. Ei, dac-ar ști cum am adunat cu Cati, dărab cu dărab, pământul ăsta puțin... Am flămânzit, am umblat zdrențoși. Eram datori la bancă... MAMA: Intră și tu în colectivă, Mihai.
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau. Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia. Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
o pus pe evrei să facă gropi. Și au făcut o groapă mare. Jandarmii i-o adus acolo. Le-o dezbătut dintii. Că aveau dinți de aur puși. I-o dezbrăcat, i-o dat în groapa ceea de vii. Acolo umbla groapa ceea. Așa umbla. Că ei de vii se zbăteu. Și deasupra le da pământ. Aproape la vreo 300 au ucis. Și noi ședem Și ne uitam, copiii.
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
să facă gropi. Și au făcut o groapă mare. Jandarmii i-o adus acolo. Le-o dezbătut dintii. Că aveau dinți de aur puși. I-o dezbrăcat, i-o dat în groapa ceea de vii. Acolo umbla groapa ceea. Așa umbla. Că ei de vii se zbăteu. Și deasupra le da pământ. Aproape la vreo 300 au ucis. Și noi ședem Și ne uitam, copiii.
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
iar în cazărmi comandanții militari pe care Allende îi credea loiali urzesc conspirații. În vremurile acestea grele, muncitorii descoperă secretele economiei. Învață că nu e cu neputință să producă fără patroni, nici să se aprovizioneze fără negustori. Dar mulțimea muncitoare umblă pe noul drum al libertății neînarmată, cu mâinile goale. La orizont apar câteva nave de război ale Statelor Unite, care patrulează în fața coastelor chiliene. Iar lovitura militară, vestită cu surle și trâmbițe, are în sfârșit loc. 1973 / Santiago de Chile Allende
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
din pat și iese pe sală. Peste o clipă se întoarce cu un braț de lemne. - De unde le-ai luat? - Din spălător... Sobă se încălzește repede și Simon, care nu mai poate dormi, se școală, se îmbracă și-l văd umblând cu un ibric. - Ce vrei să faci? - Câte-o cafeluța. Cred că n-o să strice. Mă scol și eu și mă îmbrac. Peste câteva minute sorbim din câte o ceașcă mare de cafea. Au început să se trezească și vecinii
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
minunat. Cand nu mai putea să rabde, nebunul se smucea. Colonelul: - Nu-l slăbiți! Ardeți-l! Loviți-l! Soldații se reprezeau după el. Rezultatul era că Iancu se alegea nu numai cu bătaia, dar și cu hainele rupte. Ajunsese de umblă aproape gol. Soldații știau că dacă-l bat pe Iancu n-au nicio răspundere și în puterea nopții, dacă se plictiseau, veneau câte doi-trei, îl scoteau pe Iancu din odaie, îl aduceau pe alee și-l băteau. Atunci, la urletele
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
îi dau ei acum, mâine vin o mie. Ce mă interesează că are 6 milioane? Asta e soluția: nu contrazici pe nimeni, nu îi rezolvi. Conform înțelegerii, eu hotărăsc cui dau casă, am o grămadă de obligații. Lasă-i să umble, dacă îi punem pe drumuri mai tragem de timp și până la urmă renunță ei. Intră Doamna cu plicul. Doamna cu plicul: M-a trimis.... P: Știu, am primit telefonul. (către secretară:) Ia fă-i formele. Aveți cererea? D: Da, desigur
La harneală () [Corola-website/Science/295895_a_297224]
-
În 1949, Giampiero Boniperti a fost golgheterul campionatului italian, steaua sa cea mai strălucitoare. După cum umblă vorba, se născuse cu picioarele înainte, unul dintre ele șutând în aer, și din leagăn s-a îndreptat către gloria fotbalistică. Clubul Juventus îl plătea cu câte o vacă pentru fiecare gol.
12 IULIE. CONSACRAREA GOLGHETERULUI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295933_a_297262]
-
tribunal. Proprietarul folosește tot felul de avocați, între timp unii din ei au și decedat, alții au renunțat pe parcurs. Dar proprietarul este doar un paravan, alții au interese și întrețin procesele. Eu m-am ocupat singură de tot, am umblat prin tribunale întruna. M-am luptat, practic, cu mafia imobiliară, de una singură. Și sper că o dată și o dată, o să iasă în sfârșit la iveală dreptatea și adevărul, nu pot trăi la nesfârșit așa cu nesiguranță. „Viața îmi este un
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
În 1945, la răsăritul acestei zile, a murit Hiroshima. La lansarea mondială a bombei atomice, orașul și oamenii săi s-au preschimbat într-o clipă în cărbune. Puținii supraviețuitori rătăceau mutilați, somnambuli, printre ruinele fumegânde. Umblau dezbrăcați, cu rămășițe de haine imprimate în arsurile de pe corp. Pe ceea ce mai rămăsese din pereții caselor, blițul bombei atomice gravase umbrele a ceea ce a fost: o femeie cu brațele ridicate, un bărbat, un cal legat ... Trei zile mai târziu
6 AUGUST. BOMBA LUI DUMNEZEU. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295961_a_297290]
-
cu ochi buni pe cei care strâng pe stradă - jumate din persoanele pe care le întâlnesc sunt pe față așa, nu doar în gândul lor. Ei nu înțeleg că e bine pentru toți ce fac oamenii ăștia ca mine care umblă prin gunoi. Se poartă de parcă aș fura ceva sau de parcă aș lua de la ei ceva, parcă n-ai face un bine întregii comunități. Cum a fost cu parcarea la Cora. M-am dus cu sacul [de PETuri] legat la bicicletă
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
vârstă, nu e o muncă așa lejeră să strângi”. Dar de unde! Ea zice „și ce dacă e”. Unii oameni sunt așa. „Era ca o colaborare așa între toți” Cum îți ziceam de prietenii de la Drept. Era prin ’89-’90, atunci umblam împreună. Unde e acum Facultatea de Sociologie era discoteca Facultății de Drept, dar fiindcă era pe strada Schitu Măgureanu nr 9, se numea Schit. Pe partea cealaltă pe la Cișmigiu, pe strada Zalomit era o casă de cultură, Petőfi Sándor, și
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
el elevi, locuiau oameni. Era un milion două sute chiria pe lună, o plăteam direct liceului. Nu era prea populat căminul, doar opt familii locuiau în el. Era totul curat, frumos, singura problemă era intrarea, nu făcea nimeni curățenie, fiică-mea umbla deja în picioare și nu puteam să stau așa, și atunci m-am apucat să spăl marmura de la intrare, am luat niște clor de la un vecin, am folosit niște haine vechi și frecam, așa, în genunchi. Chiar atunci liceul a
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
de noroc (în situațiile de genul ăsta, totul e loterie; în principiu, dacă nu găsești un proprietar căruia să-i fie un pic jenă să strice relația cu familia doar ca să te jecmănească pe tine, ai cam pus-o). După umblat degeaba prin Vitan și Sălăjan, viitorul coleg de casă a aflat, prin legături obscure de familie, că există un domn și o doamnă care vor să-și închirieze apartamentul cu 2 camere din Crângași (Podul Grant, intersecția cu Ceahlău). Pe
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
Monica Pillat Dualitate Mi-aduc aminte, Doamne, De-o viață netrăită Care-ncepea cu Tine Mijind din întuneric, Se pogora subțire Pe licărirea Stelei. Revăd aevea marea Pe care niciodată N-am cutezat să umblu Și totuși iată semnul Pașilor mei pe ape, Asurzitorul dangăt Al inimii ce simte Că nu-i departe Ceasul. De ce mă cred pierdută Pe drumul ce coboară Acum către străfunduri, Când știu din vis ieșirea De sub pământ spre ceruri? Sufletul
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-website/Imaginative/14014_a_15339]
-
mamă a mea tată al meu frățioare o mână rea invizibilă înșfacă eșarfa de fum florile de nu-mă-uita de pe scăunel lumina amiezii puloverul roșu les jeux sont faits madames et messieurs les jeux sont faits "acum chiar de-o săptămână umbla moartea prin grădină rupând fir din rădăcină și pe tine de inimă" fată cu pulover roșu iar lumea se face mică de tot și urâtă și friguroasă sub stindard negru vedere de pe pod în infranegru dacă îți vine să-ți
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
pe Istrița cobor, N-aș da acest mers al meu pe umbletul asupra niciunui covor Calce șefii de state, directorii, generalii pe carpetele lor persiene... Eu, pe unde trec, închei o epopee, pe cănd ei trăiesc scenete în replici obscene. Umble coțcarii politici pe mochete adânci și groase covoare Sub care se aud troznind oasele propriilor mulțimi migratoare. Nimic nu are valoarea acestor glii verzi ce mi le-a așternut Patria la picioare, Nici cosmonautul Iuri Gagarin, de l-a primit
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
duce singur atâta năpraznică povară? Hulit de șarlatanii Muzeului Militar și ocolit de toți Mă gândesc dacă insul de geniu poate supraviețui propriei libertăți. Vorbesc în reportofon despre toate acestea pe Istrița, cu ochii la ținutul Geției de Amiază - Cine umblă Dealul Mare îmbătrânește de tainele istoriei, moare și înviază. Da, ofițerimea-i elită semidoctă ce i-a urât mereu pe țăranii cu fire dreaptă. Pe scurt, vom zice că de-aici încolo nici Marele Oracol al Phytiei nu știe ce
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
se îmbarce din fugă la prima trompetă Evacuarea este-o tradiție la trupele române cu uniformă cochetă - încă de la Cotul Donului și Odessa O rup ofițerii la fugă uitând să ne lase adresa. în sat, câțiva țărănoi tineri, șoferi reangajați, Umblă cu mașinile șefilor pe cât de nătângi pe-atât de înfumurați, La Monteoru curge pârâiaș de petrol printr-o cavernă vestită, Tăranii s-au dat la o parte pentru câte-o bucată de pită Pe după acele pavilioane de tratament ale băii
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
la capete și măști de aur și de argint, Potirele de legământ, căucele de botez cu apă din Botiza, Scăldătorile de rit cu lapte de căprioară ale Prințesei Sofine, albiile zeului prunc, Pe toate puneau ochii, din cetate-n cetate umblând iscoadele după ascunzătorile de preț. Teseau intrigi, asasinau bazileii vigilenți și pe urmașii de ispravă, Pe magistrații incoruptibili, pe eponimii cu numele Burebista - Astfel pregătiră ei războaiele câteva generații până în anii lui Balcus Decebalus Scorilo. Istoricii militari într-o doagă
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
și hoți Ca un pumn de sare aruncat în fiertura cosmopolită - Coleașă de vorbe fără dovadă, aburind pe mesele îngălate de carcalaci Ale popotelor în care se nutresc ofițerii pretinzându-se găunos de viță romană. Acest soi infect de bărbați umblă descheiați la prohap în aule și colocvii Ei pot susține orice porcărie, nu-i ceartă nimeni, nici moartea nu-i trage la răspundere. Ei sunt imuni, cu biografiile secretizate, oricâte regimuri ne-ar bântui, Breasla lor n-a cunoscut pudoarea
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]