131,805 matches
-
a fost o asociație regională din Crișana și Banat pentru promovarea culturii românilor, apărută după modelul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Sibiu, pe fondul unei conjuncturi politice favorabile, epoca liberalismului în Imperiul Habsburgic. Ideea înființării unor instituții culturale cu largă extensiune geografică, dar și socială în Transilvania a fost lansată de Simion Bărnuțiu, cu clarviziune, în discursul său din 2/14 mai 1848 din catedrala Blajului: După înfințarea ASTREI la Sibiu, în anul 1861
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]
-
În Romă antică, villa era inițial o casă la țară de clasă superioară. Întrucât originile sale sunt villa română, ideea și funcția unei vile au evoluat considerabil. După căderea Republicii române, rustica au devenit mici complexe agricole, care au fost din ce in ce mai fortificate în Antichitatea târzie, uneori fiind transferate către Biserică pentru a fi refolosite că mănăstiri. Apoi au evoluat treptat
Villa () [Corola-website/Science/327635_a_328964]
-
dar există și release-uri House, Trance House, si Breakbeat. Primele cinci lansări s-au înregistrat în direct de la cluburile în care s-a mixat, în timp ce restul șunt mixate și înregistrate într-un studio. Fiecare număr din serie se bazează pe ideea că Global Underground prezintă DJi ce mixează la petreceri într-unele dintre cele mai neobișnuite și exotice locații clubbing de pe Pamant. Setul este apoi lansat în format 2CD, care este formatat pentru a captura petrecerea din acea noapte și simțul
Global Underground () [Corola-website/Science/327651_a_328980]
-
Richard Wagner își dorea ca prin acest festival să realizeze un tip de spectacole capabile să pună în lumină viziunea sa asupra dramei muzicale ca expresie și catalizator al energiilor de sorginte mitică, cu transpunere însă în contemporaneitatea sa imediată. Ideile lui Wagner nu au găsit ecou în rândul spectatorilor anului 1876 și prima ediție a festivalului de la Bayreuth s-a dovedit a fi un răsunător eșec, inclusiv financiar. Istoria festivalului a fost una furtunoasă, în special datorită asocierii unor membri
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
A trimis astfel în închisoare pentru lungi perioade de timp mai multe tipuri de reformatori spirituali ai cuplurilor inclusiv pe care era un prieten personal al lui Abraham Lincoln. se sinucide după ce a fost în mod repetat închisă pentru presupuse idei pornografice. a fost atacat de presă și Noyes forțat să fugă în Canada pe 22 Iunie 1879. De aici sfătuiește pe ceilalți să urmeze îndrumările apostolului Pavel , fie căsătorie, fie celibat, și să respecte poruncile împotriva adulterului și concubinajului.
Continență sexuală () [Corola-website/Science/327702_a_329031]
-
din bar pentru a se întâlni cu fiica sa. Cei doi iau un taxi care era condus prin coincidență chiar de Grigore Pascu. Scenariul filmului a fost scris, conform contractelor, de Mihai Valter (75%) și Octav Pancu-Iași (25%), după o idee a dramaturgului Teodor Mazilu. Pe generic este creditat însă doar Octav Pancu-Iași. Filmul a intrat în faza de producție în martie 1975. Filmările au avut loc în vara anului 1975. Regizor secund a fost Remus Nastu. Pentru rolul fratelui medicului
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
Cel mai adesea stilurile arhitecturale sunt clasificate ca o cronologie de stiluri, care se schimbă în timp, în funcție de perioada în care acestea s-au manifestat. Schimbările de stiluri pot reflecta, tradiții, credințe și religii în schimbare, sau apariția de noi idei și tehnologii noi, care fac posibile stiluri noi. Prin urmare, stilurile arhitecturale, sunt influențate sau determinate de istoria unei societăți și sunt documentate în obiect de istoria arhitecturii. În orice perioadă, se pot manifesta mai multe stiluri, chiar și atunci când
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
și sunt documentate în obiect de istoria arhitecturii. În orice perioadă, se pot manifesta mai multe stiluri, chiar și atunci când un stil se schimbă, deoarece acest lucru se face treptat, pentru ca arhitecți să învețe și să se adapteze la noile idei. Noul stil este, uneori, doar o replică sau o revoltă împotriva unui stil existent, cum ar fi "postmodernism" (înseamnă "după modernism"), care a fost constatat în ultimii ani. Maniera sa proprie și manifestarea a determinat un număr de stiluri cu
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
aprilie 1929). Lady Mountbatten a trăit o viață privilegiată aproape în totalitate dedicată căutării plăcerii. Pentru o perioadă destul de mare de timp a fost plecată pe mare în timpul anilor 1930, când timp de patru luni nimeni nu a avut nici o idee unde este. Janet Morgan, biografa lui Lady Mountbatten, a scris: "Edwina Ashley s-a căsătorit cu Lordul Louis ('Dickie') Mountbatten în 1922 la vârsta de 20 de ani după două decade de frivolitate. Nemulțumindu-se cu două fiice bine-crescute și
Edwina Mountbatten, Contesă Mountbatten de Burma () [Corola-website/Science/327727_a_329056]
-
tradiția spirituală hindusă "guru" este considerat ca fiind una cu Dumnezeu sau Dumnezeu însuși, Krishna fiind în acest sens cea mai cunoscută exemplificare a acestui concept, relația Krishna- fiind modelul arhetipal al relației maestru-discipol. Mircea Eliade în "Istoria credințelor și ideilor religioase" sintetizează : Angelo Morretta(Dan Petrașincu) consideră că Maeștrii sunt urmașii Brahminilor și Rishilor:"Între , și Maeștri se poate indica o certă diferențiere pe care se coboară din preistorie în istorie. Termenul "Paramguru"(guru al gurului) poate fi folosit și
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un interviu acordat în perioada filmărilor (1981) în revista Cinema, Malvina Urșianu își definea filmul, afirmând: "„Dacă „Liniștea din adîncuri” nu are epic, are în schimb idei. Ideea principală este condiția vieții și condiția morții analizate într-un anume climat social și într-un moment anume al istoriei, într-o situație limită a ei”". În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un interviu acordat în perioada filmărilor (1981) în revista Cinema, Malvina Urșianu își definea filmul, afirmând: "„Dacă „Liniștea din adîncuri” nu are epic, are în schimb idei. Ideea principală este condiția vieții și condiția morții analizate într-un anume climat social și într-un moment anume al istoriei, într-o situație limită a ei”". În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului " Pe
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
istoriei, într-o situație limită a ei”". În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului " Pe malul stîng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că filmul " Liniștea din adîncuri" este „un punct de vedere asupra ideii de sacrificiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Profund impresionat de comportarea unui utecist de 19 ani care, osândit la moarte, spune cu emfază: „Nu mi-e frică să mor, ca
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
niciun motiv solid pentru a o pune laolaltă cu imoralitatea sexuală și a produce vină în mod special oamenilor singuri... Pentru cei mai mulți dintre bărbați și femei masturbarea este o parte naturală din cunoașterea de sine. Totuși, masturbarea ne poate induce ideea că sexul poate fi făcut de unul singur. Cuplată cu pornografia, suntem cu doi pași mai departe de dragostea sexuală din cadrul căsătoriei... Avertismentul este ca masturbarea să nu devină o obsesie care să aibă impact asupra conștiinței voastre, vieții voastre
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
trebuie s-o faci. Dar trebuie să ne eliberăm din strânsoarea vinovăției asociată anterior cu practica de a ne oferi plăcere.” (Articolul argumentează de asemenea că anabaptiștii trebuie să evite pornografia, din multe și variate motive.) Martorii lui Iehova predică ideea că masturbarea este un obicei care este „o formă de necurăție”, una care „dă naștere la atitudini care pot corupe mintea”. Spencer W. Kimball, al doisprezecelea președinte al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă le-a recomandat
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
nașterea sa miraculoasă, virginitatea perpetuă a Mariei nu pot fi niciodată afirmate ca fapte reale de către istorici. Ele pot fi crezute în mod subiectiv de credincioși ca fiind adevărate, dar nu sunt fapte obiective, deși pot face parte din istoria ideilor și credințelor religioase. Aceste credințe nu sunt însă lipsite de relevanță în stabilirea faptelor istorice obiective, ele fiind evaluate în mod critic drept posibile motivații de deformare a faptelor istorice petrecute în mod real, după cum reiese mai jos. Reimarus a
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Fragmẹnte des Wolfenbüttelschen Ungenannten". Reimarus a fost influențat de iluminism. Reimarus a comparat diverse fragmente din evanghelii ajungând la concluzia că două sau mai multe descrieri diferite ale aceluiași eveniment nu pot fi toate corecte din punct de vedere istoric. Ideea de bază a lui Reimarus era că Isus dorea să ajungă rege peste Israel, eliberând țara de sub jugul romanilor. Isus credea că va iniția o mișcare de eliberare națională prin simplul fapt de se a vesti pe sine drept Mesia
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
a beneficia în continuare de primire călduroasă din partea poporului? Apostolii au hotărât să schimbe înțelesul cuvântului Mesia, înlocuindu-l cu un rege spiritual care domnește în ceruri alături de Dumnezeu. Astfel ei puteau beneficia în continuare de avantaje, având existența asigurată. Ideea că Isus ar fi fost un luptător pentru libertate nu are astăzi trece printre cercetătorii universitari ai Bibliei, dar o carte populară a lui Reza Aslan a reluat această teză. Cartea lui Strauss "Das Leben Jesu, kritisch bearbeitet" ("Viața lui
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
spună că ele nu sunt nici adevărate, nici false din punct de vedere istoric, ci transmit învățături teologice. Mergând din miracol în miracol, el le vedea drept produsul folosirii surselor evreiești referitoare la Mesia de către biserica primară, pentru a reda ideea că Isus era într-adevăr Mesia. Cu timpul, cartea a deschis o nouă epocă în analiza textologică și istorică a dezvoltării creștinismului. Albert Schweitzer scria în "Căutarea lui " (1906; traducere engleză 1910) că argumentele lui Strauss „au scris certificatele de
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
un iudeu; îl chema Acuila, era născut în Pont și venise de curând din Italia, împreună cu soția lui, Priscila (pentru că împăratul Claudiu poruncise ca toți iudeii să plece din Roma).” Charles Guignebert (profesor de istoria creștinismului la Sorbona), în timp ce respingea ideea că Isus n-ar fi existat, afirma „toate așa-numitele izvoare istorice păgâne și iudaice, nu ne oferă nicio informație credibilă despre viața lui Isus, nici măcar nu ne asigură că el ar fi trăit vreodată.” Ehrman rezumă problema surselor păgâne
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Anale". În ceea ce privește tăcerea lui Eusebiu (episcop al Cezareei, Palestina), se argumentează că, fiind vorbitor de elină (lucrările lui sunt scrise în elină), este posibil să nu fi fost familiar cu scrierile lui Tacit, scrise în latină. Un alt argument în favoarea ideii că pasajul ar fi o interpolare este că vorbește despre un "Hrist", care înseamnă "Mântuitor", fără a preciza care anume: prin "Hrist" nu se face precizarea dacă este vorba de un oarecare Isus. Un contraargument ar fi că, oricum, fiind
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Mântuitor" unic, pe Isus Hristos. Se mai argumentează că Tacit, chiar dacă ar fi cunoscut numele Isus, nu l-ar fi menționat în text, deoarece el arată că denumirea „creștin” provine de la Hristos. Se mai argumentează (de data aceasta renunțându-se la ideea că pasajul ar fi o interpolare) că, atunci când tratează istoria personajului întemeietor, Hristos, Tacit o face reluând ce spuneau creștinii despre el, însă nu din cercetare proprie sau surse oficiale, întrucât comite eroarea de a-i atribui lui Ponțiu funcția
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
drept o referire timpurie la Isus. Criteriile care susțin originea necreștină a scrisorii includ observația că „regele evreilor” nu era un titlu creștin și că premiza ei că Isus trăiește in continuare prin înțelepciunea învățăturilor sale e în contradicție cu ideea că Isus continuă să trăiască prin înviere. Cercetători cum ar fi Robert Van Voorst nu au dubii că referința la executarea „regelui evreilor” se referă la moartea lui Isus. Alții, cum ar fi Craig A. Evans nu acordă importanță scrisorii
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
contemporane se află așa-numita „a treia căutare” a lui Isus cel istoric. Reprezentanți importanți ai acestei căutări sunt E.P. Sanders, Geza Vermes, Gerd Theissen și John Dominic Crossan. În cercetare s-au conturat diverse curente, funcție de viziunea lor asupra ideii că Isus ar fi vestit Împărăția lui Dumnezeu ca venind iminent, o victorie pământească apocaliptică a lui Dumnezeu sau dimpotrivă ca ceva interior, care se manifestă în și prin credincioși. Ultima viziune, cea neapocaliptică era dominantă în cercetarea nord-americană. Totuși
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
vedere era odată cel mai popular în cercetarea nord-americană, și anume că Isus nu profețea o Apocalipsă iminentă. Istoricii asociați cu Jesus Seminar, cum ar fi John Dominic Crossan, aderă în mod obișnuit la acest punct de vedere. Ei resping ideea că Isus ar fi fost apocaliptic, afirmând că regatul prezis era deja prezent și accesibil tuturor evreilor. Crossan subliniază că mișcarea lui Isus nu avea un conducător, cum avea mișcarea lui Ioan Botezătorul care-l alesese pe Ioan drept conducătorul
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]